Page 14 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 14
mmmxamttamsmBKBOBKmaBn
inteisrai
2 DRUMUL SOCIALISMULUI® Nr- 5 620 O DUMINICA 4 FEBRUARIE 1973
La cuptorul tineretului de la O.S.M. Munca fa domiciliu—formă 4 0de an ie
importantă în sporirea eroicele lupte
■Nouă meşteri mari producţiei meşteşugăreşti sie muncitorilor
plămădesc halada oţelului al doilea an al existentei sa sfîrşilul anului 1972 răsplătesc ceferişti şi petrolişti
Aflată Ia sfîrşitul celui de
eforturile depuse în această
le, cooperativa de artă popu
ca la domiciliu s-a realizat
lară şi meşteşuguri artistice activitate, deoarece prin mun
„Hategana" Haţeg a încheiat peste 41 la sută din produc (Urmare din pog. 1) vitate a urmat partidul "comu
anul 1972 cu rezultate poziti ţia marfă a cooperativei. De nist. După cum se ştie, crea
ve in îndeplinirea şi depăşi asemenea datorită dezvoltării rea organizaţiei Frontul plu
rea sarcinilor de plan, in activităţii de muncă la domi cinate să prezinte ministerului garilor a avut loc In împre
special la indicatorul „valoa ciliu, Unde cheltuielile de memorii de revendicări de jurările legate de pregătirea
rea producţiei marfă“, unde producţie sînt cu mult mai fiecare dată s-au întors cu ele şi desfăşurarea marilor bătă
a realizat un plus de produc mici decît în atelierele orga neacceptate. Revendicări pro lii de clasă ale proletariatu
ţie de peste 13,5 la sută fată nizate, cooperativa „Hategana" prii de luptă au formulat în lui din tara noastră, a cefe
de cifrele planificate. a reuşit să realizeze şi să de aceste zile şi minerii din zo riştilor şi petroliştilor, care
Obţinerea acestor rezultate păşească planul de beneficii na Bradului, cei din Ghelar au culminat cu luptele eroice
frumoase se datoreşte — pe pe 1972 şi, totodată, să obţi- precum şi muncitorii de la de la Atelierele C.F.R. Grivi-
lingă buna organizare a pro riă o rentabilitate ridicată. O Uzinele metalurgice din Hu ta din 15-16 februarie 1933.
ducţiei— şi faptului că în ca parte din aceste produse de nedoara. Sub influenta luptelor de
drul cooperativei s-a dezvol artă populară executate prin De asemenea, desele refu la Grivita s-au desfăşurat o
tat foarte mult activitatea prin muncă la domiciliu s-au livrat zuri ale ţărănimii hunedorene serie de acţiuni ale micilor
muncă la domiciliu prestată la export în unele ţări vest- de a se supune autorităţilor funcţionari, în special din
de membrii cooperativei şi europeno, în S.U.A. şl în Aus burghezo-moşiereşti erau o
partea învăţătorilor şi a pro
de lucrătoare, pe bază de tralia. O altă parte din ele urmare a influenţei luptelor fesorilor de pe aceste melea
contract la domiciliu. au fost livrate la fondul pie ceferiştilor şi petroliştilor din guri, de care autorităţile se
încă de la înfiinţare, dato ţei interne. februarie 1933. Semnificativ în temeau. Semnificativă în acest
rită profilului său de artă Prin această formă de or acest sens este un raport al sens este o notă informativă
populară şi meşteşuguri ar ganizare, cooperativa a asi preturii Avram iancu în care din această perioadă în care
tistice, cooperativa „Hategana" gurat de lucru unui număr de se arăta prefectului judeţului
a căutat să descopere şi să aproape 500 de femei casnice Hunedoara că : „în ultimul se arăta „... învăţătorii se vor
pună în valoare comorile ar de pe raza judeţului Hune timp s-au observat agitaţiuni la întruni la Deva spre a protes
ta pentru neprimirea salariu
tei populare din toate zonele doara, nngrenîndu-le în acest sate. Ele ameninţă să se lă lui... vă rugăm a da dispoziţii
etnografice ale judeţului Hu fel şi pe acestea în procesul ţească tot mai mult în rîndul pentru măsurile ce urmează
nedoara. Astfel, s-au execu muncii productive. populaţiei". In sus-numilul ra
tat şi se execută în continua Din rîndurile -lucrătoarelor port, pretorul propunea să fie să le luăm".
re în atelierele cooperativei cu munca la domiciliu s-au mărit efectivul posturilor de Ca urmare a creşterii valu
şi cu munca la domiciliu, remarcat în executarea aces jandarmi de la comune, iar lui de nemulţumiri în rîndu
stofă aba, confecţii artizana tor produse de artă populară peste puţin timp anunţa că rile corpului didactic, în a
le, ii brodate manual şi me Maria Năsui, Elena Bălăşoiu starea de spirit este tot mai doua jumătate a lunii februa
canic, chimire ţărăneşti, dife şi Maria Pandelea din zona agitată, ţăranii spunind că re rie 1933 au avut loc o serie
rite ţesături cu alesături, pre Vă-'i Jiului, Eleonora Foarce, fuză să mai plătească impo de acţiuni ale acestuia între
cum Şi alte produse specifice Doina Lăzărescu şi Steluţa zitele către stat. In primele care o semnificaţie deosebită
Platforma O.S.M. II. Pe ragiului, apoi iar la cabină. sîntem angajaţi într-o întrece Alţi trei meşteri mari prelu ţinutului hunodorean. Danciu din zona Haţegului şi luni ale anului 1933, notarul au avut-o adunările ge
frontispiciul primei cabine de Faza de încărcare a cuptoru re din care vrem să ieşim au ştafeta cu dorinţa pe care Atragerea la confecţionarea Valeria Cristea din zona Bra din comuna Rîu-Bărbat se plîn- nerale extraordinare pe ju
comandă — un panou : „Cup lui îi solicită continuu pre cu fruntea sus. Şi sper să reu ne-a mărturisit-o Băncescu: acestor produse de artă popu dului, care au executai pro gea prefectului că „ţăranii deţe, convocate de Fede
torul nr. 1 — cuptorul tine zenţa. Şi Ion Băncescu e pes şim. Pînă azi, cuptorul nostru P „sîntem angajaţi într-o între lară a celor mai iscusiţi meş duse de calitate superioară, sînt de o rezistentă condam raţia corpului didactic pen
retului". Aşadar acesta e. te tot. La pupitrul de coman pe locul întîi între cele opt. cere din care vrem să ieşim teri populari, în special a au avut iniţiativă în crearea nabilă", arâtlnd că notarul tru ziua de 23 februarie. Pre
Primul din cele 8 cuptoare dă dirijează ridicarea şi co- Am elaborat în plus peste cu fruntea sus". femeilor din zona Haţegului, de noi modele de ii brodate care fusese înaintea lui a gătirea adunărilor a activizat
ale noii otelării. Ce schimb borîrea uşilor cuptorului, in 1 200 tone de oţel — mărtu Nouă meşteri mari. Ion zona Bradului şi zona Văii manual, ţesături etc. care au fost bătut de ţărani şi alun profesorii şi învăţătorii de pe
lucrează azi ? Al Iul Bucur, versarea focului în cuptor, riseşte Ion Băncescu. Am Băncescu, Cornel Bucur, Adri Jiului, a necesitat un mare fost apoi omologate pentru gat din comună. Despre „agi întreg cuprinsul tării, i-a mo
Băncescu sau Drăgulescu ? In presiunea şi oprirea pompei simţit sprijinul vîrstnicilor, al an Drăgulescu, Gheorghe Pre volum de muncă din partea producţia de serie. taţiile" ţăranilor din cauza e- bilizat în jurul programului
lumina jucăuşă, strecurată de păcură ; pe panourile ta acelora care ne-au crescut la da, Ioan Ferghete, Cornel conducerii cooperativei şi a xecutiilor silite, făcute de că de revendicări ce aveau să-l
prin orificiile uşilor mari ale blourilor urmăreşte presiunea, vîlvătaia cuptoarelor şi vrem Rusu, Nicolae Muntea şi alţi tehnicienilor acestei unităţi. N. PRODAN tre autorităţile judecătoreşti, supună discuţiei adunărilor.
cuptorului, trei siluete. Cine temperatura, debitul... Afară, să le dovedim că am ştiut să tineri s-au prins, umăr la u Cu toate greutăţile întîm- tehnician principal informau aproape toate pre Aceasta a făcut ca adunările
să fie din cei şapte, pe care în cabină, afară, în cabină me pinate, rezultatele obţinute la Ia cooperativa „Hategana" turile din judeţ de-a lungul generale ale corpului didactic
i-am întîlnit la Conferinţa reu un du-te-vino. Soseşte întregului an 1933. Intr-un alt dintr-o serie do judeţe, prin
judeţeană a U.T.C., aducînd garnitura cu fier vechi. înce raport al preturii Avram Ian tre care şi judeţul Hunedoa
în salutul tinerilor ce şi-au pe încărcarea. O sonerie. E cu se arăta că ţăranii din ra, să se transforme în pu
asumat răspunderea conduce un semnal. Tot Ion l-a 'Bat. Á APĂRUT NUMĂRUL 3 AL REV-STEI Rişculiţa au împiedicat pe tri ternice demonstraţii de pro
rii şi deservirii unui cuptor Macaragiul opreşte. O bu „MUNCA DE PARTID“ misul judecătoresc „să-şi în test împotriva reducerii sala
noul lor angajament? Cit de cată de fier a căzut pe linie. deplinească misiunea sa... cu riilor, de desfiinţare a şcoli
proaspăt ne e în memorie mo Ar fi deraiat cărucioarele da I Revista inserează mesajul care se fac pentru îndepli- i fel şi fel de ameninţări gra lor, de suprimare a unui ma
mentul de atunci: „Doi din că n-o observa Ion Băncescu. : adresat tovarăşului Nicolae nirea cincinalului înainte de ; ve". Rapoartele semnalau şi re număr de posturi etc.
colegii noştri au rămas pe — Trebuie să acţionezi re i Ceauşescu de către C.C. al termen, precum şi un inter- j cazurile petrecute în comu Marea mişcare de solidari
platformă, -la datorie. Vrem pede şi la timp — ne răspun : Partidului Comunist Român, viu cu Cornel Pacoste, prim- j nele Cărăstău şi Ribicioara, tate a maselor hunedorene cu
să se simtă aportul nostru ti de in fugă prim-topitorul. în j Consiliul de Stat, Consiliul secretar al .comitetului de j unde ........ locuitorii au căutat luptele din ianuarie—februarie
neresc la înfăptuirea sarcini cărcarea fierului vechi e ur j de Miniştri, cu prilejul ani- partid al centrului universi- • să-şi facă singuri dreptate",
lor cincinalului înainte de ter mărită de aici din cabină, şi | versării a 55 de ani de via- tar Bucureşti, pe marginea i alungind pe agenţii fiscului şi 1933, puternica influentă pe
men. De aceea am luat sub de acolo, de pe platformă. î ţă şi a 40 de ani de activi- realizării programului de e- i neplătindu-şi dările. care acestea au avut-o pretu
patronajul nostru cuptorul nr. Trenul cu cărucioare goale i tate in rîndurile partidului. duratie comunistă. Este in- i Lupta ţărănimii avea să im tindeni, s-au datorat înrîuririi
1 în care am realizat, pînă se retrage. Uşile cuptoarelor | Sînt publicate, în continua- serat, de asemenea, un ma- ] pulsioneze în prima jumătate politice şi a forţei organizato
azi, peste 1 000 de tone de o- se ridică una cîte una în fa i re, consideraţii pe marginea terial privind aniversarea ă j a anului 1933 punerea pe me rice a Partidului Comunist Ro
mân, care, .rleşi aflat în adîn-
ţel peste plan. La această ta buncărului suspendat ce-şi | conferinţelor organizaţiilor 40 de ani de la luptele cefe- j leagurile hunedorene a baze
tribună, noi tinerii căliţi la descarcă rîul de dolomită bru i judeţene de partid, materia- j-iştilor şi petroliştilor din j lor Frontului plugarilor, orga că ilegalitate, a pregătit, şi
focul cuptoarelor în care plă tă. Trei siluete în faţa gurii i le referitoare la eforturile 1933. nizaţie democratică a ţărăni condus lupta împotriva răs
turnării orînduirii capitaliste
mădim otelul românesc, ne incandescente. Meşterii oţe- : mii, care în întreaga ei acti şi pe aceste meleaguri. * 1
angajăm... “ lari construiesc praguri de
Angajamentul, despre care dolomită pe care, impropriu,
am aflat acolo, îl zărim scris le denumesc false. Gîtă mă
aici, pe panou] cu fundal al iestrie şi rapiditate în miş
bastru din apropierea cupto cări ! Se ridică şi cade şi a
rului : „Obiectivele de între 5-a uşă. Buncărul e aşezat pe A Amili OBŞTEŞTI -
cere la cuptorul tineretului, cărucior. Cei trei se retrag
asumate sub deviza : „Tine în cabina de comandă. E în
retul — factor activ în înde treaga echipă de zi : Ion Băn-
plinirea cincinalului înainte cescu, Gheorghe Preda, Ioan
de termen" sînt: realizarea Ferghete. Priviti-le chipurile FACTOR ISiJIAl II CONSOLIDAREA ECONOMICĂ A C.A1
unei producţii suplimentare, (foto 1). Unde e oboseala ce
pe 1973, de peste 2 500 tone lor şase ore trecute diin
otel ; reducerea consumului schimb în care n-au stat o
de combustibil cu 2,5 kg/tona clipă? Trei tineri, trei băr Un loc de seamă în dezba tă. In plus, s-a mai arătat că în structura producţiei şi a cute de cooperatorii Petru
otel ; economii la feroaliaje baţi, stăpînii schimbului B al le primim sfatul, şi ştim să măr, să se întreacă în mun terile adunării generale a co şi repartizarea unor suprafeţe veniturilor C.A.P., nici as Cornea, Dumitru Oprişa, Josin
în valoare de 300 000 lei, a- cuptorului 1. le preluăm şi să le ducem cu că, pe una din cele mai mari operativei agricole din Ban- pentru îngrijirea sau recolta pectele privitoare la dezvol Popa, Sirnion Albu, Ion Abru-
similarea, în 1973, a două noi — Ne străduim să scurtăm cinste ştafeta muncii. platforme siderurgice. Şi-au potoc l-au ocupat problemele tul culturilor nu s-a făcut la tarea sectorului zootehnic nu dean, Miron Lazăr, Dumitru
mărci de otel cu caracteristici durata şarjei — am şi reuşit N-am mai putut culege alte asumat sarcina" — cu maturi care privesc gospodărirea ju limpu! potrivit. Nu mai pu au rămas în afara dezbateri Albu, Nicolae Lupaş, Otilia
superioare; economii în va s-o facem în cîteva schim vorbe de la cel mai tînăr tate de otelar comunist — să dicioasă a avuţiei obşteşti şi ţin adevărat este insă că s-au lor. Felul cum s-au strîns şi Irimin şi alţii, să întreprindă
loare de peste 500 000 lei". prim-topitor. Ş:-a luat băieţii conducă şi să ' deservească folosirea cu maximă eficien semnalat şi unele cazuri cînd, sînt gospodărite nutreţurile a de pe acum acţiuni hotărîte
buri — de la 8 ore jumătate tă a bazei t'ehnico-materiale e- din vina cooperatorilor, praşi- constituit un subiect de discu
— Iniţial, anagajamentul la 7 ore, chiar mai puţin. să-şi continue munca în ace singuri un cuptor, pentru a xistente în scopul consolidării în scopul creării unor condi
nostru a fost de 1 500 tone. Mergem bine cu cuptorul, laşi ritm ca pînă atunci. înce dovedi faptic responsabilitatea economico - organizatorice a ţii propice îndeplinirii exem
L-am majorat pentru că vrem pentru că toţi nouă — toate pea faza de încălzire, apoi in cu care s-au pregătit şi stă- C.A.P. şi ridicării nivelului re plare a angajamentului asu
şi putem să realizăm mai trei echipele — avem o singu troducerea fontei, faza de to pînesc meseria. Şi această tribuirii muncii. Ca un aspect mat — de a depăşi producţi
mult. ră dorinţă : să facem fată cu pire. Nu era timp pentru vor dovadă vor s-o demonstreze pozitiv s-a evidenţiat faptul I Adunări generale ale oamenilor mmi ile planificate cu 150 kg grîu,
în anul hotărîtor al cincina
Ne vorbeşte cel mai tînăr cinste sarcinilor ce ni le-am be. Fotoreporterul i-a surprins lului eficienţei. că în anul trecut, ca urmare • , ...... . . : 200 kg porumb şi 700 kg car
pri-m4opitor de la O.S.M. II asumat. Eu propusesem cu un luînd proba (foto nr. 2) apoi, a hărniciei cooperatorilor, tofi la hectar, precum şi a
— Ion Băncescu, băiatul de an î,n urmă să ni se dea înainte de evacuarea şarjei, — Problema cuptorului ti s au depăşit producţiile plani producţiei de lapte cu 14 000
Ia destuparea sticului (foto
25 de ani, şeful echipei de nouă, tinerilor, în primire un nr. 3). So apropia clipa cînd nerelului îmbracă, gici la noi, ficate la grîu, orz şi porumb, lele şi strîngerea recoltei s-au ţii aprinse, arătîndu-se că o 1. In acest scop se impune să
zi de la cuptorul 1. Dar abia cuptor. Ne-a luat-o Reşiţa venea schimbul de după-a- două aspecte — ne spune ceea ce a influenţat favorabil tărăgănat mult peste limitele parte din furaje s-au depre fie repartizate din timp sarci
maistrul Victor Petroesc, se
îşi termină fraza că şi alear înainte. Nu-i rău nici aşa, dar miază. L-a primit cu vestea: cretarul comitetului de partid contribuţia unităţii la consti epocii optime, astfel scăzînd ciat calitativ deoarece nu au nile de producţie pe membrii
producţia la unitatea de su
cooperatori, să fie procurate
gă spre cabina de comandă. era mai bine să fi fost iniţia „Şi azi am scurtat durata şar pe secţie. In primul rînd cer tuirea fondului centralizat de prafaţă. fost recoltate la timp şi de seminţele necesare şi să se ur
pozitate cu grijă. Condiţiile
Apoi afară. Face semn maca tiva noastră. Oricum, acum jei. Ţineti-vă bine,' şi voi!" titudinea că şi tinerii pot pre produse agroalimentare al sta Referindu-se la unele defi necorespunzătoare de îngriji mărească materializarea punct
lua agregate pe care să le tului şi situaţia veniturilor bă cienţe organizatorice, vorbito re şi hrănire a animalelor s-au cu punct a obiectivelor cA
neşti.
conducă tot atîl de bine ca rii au criticat lipsa de fermi reflectat negativ în restanţele prinse în planul de măsuri
şi vîrslnicii fără a diminua Participanţii la discuţii, ti- tate a conducerii cooperativei înregistrate la realizarea efec tehnico-organizatorice adoptat.
rolul acestora din urmă, pen nînd seama de sarcinile cu agricole în ceea ce priveşte tivelor şi a producţiei planifi In acelaşi timp, adunarea ge
tru că aceasta se vede în ac care sînt confruntaţi, au fă aplicarea retribuţiei în acord cate. Procentul scăzut de na nerală a cerut consiliului de
tivitatea lor. In al doilea rînd cut referiri concrete la o so global, faptul că nu s-au ur talitate şi pierderile provocate conducere să respecte princi
rin de neajunsuri ce s-au ma mărit realizările individuale
— tinerii pregătiţi în şcoala nifestat în activitatea consi prin mortalităţi se datoresc şi piul muncii colective, să se
profesională îşi pot dovedi liului de conducere, a briga pe cooperatori, îndeosebi la preocupării insuficiente pentru preocupe îndeaproape de re
mult mai repede decît atn dierilor şi mecanizatorilor, ce- sfecla de zahăr, pentru a-i a permanentiza ca îngrijitori ducerea cheltuielilor de pro
crezut calităţile şi maturita rînd să fie luate măsuri pen retribui în funcţie de produc numai cooperatori localnici. ducţie la toate produsele şi
tea cîşligate în meserie. Ceea tru asigurarea unor baze te ţiile obţinute. Sectorul zootehnic reprezintă să aibă permanent în vedere
ce fac băieţii de la cuptorul meinice noii recolte. In anul O subliniere aparte în dis o avuţie de mare valoare a rezolvarea cu maximă răspun
tineretului e d emn de laudă, trecut, au fost tarlale unde cuţii s-a remarcat în legătură unităţii, de grija ce se acordă dere a problemelor care vi
şi mulţi tineri din otelărie producţia s-a diminuat simţi cu problemele care privesc sporirii efectivelor şi a pro zează dezvoltarea în perspec
vor să-i urmeze, pentru că tor deoarece semănatul s-a fă folosirea raţională a fondului ducţiei depinzînd nemijlocit tivă a unităţii şi gospodări
e ridică la aceleaşi exigenţe funciar. Anual recolta de pe soarta veniturilor unităţii şi rea chibzuită a avuţiei ob
s cut cu goluri, iar la efectua cîteva zeci de hectare este a-
profesionale şi morale. asigurarea unui nivel ridicat şteşti. De asemenea, s-a insis
rea praşilelor s-au tăiat o par fectată din cauza revărsării al retribuţiei rţiuncii coopera
Ceea ce fac tinerii meşteri te din plante. Să nu mai a- văii Chimindia. Deşi s-au fă torilor. Cunoscînd neajunsuri tat ca şi comisiile pe proble
me ce s-au constituit să-şi în
de la cuptorul 1 — am adău mintim că nici lucrările de cut numeroase studii şi pro le care afectează rentabilita deplinească toate atribuţiile
ga noi — e un început de bază de pregătire a solului nu iecte pentru canalizare, întîr- tea sectorului zootehnic, cine
baladă muncitorească cu re au corespuns pe deplin condi zie aplicarea lor. Iată de ce altcineva dacă nu cooperato ce le revin, sub conducerea
frenul incandescent, perpetuu, ţiilor calitative cerute. Fireş s-a insistat asupra necesităţii rii sînt în măsură să aplice organizaţiei de partid să-şi a-
te, situaţia putea fi evitată ca unitatea să fie sprijinită cu ducă întreaga contribuţie la
al şarjelor de otel. măsuri de îmbunătăţire a ac
dacă se urmărea îndeaproape utilaje în finalizarea grabnică tivităţii ? fructificarea deplină a tuturor
de către fostul inginer şef şi a lucrărilor de îmbunătăţiri
Text: LUCIA LICIU Consiliul de conducere al rezervelor de sporire a pro
brigadieri activitatea mecani funciare, ceea ce ar da' ga
Fotografii: VIRGIL ONOIU C.A.P. are datoria dn căpete ducţiei agricole.
zatorilor, dacă recepţia lucră ranţia stabilităţii recoltelor. nie să manifeste receptivitate
rilor s-ar fi făcut cu exigen Avînd o pondere însemnată la critiiciie şi propunerile fă
N. TIRCOB
r \
Spiritul gospodăresc şi responsabilitatea Generalizarea unei metode NOTĂ „Proiectul Mureş“
Utilaje raoi, optică
(Urmare din pag. 1) cauza manipulării defectuoase, erau dete eficiente de Sucre In minerit veche In centrul Transilvaniei a industriale şi localităţi, pre
riorate. început realizarea „Proiec cum şi pentru extinderea i-
La depozitele şi şantierele din Valea De mai mulţi ani, în cadrul tului Mureş", lucrare marca rigaţiilor. Sînt prevăzute, de
betoanelor aduse de la statii la punctele Jiului s-au constatat, de asemenea, cazuri Centralei cărbunelui Petro tă prin deschiderea şantie asemenea, îndiguirea şi re
de lucru precum şi de stivuire a lemnu de nedepozitare corespunzătoare a unor Aplicată experimental în cî cru, se reduce la jumătate şani stau nefolosite 81 maşini relor de îndiguire şi regu gularizarea albiilor rîurilor
lui supus degradării din depozitul cen materiale ca elementi de radiator, terasit, teva abataje de la mina Deva, consumul de lemn de mină şi de toreretat în subteran. Din larizare a Mureşului şi Tîr- în preajma oraşelor şi sate
tral. Toate aceste sarcini erau scadente geamuri, cărămidă, otel-belon. metoda de exploatare cu sur se micşorează cu 30 la sută tre acestea, o bună parte nici navei Mari, în zona munici lor, astfel ca împreună cu
in lunile iunie şi iulie 1972, dar pînă la Extinzîndu-se controlul la furnizori, la pare în subetaje a trecut cu preţul de cost al minereului nu au luat contactul cu mina piului Tg. Mureş şi a Me efectu] acumulărilor să fie
data controlului nu au fost executate. I.I.L. Orăştife s-a constatat că, fată de can succes faza de încercare şi extras, In acelaşi timp se re deoarece, încă do la sosirea diaşului. Proiectul, care se apărate de inundaţii locali
Cu ocazia controlului nostru s-a consta tităţile stabilite pentru a satisface preve „omologare" la condiţiile de duce efortul fizic al mineri în unităţi, au fost puse la înfăptuieşte cu asistenta tăţi, obiective economice, căi
păstrare în locul altora care
tat depozitarea necorespunzătoare a 4 200 derile contractuale calitative, s-a confec zăcămînt ale acestei unităţi. lor prin eliminarea susţinerii erau deja casate. tehnică a Programului Na de comunicaţii,, precum şi
mp plăci de vată minerală şi 3 700 mp si- ţionat o cantitate aproape dublă de grăta Rezultatele bune obţinute pe în abataj şi sporeşte securita Oare să nu aibă unităţile mi ţiunilor Unite pentru Dez cele mai fertile terenuri din
lon depozitale direct pe pămînt, sub ce re prefabricate, realizîndu-se astfel pro seama folosirii acestei tehno tea muncii în subteran. niere nevoie de astfel de uti voltare, prevede executarea, luncile Mureşului şi afluen
rul liber, înregistrîndu-se o depăşire a ducţie fără să fie asigurată desfacerea, logii de lucru ne îndreptăţesc Pe succesele obţinute pînă laje? După cîte se pare, nu, în etape, a unui ansamblu ţilor săi. Concomitent se
normelor de deviz cu 400 tone ciment. contrar legii contractelor. să afirmăm că ea constituie o acum se întemeiază, de fapt, deoarece în momentul de fată de lucrări hidrotehnice pe vor efectua lucrări de ame
Contrar prevederilor legale, erau depozitate Acum, cînd întregul nostru popor îşi sursă importantă de sporire a măsurile luate şi pregătirile ce nu este folosită metoda de raza a şapte judeţe din în najare şi organizare a fon
şi varul bulgări, varul pastă, piatra de intensifică eforturile pentru îndeplinirea randamentului muncii în sub se fac pentru ca metoda de toreretare a galeriilor la ma tregul bazin al Mureşului dului funciar, precum şi de
mozaic, cantităţi de bitum, lemn, fîşii cu actualului cincinal înainte de termen, cînd teran. exploatare cu surpare în sub joritatea minelor. Cineva de superior, menit să apere de combatere a eroziunii în
goluri, oţcl-beton, geamuri etc. Aceleaşi toate colectivele de muncă sînt angajate Pe parcursul unei perioade etaje să fie generalizată anul la serviciul utilaje al centra inundaţii şi să valorifice scopul protejării lui împo
deficiente s-au constatat şi la punctele de cu forţe sporite în întrecerea pentru ca mai îndelungate s-au tras con acesta în întreaga mină. S-a lei s-a gîndit să le dea dis optim terenurile şi sursele triva degradării.
lucru. Betoanele şi mortarele aduse de la litate, productivitate şi eficienţă economi cluzii şi s-a urmărit îndea trecut, de asemenea, la expe ponibile, dar problema rămî- de apă în vederea dezvoltă Programul pe acest an mai
staţiile do preparare la punclele do lucru că, pentru sporirea avuţiei naţionale, sînt proape eficienta folosirii noii rimentarea şi aplicarea aces ne încă în studiu înlrucît nu rii economico-sociale a a- include îndiguirea şi regu
erau basculate direct pe pămînt, cărămida necesare măsuri energice şi pe şantierele metode, s-au concretizat mul teia şi în alte unităţi din ca ţoale conducerile de unităţi cestei regiuni Se vor ame larizarea Mureşului în zona
era basculată sau aruncată din mijloace de construcţii pentru întărirea spiritului tiplele avantaje pe care le drul Centralei minereurilor acceptă acest lucru. Se gîn- naja un şir de lacuri de a- oraşelor Ocna Mureş şi De
gospodăresc şi reducerea cheltuielilor ma cumulare cu folosinţe mul va, executarea barajului de
le de transport, fîşiile cu goluri erau a- prezintă: creşte cu 50 la sută neferoase Deva. Specialiştii a- desc că poate vor fi bune
teriale, pentru aplicarea întocmai a dis- tiple, ca reţinerea undelor acumulare de la Ighiş şi re
ranjalc în stive mai mari decît normele pozifiunilor legale, pentru accelerarea în productivitatea muncii faţă preciază că ea se pretează a cîndva. Da, dar nu alîtea, gularizarea rîului Ampoi.
admise. De asemenea, prefabricatele, din tregii activităţi de investiţii. de cea realizată prin aplica fi extinsă şi în alte exploa pentru care, se plătesc im de viitură, asigurarea surse
portante sume drept amortis lor de apă pentru obiective
rea procedeelor clasice de lu tări miniere din ţară. ment. (Agerpres)