Page 17 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 17
^ qE v£ cx Proletari din toate fările, unifi-vă !
'/Mi
PROGRAM DE MASURI producţie care urmează a fi
puse în funcţiune în primul
MENIT SĂ DUCA LA O MAI
trimestru au asigurate deja
BUNA UTILIZARE A POTEN condiţii pentru predarea lor
către beneficiari cel puţin
ŢIALULUI TEHNIC Şl UMAN
în termenele stabilite.
PE ŞANTIERELE ŢARII
PREGĂTIRI PENTRU NOUL
Ministerul Construcţiilor SEZON ESTIVAL
Industriale a elaborat recent
un program de măsuri me
nit sS ducă la o mai bună La staţiunea tineretului de
utilizare a potenţialului teh Ia Costineşti se fac pregă
nic şi uman de pe marile tiri pentru noul sezon esti
şantiere , ale ţării, la accele val. Prin construirea unui
rarea lucrărilor de construc hotel şi a unui camping in
ţii a noilor obiective. Ast apropierea plajei capacitatea
fel, pentru reducerea dura de găzduire se măreşte cu
tei de execuţie a investiţi încă 2 000 de locuri. Zestrea
ilor este recomandată extin construcţiilor se îmbogăţeş
derea unor noi tehnologii te, de asemenea, cu o nouă
moderne, de mare randa- cantină-restaurant la care
menj Printre acestea se nu vor putea servi zilnic masa
mără folosirea betonului spe 3 000 de tineri, precum şi cu
ANUL XXV Nr. 5 621 MARJI 6 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI cial în locul materialelor o braserie cu 500 de locuri.
clasice refractare de zidărie Se creează astfel condiţii ca
şi a cofrajelor spaţiale şi în vara acestui an să-şi poa
unificate, palelizarea manipu tă petrece aici zile plăcute
lării materialelor etc. Do a- de vacanţă peste 37 000 ti
semenea, au fost stabilite neri din ţară şi de peste ho
noi modalităţi de urmărire a tare.
Acţiuni de muncă voluntar-patrlotică realizării planului, norme or
ganizatorice unificate de
programare a unor lucrări, ACJIUNI IN SCOPUL
Membrii organizaţiilor C.F.U.), E.M. Ghelar şi precum şi forme de întărire ÎMBUNĂTĂŢIRII ASISTENŢEI
U.T.C. din municipiul Hu T.C.M.M. Hunedoara care, a sprijinului acordat de spe
nedoara desfăşoară o inten în cursul acestei săptămîni, cialiştii din minister şi uni MEDICALE
să acţiune de colectare a tăţile de cercetare şi proiec
metalelor vechi. Este ilus în timpul lor liber, au adu tare în realizarea sarcinilor Ministerul Sănătăţii a sta
trativă, în acest sens, stră nat peste 80 tone fier vechi ce revin constructorilor. bilit noi acţiuni în scopul
Datorită aplicării acestor
dania tinerilor din cadrul din incintele unităţilor în măsuri, combinate cu alte continuei îmbunătăţiri a
C.S.H. (secţiile oţelărle şi care lucrează. asistenţei medicale şi a mă
acţiuni iniţiate de construc surilor profilactice în bolile
tori şi montori, cele peste 50 cardiovasculare. In acest
de obiective şi capacităţi de
sens, în policlinicile de a-
dulţi din Capitală, oraşe de
LA ATELIERELE CENTRALE CRIŞCIOR reşedinţă de judeţ şi din al
te localităţi, vor fi organiza
te noi servicii de cardiolo
gie. Aceste servicii vor fi
Potenţialul productiv încadrate cu medici cardio
logi sau cu medici internişti
^ ES care au absolvit cursuri de
perfecţionare în această spe
plin valorificat întreaga aparatură necesară
cialitate şi vor dispune de
unei asistenţe ambulatorii de
calitate. Totodată, se va or
ganiza la Centrul de asisten
Planul de dezvoltare pe a- maximali. In acest sens, ne-am trebuie valorificate în conti tă a cardiacilor — ASCAR din
cest an al Atelierelor centra preocupat de organizarea pro- nuare. O activitate importantă Capitală, un serviciu de re
le Crişcior prevede o creşte . ducţiei şi a muncii prin pro în sprijinul desfăşurării nor cuperare a bolnavilor cu in
re a producţiei globale indus movarea tehnicii şi tehnolo male a procesului de produc farct de miocard. De aseme
triale cu 93 la sută faţă de giei înaintate, prin perfecţio ţie, care trebuie privită cu nea, cu prilejul examenelor
realizările anului trecut. Aceas narea continuă a calificării maximum de responsabilitate medicale, care se fac la an
tă creştere corespunde unui muncitorilor care deservesc este reducerea duratei afec gajarea salariaţilor şi perio
spor de producţie în valoare utilajele respective. tate reparaţiilor şi reviziilor dic la unele grupe de popu
de 43 milioane lei. — In ceea ce priveşte uti periodice. Uneori, încercîn- laţie, vor fi efectuate acţiuni
Desigur, realizarea nivelului lizarea extensivă a maşinilor du-se să se recupereze rămi- profilactice pentru depista
maximal al planului şi, even şi utilajelor — aprecia tova ncrile in urmă în realizarea rea şi limitarea unor afecţi
tual, depăşirea lui presupun răşul Gheorghe Mihoc, direc sarcinilor de plan lunare sau uni care duc la boli cardio
utilizarea deplină a întregului torul atelierelor — ne-am pre trimestriale — rezultate ca ur vasculare.
potenţial productiv din cadrul ocupat să diminuăm la maxi mare a unor lipsuri organiza In acelaşi timp se vor or
fiecărei secţii. In acest scop, mum decalajul dintre fondul torice sau tehnice — se re ganiza instructaje cu perso
hotărîrea Conferinţei organiza de timp calendaristic şi cel fo curge la suprasolicitarea uti nalul sanitar în probleme ac
ţiei 'judeţene de partid subli losit efectiv în scopuri produc lajelor şi agregatelor, prin a- tuale ale diagnosticului şi
nia necesitatea ca toate între tive. Planificarea pentru acest mînarea sau chiar suprimarea tratamentului acestor boli.
prinderile centralelor industria an a timpului de utilizare a reparaţiilor şi reviziilor perio Vrednicul brigadier Mihai Cozma, de la E. M. Dîlja, discută cu o parte din membrii brigăzii asupra modului de muncă pen-
le să acţioneze în mod hotă- maşinilor-unelte de prelucrare dice. tru a reedita şi in această lună succesele din ianuarie. (Agerpres)
rît pentru folosirea intensivă a a metalelor la 85 la sută, a In acest an, la Atelierele
capacităţilor de producţie, în impus stabilirea în continuare centrale Crişcior vor intra în
aşa fel îneît pe această cale a unor măsuri eficiente pen funcţiune o nouă hală de
să fie obţinut un spor substan tru generalizarea schimbului construcţii metalice şi o tur
ţial de producţie. Şi la Ate II şi extinderea schimbului III. nătorie de fontă. Trebuie ac La „Avicola“ M rafia s-au pus în La Şcoala generală nr. Prin strădanii şi solicitudine
lierele centrale Crişcior, uni Ele vizează în primul rînd re ţionat cu maximă intensitate 3 din Hunedoara elevii
tate subordonată Centralei mi crutarea forţei de muncă, şco pentru valorificarea tuturor funcţiune noi capacifăţi de producţie beneficiază la orele de Dînd permanent dovadă de solicitudine faţă de cum
nereurilor neferoase Deva, larizarea acesteia, planificarea rezervelor, astfel îneît noile practică şi de un atelier părători, de probitate profesională, respect faţă de funcţia
prin folosirea din plin a ca riguroasă a producţiei pe sec- capacităţi să atingă în cel mai La întreprinderea agricolă de stat „Avicola Mintia, pentru sudură dotat cu socială ce o îndeplinesc, şefii de unităţi aparţinind Cen
11
pacităţilor, â maşinilor, utila • ţii- scurt timp parametrii prevă s-a mărit de circa 2,4 ori potenţialul productiv al fermei şase aparate şi întregul trului de legume şi fructe Deva, împreună cu colectivele
jelor şi agregatelor aflate în De o deosebită importanţă zuţi. Tot aici, va; fi preluată o de pui. Această creştere s-a obţinut prin transformarea a de muncă pe care le conduc, au reuşit să-şi îndeplinească
dotare, precum şt a celor noi este modul de folosire a tim nouă linie de fabricaţie a va- 12 hale vechi în baterii moderne special amenajate pentru şi să-şi depăşească planul la desfacerea mărfurilor cu amă
prevăzute a fi date în func pului disponibil al maşinilor goneţilor, cu o producţie în creşterea industrială şi eficientă a păsărilor. Noile capa nuntul pe luna ianuarie 1973. Colectivul magazinului, con
ţiune în acest an va fi posi şi utilajelor în difdrite perioa acest an de 7 406 bucăţi. Vor cităţi au fost recepţionate şi date în exploatare, iar o parte dus de Ion Constantinescu, a realizat 154,9 la sulă, Nicolae
bilă creşterea volumului de de de lucru. fi puse în funcţiune noi ma din ele au şi fost populate cu peste 70 000 puicuţe „Perla", Afelier Dumitraşcu — 140,9 la sută, Marin Pîrăianu — 107 la sută,
produse destinate satisfacerii — Practicarea lucrului „în şini şi utilaje cu productivi rasă care se remarcă printr-o producţie sporită de ouă. Dafinca Rusu — 104 la sută, Aurel Ivan — 101 Ia sută.
cerinţelor în continuă creş asalt“ — remarca maistrul tăţi superioare Integrarea lor Prin mărirea în continuare a numărului de pui pînă de sudură în
tere ale exploatărilor miniere. principal Constantin Bucium — în producţie, cu întregul po la 250 000, cît este prevăzut, se creează premisele realizării Ne vom strădui ca şi în continuare, personalul angajat
O primă orientare a condu la sfîrşit de lună sau trimes tenţial la termenele prevăzute în fiecare serie a circa 180 000 puicuţe selecţionate pentru şcoală la unităţile C.L.F. Deva să dea dovadă de disciplină
cerii atelierelor a fost făcută tru, constituie un element ne în grafic, alături de cele exis completarea şt reîmprospătarea efectivului de găini ouătoa- exemplară la locul de muncă, să manifeste o comportare
în acest an în sensul utilizării gativ împotriva căruia trebuie tente, reprezintă o sarcină de re din celelalte ferme ale întreprinderii. Ca rezultat al civilizată, demnă, faţă de cumpărători, să aplice cu fermi
intensive a potenţialului pro luptat cu toată hotărîrea. O importanţă majoră, prin a că transformării şi modernizării spaţiilor de producţie, între tate în viaţă principiile eticii şi echităţii socialiste.
ductiv. V altă sursă importantă este şi rei înfăptuire se asigură sa prinderea are prevăzut să crească în 1973, pentru fermele echipament necesar: FLOAREA ORŞA
— O utilizare intensivă a aceea a eliminării locurilor tisfacerea în mai bune con proprii şi pentru valorificarea Ia fondul pieţei, de 3,4 ori măşti, şorţuri, mănuşi şi preşedintele comitetului sindicatului
maşinilor şi utilajelor — ne înguste a căror prezenţă îm diţii a cerinţelor consumului mai mulţi pui decît în anul trecut. jambiere. Atelierul pen de la C.L.F. Deva
spunea ing. Ioan Mager, şeful piedică utilizarea completă a productiv. tru sudură a fost reali
serviciului mecanic din cadrul capacităţii de producţie de D. CORNEL zat prin efortul comun
C.M.N, Deva — presupune a- care dispune fiecare utilaj. al întreprinderii patro-
siqurarea unui complex de Există, aşadar, rezerve im natoare —T.C.M.M.H.—,
măsuri care în final să contri portante pentru creşterea gra
buie la utilizarea fondurilor dului. de utilizare a capacităţi al cadrelor didactice şi
fixe productive la paraiiietrii lor de producţie. Ele pot şi N NTNPIIUEJi ZILEI CEFERIŞTILOR al elevilor. Pînă în pre
zent, în noul atelier, e- j
levii au sudat peste 400
FERTILIZĂRI Infrecerea toţi tinerii lăcătuşi să obţină Simion Ghiţ, numeroşi me de rame metalice nece
seriaşi au săpat şi betonat
calificative de „foarte bine" ;
© Reducerea cheltuielilor bazinul pentru sorburi, au sare pentru supraînăl-
La C.A.P. Deva s-au fertilizat 120 hectare semănături tinerilor planificate cu 2 la sută; săpat şanţul pentru conduc ţarea gardului şcolii.
de toamnă — grîu şi orz — cu cîte 200 kg azotat de a- © Eliminarea cauzelor ca tă, au confecţionat şi mon
rnoniu pe hectar. De asemenea, pentru cultura sfeclei de feroviari re produc evenimente de ca tat toate piesele necesare
zahăr s-au administrat îngrăşăminte chimice — 200 kg le ferată în ramura vagoa noii instalaţii.
superfosfat pe hectar — pe o suprafaţă de 33 hectare, iar De curînd, comitetele ne ; Remarcînd munca depusă
22 hectare, destinate tot acestei culturi, se îngraşă cu U.T.C. de la Revizia de va Chemarea tinerilor de la de muncitorii Viorel Cocuci,
gunoi de grajd. Lucrarea a început şi se află în plină goane din staţia C.F.R. Si- depoul simerian menţionea Andronic Crişan, Vaier CHENAR cred că voi fi iertată. Planul
desfăşurare. Pînă în prezent s-au transportat 120 tone gu meria-călători şi de la de ză următoarele obiective : Irinca, Gheorghe Gherman pe anul acesta îl vom face.
noi. O suprafaţă de 10 ha, pentru cultura cartofului, a poul de locomotive au lan © Realizarea exemplară a şi alţii, tovarăşul ing. Eu Bunăvoinţă avem. Dar trebuie
fost îngrăşată dîndu-se 20 tone gunoi de grajd la hectar. sat însufleţitoare chemări la tuturor sarcinilor de plan ; gen Ivănici, şeful depoului, să ne gîndim şi la anii viitori
La grădina de legume s-au îngrăşat 6 hectare cu cîte 30 întrecere către toţi tinerii depăşirea planului lunar de ne-a asigurat că noua insta şi să lucrăm aşa ca de acum
încolo să nu se mai pună
tone gunoi pe hectar. ceferişti de pe raza de acti reparaţii cu 1 la sută ; laţie funcţionează foarte INTARE problema realizării planului,
vitate a Regionalei de căi © Reparaţiile executate la bine. ci a depăşirii lui. Că cine
ferate Deva. locomotive să fie de cea mai munceşte bine obţine produc
bună calitate ;
„însufleţiţi de elanul crea © Eliminarea oricărei în- Sarcini onorafe ţie bună şi plată bună.
tor care a cuprins întregul tîrzieri şi absenţe nemotiva Printre cei înscrişi la cuvînt din 1971, o înaltă distincţie : In legătură cu organizarea
popor pentru îndeplinirea te de la serviciu la toţi ute- exemplar în adunarea generală a coo Ordinul Muncii clasa I. muncii am ceva de spus. Noi
cincinalului înainte de ter ciştii; peratorilor din Dobra se afla Ceea ce mi-a atras atenţia trebuie să ştim precis ce a-
men, din dorinţa de a cinsti © Efectuarea a 2 500 ore Feroviarii de pe raza de şi Crişan Viorica, o femeie de în vorba acestei femei, n-au vem de făcut în fiecare zi.
prin muncă memoria comu muncă voluntar-patriotică activitate a R.C.M. Deva ob statură potrivită, negricioasă fost cuvintele de laudă (fi Dar să nu aflăm treburile pe
niştilor căzuţi în 1933 la pentru colectarea de fier ţin importante succese în la faţă şi puţin repezită la reşti într-o asemenea ocazie), ziua respectivă atunci, dimi
„Griviţa Roşie" şi de a în- vechi şi pentru înfrumuse muncă în întîmpinarea zilei vorbă. Era îmbrăcată simplu, rostite la adresa celor ce-au neaţa, cînd ne adunăm la co
tîmpina ziua de 16 Februarie ţarea incintei. de 16 Februarie. Acordînd Iar pe cap purta o basma muncit bine, la adresa coope operativă. Să le ştim cu o zi-
cu fapte de prestigiu în prioritate bunei organizări a galbenă. Cînd i-a venit rîn- rativei care a înregistrat şi a- două înainte, ca să ne putem
muncă, chemăm la întrecere transportului pe C.F.R., în dul la vorbit, s-a ridicat gră nul trecut rezultate bune. Ea pregăti şi organiza mai bine...
pe toţi tinerii cu acelaşi spe Prin efort tărind exigenţa pentru pre bită de pe scaun. Cuvintele se spunea că ceea ce s-a făcut Nu vă încruntaţi tovarăşe in
cific de muncă sub deviza: venirea oricărui eveniment legau mai greu la început şi nu este destul, că o coope giner, sau n-am dreptate ?
„Nici un minut deviere de propriu de cale ferată, aceştia şi-au mi s-a părut că este şi puţin rativă cu posibilităţi cum este Crişan Viorica a criticat nu
la grafic — confort exem depăşit sarcinile primei luni, nervoasă. Dar, pe măsură ce cea din Dobra, poate să ob numai pe inginer, dar şî pe
plar publicului călător", men- In vederea mai bunei ali obţinînd un avans consistent vorbea, frazele au devenit cla ţină mai mult. Pasiunea pen preşedinte şi şi-a făcut şi au
ţionînd următoarele criterii mentări . cu apă industrială a în întrecerea pentru îndepli re, cursive, ascultate cu res tru viitorul cooperativei, fră- tocritica. Toate din dorinţa ca
de întrecere : Depoului C.F.R. Simeria, nirea cincinalului. înainte de pect de toţi cei prezenţi aco mîntarea pentru organizarea munca în cooperativa din Do
© In 1973 să nu se pro muncitorii, tehnicienii şi ip- termen. In luna ianParie s-au lo. Ce spunea Crişan Viorica ? mai bună a muncii şi pentru bra să fie mai spornică, re
Se ştie că între cooperati
ducă nici un minut deviere ginerii formaţiei mecanic-şef încărcat şi descărcat cu vele agricole din judeţ, cea valorificarea mai cu temei a zultatele mai bune.
de la graficul de circulaţie au luat iniţiativa ca prin e- 52 820 tone de mărfuri pes din Dobra este fruntaşă. Mai rezervelor, iată ce mi-a cap ...Nu, n-avem de ce te ierta
al trenurilor ; fort propriu să pună în func te nivelul planificat, încăr ales la cultura legumelor. tat şi mie şi tuturor coopera tovarăşă Crişan Viorica. Ţi-ai
• Să nu se înregistreze ţiune o nouă instalaţie de cătura statică a fost depăşită Grădina, care acum se întinde torilor atenţia. ales bine cuvintele şi mai a-
vreo reclamaţie din partea pompare a apei din rîul cu 45 la sută, iar viteza me pe 80 de hectare, a adus coo - Poate că nu-mi aleg bine les... gîndurile.
publicului călător ; Strei. die comercială a fost spori peratorilor, pentru producţia cuvintele - spunea ea, dar
• La examinarea anuală, Sub îndrumarea maistrului tă cu aproape 1,6 la sută. GH. PAVEL
SIMPOZION tehnice cu munci de răs premiul I), Ioan Bocan dusă printr-o conductă din portului în comun în De VREMEA
pundere din întreprinderi (II), Maria Adam (III), Doi lacul de acumulare de la va.
le Văii Jiului. na Ifrim (menţiune). Cinciş. Anul acesta va începe
La cabinetul municipal
de partid Petroşani a a- După concurs, publicul Adăugind acest debit la şi Ia Petroşani construc Pentru 24 ore
vut loc un simpozion pe MANIFESTĂRI PRILEJUITE a urmărit programul ar cel dat de captarea prin ţia unei baze auto moder
tema „Revoluţia ştiinţifi- DE „LUNA CĂRŢII tistic dat de taraful şi puţuri, nevoile de apă po ne şi sistematizate. Vreme închisă, cu cerul
co-tehnică şi implicaţiile soliştii vocali ai căminu tabilă ale populaţiei mu mai mult acoperit. Vînt
ei asupra dezvoltării so LA SATE” lui cultural din Băiţa. nicipiului vor fi satisfă INTILNIRE CU IARNA slab din vest. Temperatu
ciale contemporane“. Or cute optim pe o perioadă ra minimă va fi cuprinsă
ganizat de cabinetul mu In cadrul manifestărilor SURSE DE ÎMBUNĂTĂ mal îndelungată.
nicipal de partid Petro prilejuite de „Luna cărţii Sîmbătă şi duminică, Intre minus 3 şi zero gra
şani, în colaborare cu la sate“, decada cărţii so- ŢIRE A ALIMENTARII BAZA AUTO Şl DE s-au întîlnit pe cărările de, şl iar 3 cea maximă între
1
grade.
Dimineaţa,
Centrul Judeţean de infor clal-polltlce, biblioteca co CU APA LA HUNE înzăpezite ale Retezatului
zeci de tineri de Ia Cen
mare şl documentare, sim munală Băiţa a organizat GOSPODĂRIE COMU ceaţă locală.
pozionul s-a bucurat de duminică, în sala căminu DOARA trala termoelectrică Min
dezbateri fructuoase, la lui cultural din satul Or- NALA tia, Hunedoara şi Reşiţa. Pentru următoarele
De la cabana Pietrele, te
care şi-au adus contribu mindea, în prezenţa unul Populaţia municipiuiu merarii excursionişti au
ţia cadre competente de numeros public, un con Hunedoara va beneficia în La Deva se află în con
la cabinetul judeţean de curs, dotat cu premii pe viitorul apropiat de o îm strucţie prima bază auto urcat pînă în vîrful Rete două zile
partid, lectori ai Comite tema: „Societatea socialis bunătăţire a debitului d şi de gospodărie comuna zat al Retezatului, au
tului municipal Petroşani tă multilateral dezvoltată“. apă potabilă furnizat pen lă din judeţ. Etapa I, a schiat, au simţit răcoarea Vremea se menţine în
al P.C.R., profesori care După cum ne comunică tru nevoile sale.
predau ştiinţele sociale în Ioan Stanca, directorul că Pe Dealul Sînpetru se a cărei construcţie se situ reconfortantă a bulgărilor chisă, cu cerul mai mult
învăţămîntul de stat, şe minului cultural Băiţa, s-au flă în construcţie o staţii ează în zona depozitelor, de zăpadă şi căldura soa acoperit. Vînt slab din
fii catedrelor de profil de evidenţiat, printr-o bună de tratare chimică a apei, lingă viitoarea fabrică de relui de iarnă. A fost un vest. Temperatura staţio
U M.M.R. Simeria, secţia a III-a : între cei mai buni lăcă- la cabinetul municipal de pregătire, tinerii Mariana cu capacitatea de 280 1/se- textile, va permite mai sfîrşit de săptămînă de nară. Dimineaţa, ceaţă lo
uşi se numără şi tînărul Gheorghe Biriş, care execută numai partid Petroşani şi cadre Avram (care a obţinut cundă. Ea va trata apa a- buna organizare a trans neuitat ! cală.
ucrărl de bună calitate. Foto: ylRGIL ONOIU