Page 15 - Drumul_socialismului_1973_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 620 9 DUMINICĂ 4 FEBRUARIE 1973
,
l
^yyynuiwwiiBMini*.n uimKHe»wtM niTOg mii«aaroiSTOaEgggi«gB»
II CARTEA ¿SCENA I DISCUL «jCRMUL;
r-Vh U : V ViV1 :• ■“ ■■•••• • • *•••••■-■ •
OMAGIU CONDUCĂTORULUI IUBIT Editoriale

„Dacia literară“

Im prima lună a acestui an, pe adresa redacţiei
au sosit din toate colturile judeţului sute de scrisori
continînd versuri. Şi toate aveau o unică dedicaţie: Reeditarea colecţiei revistei şi devenise o raritate. Puţi­
„Cu ocazia aniversării zilei de naştere a tovarăşului „Dacia literară" constituie un nele exemplare vechi care se
Nicolae Ceauşescu". adevărat eveniment editorial aflau doar în cîteva biblioteci
O incursiune în rîndurile numeroşilor expeditori şi un succes incontestabil al sînt deteriorate şi de aceea
relevă o adevărată lume de vîrste, profesii, locuri. Editurii Mlnerva. pentru consultarea lor este
Dar fie că sînt la vîrsta binemeritatei odihne, ma­ Vi Revista „Dacia literară", a- nevoie de aprobări speciale.
turi, tineri sau copii, fie că-şi desfăşoară activitatea părută în 1840 sub îndruma­ Colecţia acestei reviste, apă­
în uzine, pe ogoare, în instituţii, trăind în oraşe sau rea lui Mihail Kogălniceann, rută în cea de a treia ediţie,
sate, toti şi-au lăsat pentru o clipă ocupaţiile coti­ reprezintă Un moment deose­ stă acum la indemîna orică­
diene şi, aplecîndu-se pe o coală albă, au meditat în­ bit în dezvoltarea literaturii rui cititor prin grija Editurii
delung înainte de a-şi aşterne gindurile pentru cel noastre, Importanţa acestei Minerva. Ediţia este facsimi-
care, în fruntea tării şi a partidului, conduce, ferm publicaţii a fost deseori su­
destinele noastre pe drumul civilizaţiei şi progresu­ bliniată de istoricii literari. In lată, reproducînd întru totul
lui. „Dacia literară“ s-a pledat cu textul original si alături de
el transcrierea lui în grafia
Şl toti semnatarii — locuitori ai plaiurilor hune- înflăcărare pentru unitatea şi ortografia actuală.
dorene, angajaţi în efortul îndeplinirii cincinalului culturală a poporului nostru,
înainte de termen, transpunerii în concret a hotărî- se afirmă cu mîndrie, pentru îngrijitoarea ediţiei, Maria
rilor Congresului al X-lea şi Conferinţei Naţionale ale Noroc bunI Imn prima oară, că originalitatea Platon, este o pasionată cer­
partidului — prin metafora liricii îşi mărturisesc par­ naţională este „însuşirea cea cetătoare a istoriei literaturii
ticiparea afectivă la sărbătorirea' conducătorului iu­ mai preţioasă a unei litera­ noastre care adaugă reprodu­
bit, la sărbătoarea tării. Contopirea organică a ver­ Din fericite plaiuri, din Valea de cărbuni turi". Promovarea unei litera­ cerii textului revistei şi o
sului cu fapta — iată ce conferă consistentă pasiunii Stropite cu sudoare şi sînge de străbuni Omului iubit care veghează turi originale dezvolta resur­ prefaţă extinsă ce poate fi
cu care oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă — Lui Nicolae Ceauşescu, conducător iubit Zborurile Patriei măreţe sele spirituale ale poporului. socotită un adevărat studiu
prin imnuri sau ode — sentimentele fată de cel mai Mesaj de viaţă lungă minerii îi trimit. Inimile noastre îi urează Realităţile autohtone, faptele monografic. De asemenea, nu
iubit fiu al poporului nostru. Această contopire re­ Tinereţe fără bătrîneţe. glorioase ale trecutului, crea­ lipsesc într-o astfel de edi­
prezintă, în acelaşi timp, garanţia cea mai sigură că ţia populară trebuiau să con­ ţie notele, comentariile şi
aspiraţiile cărora ie dau glas se vor contopi în în­ Azi, de trăim ca oameni şi oameni ne numim stituie izvorul de inspiraţie bibliografia, auxiliarele unei
făptuiri durabile. Se datorează Ţie şi vrem să-Ţi mulţumim Faptele şi visurile sale al acestei literaturi. Călăuziţi cercetări exhaustive.
Publicăm în acest număr cîteva poezii din cele Prin fapte, nu prin vorbe, aşa e mai firesc înfloresc în spaţiul numit ţară ; de aceste idei directoare, în Maj trebuie menţionat că
multe, care au sosit la redacţie cu ocazia aniversării Gîndurile noastre-i ies în cale jurul revistei se grupează cei volumul ce reuneşte colecţia
a 55 de ani de la naşterea tovarăşului Nicolae Recunoştinţă dată prin semn muncitoresc. Ca o nesfîrşită primăvară. mai buni scriitori ai genera­ JDacia literară" este tipărit
Ceauşescu. r
e
a
ţiei d l 1848. în condiţii grafice excelente,
Dorim ca şi de-acuma cu spirit creator,
I Să îndrumi destinul ţării spre falnic viitor. Cu murmur de holdă în lumină. studiată şi cu toată importan­ aşa cum, dealtfel, merita.
Deşi deosebit de căutată şi
Şi adînc de veşnică pădure
Să spună peste veacuri acei ce vor veni
Sufletele noastre îi închină ta ei excepţională, revista n-a Rrof. SILVIU GUGA
Sînt mîndru că sînt parte o marii Românii I mai fost reeditată din 1859 Câldfi
Imnurile lor cele mai pure.
Din dragostea de ţară Să ne trăieşti de-acuma iubit conducător
Intru mulţi ani ferice pentru al Tău popor TRAIAN FILIMON
Cenaclul literar „Ritmuri"
Pentru prosperitatea ţării, a gliei româneşti Deva
am adunat cuvinte Din inimă, Ortace, dorim să ne trăieşti I
LIVIU MACEA
oraşul Vulcan
lnveşmîntîndu-mi versul în strai de sărbătoare Urmaş al marilor
şi-n vorbele născute de-acest străbun pămînt,
eu îmi dezleg în suflet mănunchiul meu de soare ATELIER
pe-ntîiul fiu al ţârii din dragoste să-l cînt. străbuni
Aşa cum unda apei întoarce iar lumina
pe care din lumină o prinde-n clarul ei, Luciditate
aşa cum din nectarul petalelor, albina Urmaş al marilor eroi străbuni
dospeşte caldul mierii şi dulce!e-i temei, Un sentiment cu totul apar­ transformat într-o amintire Ce-au apărat a ţării libertate,
te, de dragoste şi de înaltă oarecare, ci şi-au amplificat Asemeni lor, cu cinste te-ncununi
i mîndrie în acelaşi timp, m-a semnificaţiile o dată cu tre­ In ram de lauri, spre posteritate I
asemeni eu, din graiul ce mi l-au dat părinţii, încercat cînd am citit cuvin­ cerea anilor, devenind un
tele pe care un străin, un simbol al lucidităţii şi al nou­
din zestrea sufletească primită din străbuni,
francez, şi anUme editorul Mi- lui umanism care caracterizea­ Noi te simţim alăturea mereu,
încerc să-ntorc luminii lumina conştiinţei, chel-P. Hamelet le scrie în ză drumul demn şi prestigios Cu sufletul şi gîndul, zi şi noapte,
să schimb nectaru-n miere şi florile-n cununi. biografia pe care a consacra­ pe care păşeşte România de Cu sfatul înţelept, cînd este greu, Scenă din filmul „Dauria", care va rula, începînfl de mîine,
t-o t o v a r ă ş u l u i Nicolae azi. la cinematograful „Patria" din Deva.
Ceauşescu: „De la copilul din îngemănat cu noi, în tot şi toate.
Nu cîntec sterp de slavă, ci slava omeniei, Scorniceşti - scrie dînsul - „Mergeţi cu mine. Nu vă fie
cinstire celui care, pe căi de timp trecînd, la şeful de stat, nimic nu s-a frică de nimic" - sînt cuvin­ Prin glasul tău cuvîntă toţi strămoşii
tele care flutură pe stindardul
şi-a pus cinstit urechea la pieptul României schimbat în caracterul şi com­ victoriilor noastre. Ele se adre­ Ce s-au jertfit în asprele milenii,
portamentul lui. Poate doar
ca să-i cunoască vrerea, din vrerea ei crescînd. sează azi unei întregi naţiuni. Cuvîntă-n marş Partidul, sub flamurile roşii, Spectacole
înalta conştiinţă a misiunii sa­ S-o fi gîndit oare copilul din
le. Aşa cum îşi îndemna altă­ Scorniceşti că, peste ani, fra­ Cu forţa-i uriaşă, stăpîn pe mersul vremii !
In inimă partidul i-a răsădit seminţa dată fraţii la pădure spunîn- ţii săi vor fi în număr de do­ ® Ansamblul de estradă meria (7 februarie), intr-un
du-le : Mergeţi cu mine. Nu „Optimiştii" prezintă în zi­ spettacbl de muzică popti-
încrederii în oameni şi-n tot ce noi visam ; vă fie frică de nimic,.¡, păşeş­ uăzeci de milioane, că în- De-aceea azi, cînd te cîntăm, lele de 5, 6 şi 7 februarie la lară.
ii el a crescut cu ţara vestindu-i biruinţa te şi astăzi în fruntea poporu­ tr-adevăr vor merge cu el ca O facem după datine străbune ; Petrila, Vulcan şi PetrS-
o singură fiinţă, că intr-ade­
şi-a pus chezaş viaţa şi dragostea de neam. lui său pe drumul greu al pu­ văr nu se vor teme de nimic ? Urarea de Mulţi ani, ţi-o împletim şani spectacolul „Concert ® Teatrul de stat Piteşti
t* * terii supreme". în viteza a patra". prezintă la Petroşani, în 5
Azi, cînd aniversarea anilor Cu mîndrul „Trei culori cunosc pe lume I". februarie, comedia muzicală
„Mergeţi cu mine. Nu vă pe care şi i-a pus în slujba • Ansamblul „Flacăra
1
Azi stă la cîrma ţării prin însăşi vrerea ţării fie frică de nimic" - iată cu­ poporului său a devenit pri­ Prahovei" evoluează pe „Căsătorie prin concurs ' de
fiindu-i totodată şi primul slujitor. vinte simple şi bărbăteşti, năs­ lej de bucurie şi sărbătoare, Ca demn urmaş al marilor eroi scenele din Brad, Gurabar- Carlo Goldoni, adaptată de
Cuvintul lui înseamnă şi scut neatîrnării cute din luciditate, din credin­ nu putem răspunde lucidităţii Pe care-i are ţara şi poporul, za (6 februarie) şi Deva-Si- T. Muşatescu,
ţa în raţiune, în ascendentul decît prin luciditate : Primeşte azi, urarea de la noi :
şi soare ce rodeşte în fructul viitor.
pe care-l are omul asupra a Sîntem aici — iată răspun­ Mulţi ani să îţi aducă viitorul I
tot ceea ce este dubios şi sul nostru. Te urmăm. Nu ne
La tîmpla Iui argintul începe să sclipească, obscur, din încrederea în for­ temem de nimic I FLORIN PLAUR
ţele umane. Sînt cuvinte care,
dar inima-i pulsează acelaşi foc ne-nfrînt actor la
rostite în tinereţe, nu s-au RADU CIOBANU Pentru melomani
ce arde ca un astru pe vatra românească, Teatrul de stat „Valea Jiului“
Petroşani
dînd veşnicie faptei şi faptelor avînt. @ Un disc ce va face plăcere iubitorilor muzicii
preclasice: „Simfonia nr. 1 în Do major“ şl „Simfo­
El trece printre oameni asemeni tuturora Âzi am să-ţi cînt nia nr. 2 în Sol major" de Antonio Vivaldi, compo­
zitor foarte fecund. A comptis în toată activitatea sa
şi strînge bărbăteşte o mînă de bărbat. 554 de Hicrări !
A coborît tribuna din turnuri în agora, Fişă bibliografică © Tot pentru iubitorii muzicii simfonice, un disc
acolo unde-n inimi aceleaşi ritmuri bat. Erou măreţ, azi am să-ţi cînt ce cuprinde două concerte ale lui Arcangelo Corellt :
Un cîntec învăţat de la bătrîni, „Concerto gfosso îrt Do minor, op. 6 nr. 3" şi „Con-
certo grdsso în Sol minor, op. 6 nr, 8".
E cel mai minunat de pe pămînt
Noi spunem CEAUŞESCU, şi ne gîndim la Ţară,
Crescut în suflete curate de români.
noi spunem CEAUŞESCU purtînd Partidu-n gînd ; Cărţi consacrate tovarăşului
noi spunem CEAUŞESCU şi gîndul nostru zboară
...Şi poartă-n el cuvintele-mioare,
spre tot ce-n ţara noastră se-nalţă rînd pe rînd.
Cuvintele—baladă şi poveste,
Un cîmp întins, scăldat din plin în soare
Eu îmi dezleg din suflet mănunchiul meu de soare Şi semeţia-naltâ a unor creste. iicolae Ceauşescu
pe-ntîiul fiu al ţării din dragoste să-l cînt, BOX Alexander confirmă excelentă
Erou măreţ, azi am să-ţi cînt
înveşmîntîndu-mi versul în strai de sărbătoare formă în care se află. Iii
In frunza ruptă din a ţării bogăţie, @ ANGLIA. N 1 c o 1 a é tice" : studiu biografic intitu­ LOS ANGELES 3 (Agerpres). sferturile de finală ale tur­
şi-n vorbele dospite de-acest străbun pămînt. Un cîntec simplu, leagăn în cuvînt Ceauşescil — The Man, his lat „Nicolae Ceauşescu", scris — Cu prilejul unei conferin­ neului international pe teren
Ideas and his Socialist Achie- de Michel—P. Hamelet, însoţit ţe de presă, campionul mon­
Care începe astfel : cinste Ţie I acoperit de la Richmond, el
vements (N. Ceauşescu — Cl­ de texte esenţiale din operă; dial de box la categoria grea,
De-aceea azi, cînd vîrsta i-o preacinsteşte Ţara, 1- a învins din nou pe cunos­
inul, ideile salé, înfăptuirile în limba franceză. Editura americanul de culoare George cutul campion american Stan
dăm vorbelor aripă şi larguri de vultani Cinste Ţie ! Ţi-o spune tot poporul, sale pe calea socialismului) Nagel: colecţia „Scrieri poli­ Foreman, a declarat printre Smith. Alexander a cîştigat cu
Toţi muncitorii, fiii, şi-ai satelor ţărani. publicată dé editura Russel tice“ ; sub titlul „Pentru o altele: „Se vorbeşte de un
să-i ducă mulţumirea ce-o simte Hunedoara 4—6, 6—3, 6—4, obţinînd ast­
In tine-şi vede ţara viitorul, Press Ltd., însoţită de o pre­ politică de pace şi cooperare meci între mine şi Cassius fel, în decurs de trei săptă-
să-i spună bărbăteşte un cald : „Intru mulţi ani I". Şi România toată îţi cîrită „LA MULŢI ANI !“ zentare semnată de profeso­ internaţională", culegere de Clay. Nu am stabilit cînd mă mîni, a doua victorie in faţa
i rul Stan Newens. texte în problemele vieţii in­ voi întîlni cu Cassius Clay. lui Smith.
NECULAI CHIRICĂ LUCIA ARDELEAN Ceauşescu and Romanía ternaţionale ; in limbile fran­ Cred că trebuie să mă antre­ Celelalte rezultate tehnice:
Cenaclul literar „Flacăra" anul ll-A educatoare (Ceauşescu şi România) care ceză, engleză, spaniolă. nez mult, să-mi perfecţionez Emerson (Australia) — Lutz
Hunedoara Liceul pedagogic Deva inaugurează suita de lucrări @ FINLANDA. Editura Ota­ tehnica. Cassius este un ma­ (S.U.A.) 6—4, 3—6, 6—2, La-
intitulată „Făuritori ai istori­ va : extrase din lucrări sub re stilist". întrebat de un zia­ ver (Australia) — Richey
ei" a Editurii Abacus Press titlul „România în lupta pen­ rist dacă-1 vă învinge pe Clay, (S.U.A.) 7—6, 6—3; Stockton
Ltd. tru progres, colaborare şi pa­ actualul campion al lumii a (S.U.A.) — Dent (Australia)
® ARGENTINA. Editura te". spus : „Nu ştiu dacă-1 voi în­ 2— 6, 7—6, 7—6.
Juárez : colecţia „Economie şi © ITALIA. Editura II Ca­ vinge, dar ar fi una din cele
politică economică" \ texte se­ lendario del popolp (Milano): mai frumoase întîlniri de SCHI
lecţionate sub titlul „Filozofia primul volum (aprilie—mai box“.
de pace a unei societăţi con­ 1971), intitulat „România pe ★ MÜNCHEN 3 (Agerpres). —
temporane", prefaţată de Gu­ drumul socialismului şl al lup­ Concursul international de să­
illermo Nolasco Juárez, apăru­ tei împotriva imperialismului“ SAO PAULO 3 (Agerpres). rituri cu schiurile, desfăşurat
tă în limba spaniolă. cuprinde o selecţie de texte — Boxerul brazilian Luis Car-
© BELGIA. Editura Paris/ din cuvîntări, articole, inter­ los Fabre este noul campion pe trambulina de la Berchtes­
Manteau (ou sediul la Bru­ viuri din perioada 1965-1970. al Americii de Sud la catego­ gaden (R.F. a Germaniei), â
xelles şi Amsterdam) : volu­ Al doilea volum (martie 1972), ria „mijlocie“. Ih reuniunea fost cîştigat de sportivul aus­
mul „NICOLAE CEAUŞESCU intitulat „Scrieri alese-1971“, desfăşurată la Sao Paulo, el
— scrieri politice". Volumul cuprinde texte din lucrări a- l-a învins la puncte, după 15 triac Reihhold Bachler Cti
care este însoţit de o amplă părute în i97'J. Ambele volu­ reprize, pe argentinianul An­ 2Î8,3 puncte şi sărituri de
prezentare cronologică a prin­ me au fost îngrijite şi prefa­ tonio Aguilar. 75,5 m şi 76,5 m. Pe locurile
cipalelor date biografice ale ţate de prof. uniY. Cario Sa- următoare s-au clasat concu­
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, linari, fcritic literar marxist. ATLETISM renţii elveţieni Josef Zehnder
în contextul celor mai impor­ Q) JAPONIA. Editura Koj TORONTO 3 (Agerpres). —
tante evenimente ale ultimei bunsha: volumul „O politică Cu prilejul unui concurs in­ — 216,8 puncte şi HânS
jumătăţi de veac, atît clin is­ de pace şi colaborare inter­ ternaţional atletic desfăşurat Schmid — 216,7 puncte.
toria României cît şi din via­ naţională", cuprinzând, o cule­ pe teren acoperit la Toronto,
ta politică internaţională, a gere de texte din cuvîntările, cuhoscuta campioană america­ *
apărut sub îngrijirea directo­ articolele şi 'interviurile tova­ nă Iris Davis a stabilit un nou
rului acestei edituri, scriitorul răşului Nicolae Ceauşescu, record ai lumii de sală în VIENA 3 (Agerpres). — în­
şi publicistul Juiien Weyer- precedată de o amplă prezen­ proba de 50 yârzi cu timpul trecerile din cadrul „Cupei
bergh. Cartea a apărut .în tare biografică a secretarului de 5" 5/10. Vechiul record Europei" la schi au continuat
limba neerlandeză (alături de general al P.C.R. In aceeaşi era de 5" 6/10 şi aparţinea la Haus im Enustal (Austriâ)
limba franceză, una din cele editură a apărut ediţia o dbuă cu desfăşurarea probei feriii-
două limbi oficiale vorbite pe (îmbogăţită) a volumului ă- lui Wyomnia Tius. nine de coborîre. A cîştigat
teritoriul Belgiei). mintit. TENIS elveţiană Mariane Rochiei,
@ BRAZILIA. Editura Pa­ @ ISRAEL. Volumul biogra­ cronometrată în 1'44” 15/100.
ralelo : In colecţia „Drumul fic „Nicolae Ceauşescu — O- NEW YORK 3 (Agerpres). Pe locurile următoare s-au
naţiunilor“ ; texte selecţionate mul şi politica sa" ; în limba — Au luat sfîrşit întrecerile clasat Ana Droppov-a (Ceho­
din cuvîntările şi articolele ebraică. turneului internaţional mascu­ slovacia) — 1 '44" 6l/100 şi
tovarăşului Nicolae Ceauşescu ® R.F. a GERMANIEI. Edi­ lin de tenis de la Des Moines Martine Couttet (Franţa) —
consacrate atît politicii inter­ tura Rombach (Freiburg): co­ 1 '44" 99/100.
ne cît şi politicii externe a lecţia „Ştiinta socială în teo­ (Iowa). In ultima finală dis­ După disputarea acestei pro­
putată — cea a probei de
partidului şi statillui nostru, rie şi practică" ; cuvîntări, dublu — pereche cehoslovacă be, în clasamentul feminin al
texte apărute sub titlul ,,în­ articole, interviuri sub titlul
cotro merge România" ; sub „România pe drumul socialis­ Jan Kukal—Jiri Hrbec a în­ „Cupej Europei" pe primul
îngrijirea lui Amilcar Alencas- mului“, prefaţată de prof. univ. vins cu 4—6, 7—6, 6—1 cuplul loc se află Martine Ducroz
tre, publicist, om de ştiinţă; Valdemar Besson ; în limba Ion Ţiriac (România) — Juan (Franţa) — 118 puncte, urma­
în limba portugheză. germană ; lucrarea a fost pre­ Gisbert (Spania). tă de Martine Couttet (Fran­
Ţinutul Hunedoarei îşi primeşte oaspetele drag cu pline şi sare, după străvechiul obicei al pămîntului. (Secvenţă din vi­ ® FRANŢA. Editura Se- zentată şi în Austria şi Elve­ *
zita de lucru întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în judeţul Hunedoara, în toamna anului trecut). ghers: colecţia „Destine poli­ ţia. ţa) — 112 puncte şi Brigitte
NEW YORK 3 (Agerpres). Hauser (Austria) — 102 punc­
-J — Tenismanul australian John te,