Page 18 - Drumul_socialismului_1973_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 621 ® MARTI 6 FEBRUARIE 1973

La Consiliul municipal

Activitatea de întreţinere si reparaţii -
Petroşani al sindicatelor

♦ f f *
Prompiitofa io rezolvarea dezbaterea adunării generale a comuniştilor

problemelor producţiei şi Inscriindu-se ca o unitate analiză, a fost faptul că în In scopul îmbunătăţirii ţii s-au făcut de slabă cali­
de seamă în economia jude­
la presa de cărămizi dialit,
ţului nostru, întreprinderea anul 1972, urmare a unor muncii, participanţii la dis­ tate, de exemplu reparaţiile
reparaţii calitativ superioare
cuţii, între care tovarăşii
de materiale de construcţii executate, a unei întreţineri Silviu Anghel, Valentin Sîn- maşina de cusut saltele din
ale oamenilor muncii din Bîrcea a încheiat anul minuţioase a majorităţii in­ juan, Ion Munteanu, Ion vată minerală, suflanta de la
centrifuga nr. 1 şi altele, a-
Moise, Moise Voiconi, Şte­
economic 1972 cu realizări
stalaţiilor şi agregatelor, au
bune. Prin efortul general
gregate care, scurt timp du­
al tuturor secţiilor, al între­ crescut indicii de utilizare a fan Andrişu, Ion Bode şi în pă reparaţie, au trebuit din
acestora şi a liniilor tehno­
concluzii ing. Olimpiu Matei
In această perioada, consi­ mentele, modul cum ele se gului colectiv, în frunte cu logice, s-a asigurat, pe aceas­ — directorul întreprinderii nou să fie oprite şi revizui­
liile şi comitetele sindicale realizează. Acest punct princi­ comuniştii, s-au produs pe­ tă cale, obţinerea cu ace­ — au relevat unele neajun­ te, cauzîndu-se astfel pier­
sînt angajate în organizarea pal de pe agenda actuală de ste plan însemnate cantităţi leaşi capacităţi în funcţiune suri ce mai persistă în acti­ deri de producţie. De aseme­
şi desfăşurarea cîtorva ac­ lucru e necesar însă să se îm­ de produse, realizări \care a unei producţii industriale vitatea sectorului mecanic- nea, s-au criticat cu tărie a-
ţiuni însemnate. Acestora li se bine cu acţiunile muncii cu­ confirmă hărnicia acestui co­ baterile de la disciplina
adaugă, cum e firesc, activi­ rente ce se desfăşoară pe du­ lectiv. muncii a unor salariaţi din
tatea curentă, specifică, în rata întregului an. E vorba Desigur, sarcinile maxima­ acest sector de activitate, ca
funcţie de profilul localităţii de realizarea unei mai intense le pe acest an sînt mobiliza­ absente nemotivate de la
şi unităţii economice. Pentru munci politice în masa largă toare, pentru demararea lui cu 10 milioane lei mai mare energetic şi au făcut nu­ serviciu, nefolosirea la ma­
a afla amănunte în legătură d-e salariaţi. în condiţii optime ele au im­ decit cea din 1971. Astfel, meroase propuneri. In mod ximum a orelor de lucru etc.,
cu aceste preocupări, ne-am Se acţionează, de asemenea, pus o analiză minuţioasă a au fost date peste planul de deosebit s-a criticat nereali- precum şi lipsa de preocu­
adresat tovarăşului Gavrilă pentru întărirea rolului şi ac­ tuturor compartimentelor „ în stat 70 mii bucăţi blocuri de zarea planului >.de revizii pare a conducerii întreprin­
Davi'd, preşedintele Consiliului tivităţii grupelor sindicale în vederea punerii în valoare zidărie, 39 mii unităţi cahle tehnice, lucru ce a avut o derii pentru asigurarea unor
municipal Petroşani al sindi­ rîndul oamenilor muncii. Pen­ de noi rezerve care să asi­ teracotă, 121 tone produse seamă de repercusiuni asu- cadre cu calificare cores­
catelor. tru aceasta, adunările Ia ni­ gure îndeplinirea sarcinilor din vată minerală şi aproape ipra continuităţii procesului punzătoare, fapt ce a deter­
După cum ne relata interlo­ velul lor e necesar să abor­ sporite ce le revin, să aibă 10 mii bucăţi cărămizi termo- de producţie prin opriri ac­ minat adunarea generală a
organizaţiei de partid să a-
rezultantă finală livrarea că­
cutorul nostru, mernbrii birou­ deze probleme care preocupă tre beneficiarii interni şi ex­ izolatoare din diatomit, Con­ cidentale. Astfel, numai la dopte măsuri ferme pentru
lui executiv participă, în pri­ cu adevărat salariaţii, înlătu- terni a unor cantităţi supli­ comitent cu aceasta s-a di­ secţia de vată au avut loc, îmbunătăţirea activităţii în
mul rînd, alături de specia­ rîndu-se şablonismul rezultat mentare de materiale de con­ versificat gama de produse în anul 1972, circa 1 300 ore domeniul analizat.
lişti şi conducerile întreprip- din întocmirea unor acte ca­ iar în cadrul atelierului me­ stagnări la liniile tehnolo­
derilor la definitivarea, în re să justifice doar existenta strucţii. In această ordine de gice din cauza defecţiunilor Mergînd pe linia îndepli­
idei, recent, adunarea gene­
funcţie de sarcinile economiei grupei, dar ea în fond să nu canic au fost uzinate piese mecanice şi electrice, ele nirii sarcinilor reieşite din
naţionale şi capacitatea fie­ fie capabilă să sesizeze -nimic, rală a comuniştilor a anali­ de schimb în valoare de 336 reprezentînd 70 la sută din documentele plenarei C.C. a|
cărei întreprinderi, a cifrelor să nu contribuie -la rezolva­ zat preocuparea avută, în mii lei şi s-a realizat cu tgtalul orelor de opriri ne­ P.C.R. din noiembrie 1972,
de plan pe secţii, sectoqre, rea unor aspecte legate de cursul anului 1972, a colec­ forte proprii — pentru auto- planificate. colectivul de salariaţi de la
formaţii de lucru, eşalonate pregătirea profesională şi po­ tivului din sectorul mecanic- utilare — o centrifugă cu I.M.C. Bîrcea, sub conduce­
Subliniindu-se
necesitatea
pe luni şi trimestre. Am cău­ litică, de disciplină, care îşi m energetic pentru efectuarea trei discuri pentru linia de executării integrale şi la tim­ rea organizaţiei de partid,
este ferm hotărît ca pe ba­
reparaţiilor şi reviziilor la
tat ca obiectivele propuse în lasă direct amprenta asupra vată minerală, precum şi
proiectele planurilor de mă­ procesului de producţie. Ne utilajele în dotare şi asigu­ alte dispozitive. La aceste pul planificat a reviziilor, în za realizării uno lucrări de
r
conformitate cu graficele e-
suri să fie cît mai concrete, preocupă, la fel, creşterea F.F.A. „VSscoza" Lupeni. Printre zecile de comunişti ce-şi rarea unei funcţionări la ca­ realizări a contribuit şi mă­ reparaţii şi întreţinere de
cu termene şi responsabilităţi contribuţiei consiliului munici­ desfăşoară activitatea aici se numără şl operatorul chimist Vaier pacitate maximă a acestora sura luată de comitetul oa­ xistente, un loc aparte în cea mai bună calitate să
r
precise, să reflecte indicaţiile' pal al sindicatelor, a sindica­ Lungu. Dind dovadă de conştiinciozitate şi de o bună pregătire în tot cursul acestui an, lu­ menilor muncii de a asigu­ cadrul dezbaterilo din adu­ determine, pe acest an, rea­
conducerii superioare de par­ telor la stabilizarea forţei de profesională, îşi aduce din plin contribuţia la ridicarea calităţii cru care să ducă la realiza­ ra pe fiecare secţie şi schimb nare l-au ocupat problemele lizarea unor indici înalţi de
tid şi de stat trasate cu pri­ muncă, reducerea fluctuaţiei, produselor, mşi exact la morce rlzarea celulozei. rea planului de producţie şi mecanici de întreţinere şi privind calitatea lucrărilor utilizare a agregatelor şi să
lejul viziţei întreprinse în respectarea riguroasă a pro­ Foto : V. ONOIU a angajamentelor asumate. cointeresarea acestora prin executate. Şi aici a fost cri­ obţină pe această bază pro­
Valea Jiului. gramului de lucru, folosirea Ca o caracteristică prin­ salarizarea lor din acordul ticat faptul că unele repara­ ducţii suplimentare. I. NEAMfU
Cifrele trebuie făcute apoi maşinilor la întreaga lor ca­ cipală, ce s-a desprins din secţiei.
cunoscute tuturor salariaţilor pacitate.
îp mod detaliat, clar, prin dis­ Pentru creşterea aportului
cuţii în grupele sindicale, ur- cadrelor tehnice la realizare-a
mînd ca ele să fie adoptate sarcinilor de producţie, consi­ Despre Spitalul rural din
în adunările generale ale sa­ liul municipal acţionează în Baia de Criş, cît şi despre per­
lariaţilor. In analizarea lor, direcţia generalizării iniţiati­ Secundele myncil ÂIINTIRi DRAGI DESPRE
care-1
se
deserveşte
sonalul
fiecare colectiv, fiecare om îşi vei ca fiecare cadru tehnic să spun numai vorbe bune. In
manifestă în mod deschis, de­ participe la rezolvarea unor toamna a anului trecut, cînd spi­
sărbătorit
talul
secol
un
de
mocratic, părerea, stabileşte, probleme tehnice, organizato­ existenţă, au fost terminate lu­
măsurile, iniţiativele prin care rice, reducerea unor consu­ crările de termoficare, reaiizîn-
pot fi realizate şi depăşite. Se muri de materiale, pentru Privesc oraşul cu liniile jelau aerul, sudura devenea re interioară există între cei K RESPECT du-se importante economii.
stabilesc, de asemenea, obiec­ creşterea producţiei. lui drepte, cu crestele lui „iproducţie". patru pereţi ai halei indus­ jii De curînd, ca o dovadă a gri­ şi
a
permanente
partidului
tivele întrecerii socialiste, Pe lîngă activitatea pe care de fum şi mă gîndesc că în Pe măsură ce cunosc hala triale şi cită nevoie avem, statului nostru pentru continua
care trebuie să angajeze toţi o desfăşoară în sprijinul pro­ orice loc de muncă, la orice şi oamenii ei, incep să-mi noi cei din exterior, de cer­ La cei 18 ani ai mei sînt cu toţi era la ini. Mă gîn­ îmbunătăţire a ocrotirii sănă­
fost
lucrătorii, în. special cei din ducţiei în această perioadă, oră se petrec atitea miraco­ titudinea lor, Simţind auten­ înconjurată de oameni minu­ desc şi acum, unde putea să tăţii, un spitalul a Roentgen înzestrat
aparat
ultra­
cu
exploatările miniere. In acest consiliul sindical efectuea­ le comune, că timpul există dau seama cît de preţioase tica vibraţie a muncii, imi naţi, oameni cu care mă în- stea atîta dragoste ? modern.
an hotărîtor al cincinalului, ză, sub egida consiliului mu­ calm, acut, trepidant, că fie­ sînt secundele muncii. dădeam seama, de fapt, că tîlnesc şi pe care îi iubesc. Răbdătoare, plină de bună­ Fonduri importante au fost
muncitorilor -mineri le revine nicipal al F.U.S,,' controale care moment al intrării şi In fiecare atitudine a tî- zgomotul halei, pentru Cor­ Dar cel mai drag mi-a rămas voinţă. Ne-a luat degetele şi alocate şi de către Consiliul
o datorie de onoare, patrioti­ obşteşti cu echipele din co­ ieşirii de la locul de produc­ nărului ieronim Ciupercă se nel Alexa şi fratele său, pen­ şi acum chipul învăţătoarei ne-a spus că unu şi cu unu
că, de a realiza şi depăşi pro­ merţ sau pe linia protecţiei ţie e un schimb de angaja­ întrezărea gravitatea şi tru Ieronim Ciupercă, Petru meîe, Solomon Doina. Mi-a- fac doi şi noi ştim că e a-
ducţia de cărbune prevăzută muncii. Procedează, de aseme­ re cu munca, cu viaţa... Fie­ bucuria ; sudoritele Ana Rui- Danciu, Ana Ruican, Olga mintesc... tîta, că ne-a spus... Ea. Şi
prin' plan, valorificînd toate nea, prin grupele sindicale, care noapte, fiecare zi, fie­ can, Olga Boştină, Garofifa Era prima mea zi de şcoa­ învăţam, învăţam cu drag.
rezervele de care dispun, aşa singurele care decid la distri­ care oră atrage, ca un mag­ , Ciornei, Constanta Tudor în­ Boştină, Garofiţa Ciornei, lă. De grupul nostru, „al De la 1 + 1 am ajuns la pro­ Un colectiv
cum au dovedit-o. în repetate buirea biletelor de odihnă şi net, cîntecul sonor al otelu? vaţă cu sîrg meseria. „La Constanţa Tudor, spun zgo- bobocilor", s-a apropiat a- bleme cu robinete care
rînduri, m-aterializînd astfel tratament sosite. lui. început — ne spunea Olga curgeau inegal, la bazine ca­
recomandările. secretarului ge­ După cum se observă, ac­ ...Secţia de producţie in­ Boştină — m-am speriat de re nu se mai umpleau şi tre­
neral al partidului, tovarăşul ţiunile la rezolvarea cărora dustrială a T.C.M.M. Hune­ seînteile sudurii, apoi, pe nuri care se întîlneau. A
Nicolae Ceauş:escu. contribuie Consiliul municipal doara. O hală imensă, lumi­ măsură ce-am învăţat aveam fost greu, dar ne-a ajutat, şi
In ceea ce priveşte munca Petroşani al sindicatelor sînt noasă şi mulţi ochi tineri: senzaţia că fiecare seînţeie atunci era simplu. al stăruinţei
J
politică şi cultural-educativă, multiple, însemnate. Ele vi­ elevi ce fac practică la lo­ în plus e o treaptă îri' în- O iubeam mult, cu toţii.
'consiliul municipal al sindica­ zează atît sfera producţiei cît cul de. _ producţie, mitei har­ - văfarea meseriei". De ziua ei voiam să-i facem
telor s-a angajat ca pînă Ia şi probleme de ordin social- nice, mîini de sudor... Hala imensă mi se părea cele mai fantastice surprize
data cînd vor avea loc adună- cultural ale oamenilor muncii, Printre ei se afla Eroul acum un uriaş amfiteatru cu şi ne trezeam că-i întindeam
• rile salariaţilor şi în perioada îndeplinirea lor — a subliniat Muncii Socialiste, Constantin poduri rulante, cu dispoziti­ un bucheţel mic şi nevino­ popular judeţean, a cărui pre­
următoare -lor, împreună cu interlocutorul — necesită in­ Diaconesou. Un om de pe­ ve pentru recondiţionat diu- vat de ghiocei. Şi o săru­ ocupare pentru continua dez­
a
modernizare
comitetele sindicatelor din în­ tervenţie promptă, eficientă. ste 40 de ani, echilibrat, ze, cu baterii pentru con­ tam ; dar în sărutarea aceea voltare a şi fost concretizată spita­
prin
lului
treprinderi şi exploatări, să Numai în acest mod organul calm şi plin de siguranţă în fecţionat borduri din beton, motul halei, pentru ei în­ tund o femeie brunetă, mi­ era toată dragostea noastră reparaţiile capitale efectuate
sindical se manifestă ca factor seamnă o mare linişte, logo­ cuţă şi drăguţă, la care am celor două corpuri de clădiri,
realizeze o- eficientă şi variată tot ce spune despre ortacii cu dispozitive pentru debi­ pură şi copilărească. Ne pri­
activ în orice moment. dită cu munca şi cu trepi­ remarcat imediat ochii blînzi, prin dotarea cu o autosanita­
agitaţie vizuală, care să re­ săi tineri: „Am calificat tat, adaptate la presa de daţia ei. frumoşi. S-a prezentat: era vea cu drag şi era fericită. ră şi o autodubă.
100 tone, cu maşini pentru
Pe
spitalului
adresa
flecte cifrele de plan, angaja­ M. BODEA mulţi băiefi în viaţa mea, ne îndreptat profile... Şi printre Am ieşit din hala secţiei învăţătoarea mea. Şi nu a- Foarte fericită ! zilnic scrisori de mulţumire sosesc
de
spunea el, dar pe măsură ce vea nici măcar ochelari! Ce Au trecut anii repede. Pa­ la cei pe care medicii, asisten­
toate aceste dispozitive atît de producţie industrială a tru ani... parcă nici n-ar fi
trece timpul cred că procesul bine că nu era aşa cum mi-o tele şi surorile i-au îngrijit,
de esenţiale producţiei, ză­ T.C.M.M. Hunedoara cu o închipuisem! Şi deodată a fost. Ne-am despărţit. Dar înlăturîndu-Ie suferinţele şi rc-
de modelare a omului şi mai ream, dincolo de seînteile mare emoţie. Toate lucrurile, început totul să rîdă: soare­ o vedeam zilnic, venea, în­ dîpdu-i sănătoşi familiei şi so­
cietăţii.
Punct muzeistic ales a tînărului implică în sudurii, ochi luminoşi, via­ acolo, aveau alte dimensiuni, le, florile, cerul, clasa fru­ treba de noi, ne mai ajuta. Numele medicilor Ioan Bă-
Eram tot copiii ei! Ne iu­
primul rînd o mare dăruire
tă, dinamism. Respir timpul
alfi parametri, simbolizînd moasă şi cărţile. Ce frumoa­ bea tot atît de mult, cu toa­ dău, Constantin Suciu, Nicolae
şi o bună pregătire în acti­ muncii lor, a acestor oameni tot ceea ce se numeşte tru­ să e prima zi de şcoală! te că acum avea şi alţi co­ Florea şi Constantin Blejan
Au trecut zile, săptămîni,
la Cîmpu lui Neag vitatea profesională. Pentru care lucrează acum la o in­ dă, muncitor, oţel, seîntei şi luni... începusem să scriem. pii. Nici nu am observat că sînt rostite cu respect şt admi­
pa­
Priceperea,
raţie.
talentul,
stalaţie de racordare la zo­
aceşti tineri, fiecare secun­
ochi plini de tinereţe, mag­ Era greu, dar ea ne dădea se schimbă. Acum cîteva zi­ siunea, dăruirea şi devotamen­
dă în cunoaşterea profesiu­ na bluming 1 300, racord ce atîta curaj, scria cu noi, si­ le am văzut-o iar. In părul tul sînt atribute care-i carac­
netica lor încleştare ou vii­
La Glmpu lui Neag, în lo­ cum şi cîteva costume de nii înseamnă o luptă cu va aduce pentru noul cinci­ labisea cu noi, ne mîngîia ei au înflorit ghioceii pe ca­ terizează. Un asemenea colec­
calul căminului cultural, a port popular specifice zonei timpul, cu limitele lui...". nal o economie de peste un torul. cu vocea ei bună şi caldă. re i ¡-am dăruit de 8 Martie. tiv este demn de aprecieri şl
fost deschis recent un punct respective. Zgomotele ciocanelor îşi milion şi jumătate lei, şi-mi Prof. ANA POP SERBU Şi avea nişte priviri! Era ca laude.
¡muzeistic care înfăţişează Colecţionarea pieselor et­ mămica! Tot aşa de bună! ELISABETA POP LIVIU LUCACIU
principala ocupaţie, de ve­ nografice şl de port a fost cîntau trilul, luminile scri­ dau seama cită imensă arde­ Hunedoara Dar ea avea 36 de copii şi T.A.P.L. Deva Baia de Criş
che tradiţie, a locuitorilor de făcută de către directorul V.
pe Valea Jiului de Vest — căminului cultural din Cîm­
păstoritul. Sînt expuse vase pu Iui Neag, Gheorghe Vi-
din lemn de mărimi diferite, tejeanu, cu sprijinul săteni­ ŞTAFETA FOLCLORICĂ
de l-a ulcelele pentru ¡măsu­ lor, iar organizarea punctu­ Ipsrirsa producţiei agricole - cuvîntul
rat laptele, pînă la doniţele lui muzeistic a fost realiza­
şi putinile pentru păstrat tă cu concursul specialişti­ „CĂUTĂTORI BE COMORI"
laptele şi brînza, unelte fo­ lor de la Muzeul judeţean
losite de păstori, furci de Hunedoara-Deva şl de Ia RIBIŢA echipa de dansuri a căminu­ de ordine ai activităţii mecanizatorilor
lui cultural din Tîrnava de
lemn frumos încrustate şi Muzeul mineritului din Pe­ In prezenta a peste 350 de Criş a prezentat o suită de
ornamentate, linguri, coşuri troşani. spectatori, grupurile vocale dansuri populare locale.
din scoarţă de copac, pre­ IOAN CRĂCIUN din Vata de Sus, Vaţa de Jos Mult aplaudat de publicul © Colectivul de muncă ol S.M.A. Simeria a înscris gat unele abateri disciplinare, lat cerinţa ca în aceste zile
şi Tîrnava de Criş au inter­ spectator a fost taraful cămi­
pretat cîntece populare, iar nului cultural din Vaţa de în bilanţul muncii pe anul 1972 o depăşire cu 4 la sută au fost reliefate cu deplină să fie intensificate acţiunile
răspundere fată de soarta pro­
la reparatul utilajelor, fertili­
Jos, care a interpretat o suită a planului de venituri, reducerea cu 8 lei a cheltuielilor ducţiei agricole, din dorinţa zarea terenului cu îngrăşă­
de ţarine (dirijor Pera Bulz). la 1 000 lei venituri, precum şi o contribuţie hotărîtoare de a se stabili măsuri care să
S-au remarcat soliştii vocali asigure fructificarea tuturor minte organice şi chimice, iar
Aurel Bulzescu, Viorica Rusu la obţinerea unor sporuri ale producţiei cu 40 la sută la rezervelor de îmbunătăţire a pe măsură ce starea solului
permite să fie efectuate ară­
O.M. — simbol care şi Viorel Rusu. cultura porumbului şi 16 la sută la sfecla de zahăr în întregii activităţi a S.M.A. turi pe toate suprafeţele ce
De pe raza comunei Ribita,
cooperativele agricole servite.
căminele culturale Dumbrava © Chemînd la întrecere toate celelalte S.M.A. din In acest an, colectivul de se vor însămînţa in primă­
de Jos, Crlşan, Uibăreşti şi judeţ, mecanizatorii din Simeria s-au angajat ca în acest mecanizatori este confruntat vară 1 Toţi vorbitorii au apre­
cu sarcini cantitative şi cali­
ciat că există suficiente re­
împlineşte un sfert de secol Ribita s-au prezentat în spec­ an să depăşească volumul de lucrări cu 2,5 la sută, să tative, modul de finalizare a zerve şi s-au angajat să le
tacol cu grupuri vocale, so­
acestora trebuind să se reflec­
lişti vocali, formaţii de dan­ reducă cheltuielile la 1 000 Iei venit cu 3 lei, să crească te şi în sporuri substanţiale valorifice deplin, în scopul
depăşirii prevederilor planu­
suri şi obiceiul folcloric „Nun­
Oraşul muncitoresc al side- - Este foarte dificil să poţi în care învaţă de două ori ta de la Crişan". De un fru­ productivitatea muncii cu 1 000 lei pe salariat, iar în de recoltă în cooperativele a- lui.
rurgiştilor hunedoreni a împli­ prezenta pe scurt Istoria unui mal mulţi elevi decit întreaga mos succes s-a bucurat tara­ unităţile agricole cooperatiste servite să se realizeze gricole servite. Ilie Mogoşan, In acest sens, adunarea ge­
nit 25 de ani.' Primele case, oraş chiar dacă acesta are populaţie din anul 1947, două ful căminului cultural din Ri­ producţii suplimentare de cel puţin 30 kg grîu, 50 kg Ion Ganea, Nicolae Suciu, E- nerală a salariaţilor de la
acele case cochete fără etaj, numai 25 de ani. După opi­ cluburi muncitoreşti şi o casă bita (dirijor Nicolae Bulz), ca­ porumb boabe şi 1 000 kg sfeclă de zahăr la hectar. mil Păulet, Anton Crainic şi S.M.A. Simeria a chemat la
s-au construit la poalele Chl- nia mea, nici o cifră globală de cultură, două complexe re a executat o suită de ţari­ alţi participanţi la discuţii au întrecere toate celelalte co­
zidului în anul 1947. De a- nu poate reda momentele ce­ sportive, creşe, grădiniţe, pre­ ne şi jocuri ardeleneşti. insistat asupra cîtorva pro­ lective de muncă din celelalte
tunci, flecare an a constitui! le mal semnificative din via­ cum şi alte Importante obiec­ VIOREL ARIMESCU Punînd în centrul dezbate­ fel, în timp ce secţiile de la bleme esenţiale, rezolvarea S.M.A. din judeţ, propunîn-
pentru oraşul nou o treaptâ ţa, din anii oraşului muncito­ tive specifice unui oraş mo­ rilor imperativele majore cu C.A.P. Simeria şi Sîntandrei cărora condiţionează îndepli­ du-şi ca, prin extinderea gra­
spre împlinirile de azi, mărtu­ resc, a cărui Istorie a înce­ dern. care sînt confruntaţi lucrăto­ şi-au îndeplinit planul de ve­ nirea exemplară a planului şi dului de mecanizare a lucră­
rie fiind zecile de blocuri turn, put odată cu cintecele entu­ Aş mai putea aminti aici de RÎU DE MORI rii din agricultură în actualul nituri în proporţie de 136 şi a angajamentului cuprins în rilor agricole, să depăşească
sutele de magazine şi şcolile ziaste ale brigadierilor. noua gară, de clădirea ofi­ Artiştii amatori din Sarmi- cincinal, adunarea generală a volumul anual de lucrări cu
noi, bulevardele şi cartierele Pot aminti aici că oraşul ciului poştal, centrala telefo­ zegetusa şi-au repetat specta­ salariaţilor de la S.M.A. Si­ 2,5 la sută. Prin folosirea ju­
care ocupă sute de hectare. muncitoresc al siderurgiştllor nică, de ştrandurile şi zonele colul din etapa precedentă, de meria a analizat exigent re­ Mffiărt generale afs oamenilor munci dicioasă a utilajelor şi dimi­
Ascensiunea oraşului munci­ hunedoreni se prezintă la a- de agrement. Dar cel mal Im­ data asta mai siguri pe ei, zultatele activităţii desfăşura­ nuarea consumurilor de piese
toresc este strîns legată, cum cest jubileu cu 8 cartiere care portant fapt rămîne, după pă­ mai dezinvolţi. In plus, un te în anul trecut şi a jalonat şi carburanţi, cheltuielile ma­
este şi firesc, de ampla şi cuprind 16 000 de apartamen­ rerea mea, acela că în pre­ exemplu concludent de auten­ cu responsabilitate indicatorii respectiv 112 la sută, secţiile chemarea la întrecere. Intre teriale la 1 000 lei venit vor
continua dezvoltare a Combi­ te construite cu fonduri aloca­ zent 60 la sută din populaţia ticitate în alegerea repertoriu­ de plan pe 1973. Evaluînd rea­ de la C.A.P. Pricaz şi Bobîl- altele, ei au cerut comitetu­ fi reduse cu 3 lei, iar printr-o
natului siderurgic Hunedoara. te de stat. In plus, trebuie să Hunedoarei, care a crescut lui au demonstrat rapsozii Re- list rezervele existente, prin na au rămas în restanţă cu lui oamenilor muncii să acor­ mai bună organizare a mun­
Acum, după ce au construit amintesc şl faptul că în de­ faţă de anul 1947 de peste za Drăgănescu şi Cristian De- utilizarea cu randament spo­ cîte 5 şi respectiv 3 procente. de maximă atenţie condiţiilor cii şi întărirea disciplinei se
cartierele din zona noii gări cursul acestor ani, peste 1 800 10 ori, locuieşte în case noi. mian. \ rit a utilajelor şi a timpului Abordînd cauzele care au de muncă şi de viată ale me­ va asigura creşterea cu cel
şl pînă în apropierea fostului de mineri, slderurglştl şl con­ Aş dori să închei această Programul căminului cultu­ bun de lucru în cîmp, meca­ condus la asemenea diferenţe, canizatorilor, aprovizionării ju­ pufin 10 ore a numărului me­
sat Buituri, constructorii au structori şi-ou ridicat, cu aju­ scurtă prezentare a oraşului ral din Rîu de Mori a cuprins nizatorii au lansat o chemare mecanizatorul Nicolae Badu a dicioase cu piese de schimb, diu de ore planificate pe fie­
revenit in zona pădurii Chizid, torul statului, case noi. muncitoresc cu un alt element multe obiceiuri locale, cînte­ la întrecere către lucrătorii evidenţiat o serie de deficien­ carburanţi şi materiale, ridică­ care tractor. Totodată, prin u-
pentru a ridica noul ansam­ - Aceste cartiere, cit şi esenţial care clasează Hune­ ce, dansuri, dar la alcătuirea din celelalte unităţi S.M.A. te manifestate în activitatea rii nivelului de cunoştinţe tilizarea mai deplină a tim­
blu de locuinţe 1 Mal, cel centrul nou al municipiului, doara socialistă pe coordona­ sa ar fi fost de dorit un cri­ din judeţul nostru, propunîri- secţiei de mecanizare din Pri­ profesionale ale tractoriştilor, pului de lucru şi ridicarea ca­
de-ol 7-lea microralon al ora­ cuprind numeroase şi Impună­ tele oraşelor principale ale teriu de selecţie mai riguros. du-şi să ridice eficienţa ac­ caz. In principal, neindeplini- muncii de educaţie comunistă lificării profesionale, produc­
şului muncitoresc. toare construcţii de un larg ţării. Cel mal Important cen­ A predominat repertoriul păs­ tivităţii economice proprii şi rea planului s-a datorat frec­ a salariaţilor. In acelaşi timp, tivitatea muncii pe salariat va
creşte cu 1 000 lei fată de pre­
Şi pentru că uneori cuvin­ interes cetăţenesc. Pentru a tru siderurgic al ţării a deve­ toresc, mai ales la soliştii şi să-şi aducă o contribuţie sub­ ventelor defecţiuni ivite la au fost reliefate avantajele vederile planului. îmbunătăţi­
tele nu pot reda adevărata sugera o imagine modernă nit centru universitar. gruprile vocal'e. Multă vioiciu­ stanţială la creşterea produc­ tractoare, cît şi preocupării angajării lucrărilor agricole în
semnificaţie a faptelor, ne-am a noului oraş, vă propun să Oraşul muncitoresc îşi îm­ ne şi virtuozitate a caracteri­ ţiei agricole în cooperativele insuficiente a şefului şi'me­ acord global şi s-a insistat a- rea şi perfecţionarea întregii
propus să Ilustrăm dezvoltarea amintiţi principalele construc­ plineşte anul acesta dimensiu­ zat formaţiile de căluşari din agricole din cadrul consiliului canicului secţiei pentru orga­ supra necesităţii ca fiecare activităţi, aplicarea tehnolo­
multilaterală a oraşului mun­ ţii soclal-culturale. nile cu alte Importante obiec­ Valea Dilj'i şi Rîu de Mori. intercooperatist Simeria. nizarea temeinică a muncii şi tractorist să cunoască, înainte giilor înaintate, scurtarea pe­
rioadei de executare şi îmbu­
De remarcat precizia şi ele­
citoresc - la cea de-a 25-a - In prezent, în toate car­ tive soclal-culturale, ponderea ganta în joc a vătafului Moi­ Dacă pe ansamblul unităţii urmărirea realizării normelor de începerea campaniilor agri­ nătăţirea calităţii lucrărilor e-
aniversare a sa - prin cîteva tierele noi ale Hunedoarei revenind construcţiilor de lo­ se Biltog. Dintre soliştii vo­ — remarcau vorbitorii — re­ zilnice de lucru pe fiecare u- cole, sarcinile economice ce-i fectuate, precum şi generali­
cifre concludente. Facem a- s-au construit 9 complexe co­ cuinţe. Sînt realizări pe mă­ cali s-au evidenţiat Minerva zultatele au fost satisfăcătoa­ tilaj. Aspecte asemănătoare revin, încărcătura pe utilaje, zarea acordului global vor a-
cest lucru cu concursul tova­ merciale, cinci complexe ale sura unui oraş care a împli­ Docea şi Valerica Mituca. Ar­ re, în unele secţii de meca­ s-au semnalat — remarcau să se extindă- gradul de me­ sigura obţinerea unor sporuri
răşului Viorel Răceanu, prlm- cooperaţiei ’ meşteşugăreşti, nit respectabila vîrstă de 25 tiştii amatori din Clopotiva au nizare s-au semnalat serioase tractoriştii Gheorghe Tiliban, canizare a lucrărilor, îndeo­ medii de recoltă de cel puţin
vicepreşedinte al Consiliului două spitale moderne cu 1 000 de ani. prezentat un obicei de nuntă, neajunsuri privind folosirea Romulus Toader şi Petru Bre- sebi la culturile furajere şi în 30 kg grîu, 50 kg porumb şi
popular al municipiului Hune­ de paturi, 12 şcoli, licee şi în care a excelat vornicul tractoarelor şi a maşinilor a- tean — şi în' cadrul fostei sec­ sectorul zootehnic al C.A.P.
doara. grupurile şcolare profesionale MIRCEA NEAGU Gheorghe Ciorogar. gricole, ceea ce s-a reflectat ţii de la Batiz, precum şi a Deoarece bazele recoltei se 1 000 kg sfeclă de zahăr la
negativ în situaţia economi-
celei din Bobîlna. Deficiente­
AURELIAN SERBU co-financiară a acestora. Ast­ le amintite, la care s-au adău- hotărăsc de pe acum, în ca­ hectar în cooperativele agri­
drul dezbaterilor s-a formu­
cole servite.