Page 2 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 617 © JOI 1 FEBRUARIE 1973
É¿&£Aí££¡32Sta?í¡?m ¿¿¡tfVbSSHteiin asaras« ^TLssœmssæsn

mp'.f jAWtV«« !'^>y~VWtWH^«;y.-.v.

lânlri generale ale oamenilor nişei ŞTAFETĂ FOLCLORICĂ
7_________________________________ _____
f - v-V'. - •« $ . • > ' Xy*
W«'%*
„CĂUTĂTORII BE COMORI
MMUÎSÏM căminelor culturale din Den-

Ruda suş şi Sarmizegetusa.
S-au • evidenţiat aci prin
POATE îl PUSĂ tuziasmaţi atunci cînd asis­ autenticitatea repertoriului
Rămînem întotdeauna en­
abordat şi prin calitatea in­
tăm la spectacolele pădu-
solistele
vocale
terpretării
renilor, O primă impresie, Norica Prejban, Iulia Bugar,
şi dintre cele mai plăcute,
Situată în cadrul unui ci­ ca le-a acordat cooperatori­ Fona care — ajutată de sot o lasă spectatorilor bogăţia Rodica loan, Olivia Grozoni
din
şi
grupurile
vocale
reş şi mai ales în vecină­ lor suplimentar o primă de — a lucrat o suprafaţă du­ costumul«!, culorile atît de Densuş, Peşteana şi Sarmi­
tatea unei fabrici de con­ calitate de aproape 14 000 blă la grădină, dar nefilnd fin şi armonios îmbina.te-n zegetusa. In plus, am remar­
serve, e firesc ca C.A.P. Ha­ lei. pontată nu şi-a primit drep­ linia cusăturii, lotiţa, salbe­ cat virtuozitatea căluşarilor
ţeg să dezvolte continuu le­ Dar, să vorbim chiar de turile. Se pare că abia în le şi pieptarul. I s-ar adău­ din Sarmizegetusa, a echipe­
gumicultura. Topografia te­ a.nul cu condiţii de calami­ adunarea generală s-a ajuns ga una privitoare la varie­ lor de dansuri din Păucineş!
renului, condiţiile naturale şi tate. Inginera Eufrosina Buf­ din arest punct de vedere tatea etnografică a spaţiu­ şi Ştei. Spectacolul s-a în­
experienţa acumulată de co­ nea, şefa fermei hortico­ la un numitor comun. Fap­ lui vital pădurenesc. Fiind
operatori slnt factori care le, sublinia in cuvîntul său tul trebuie să stea în aten­ o zonă mai izolată, aici s-au cheiat cu un obicei de nun
pledează pentru cultivarea că de pe 2 ha teren s-au ţia consiliului de conducere păstrat, bine conservate, da­ tă specific împrejurimilor
Sarmizcgetusei.
pe scară tot mai întinsă a recoltat anul trecut 68 tone pentru ca situaţii de acest In secţia mecanică a U.M.M.R. Slmeria lucrează şl strungarul Vasilc Surugiu, meseriaş tini şi meşteşuguri inesti­
legumelor şi zarzavaturilor. varză de vară. Aceste două gen să fie lichidate pe vii­ apreciat prin lucrările de bună calitate executato de el. Foto: VIRGIL ONOIU mabile şl ca vechime dar şi AURELIAN SIRBU
Tocmai de aceea creează o cifre pun capăt oricărui co­ tor. ca valoare. inspector la
anumită nedumerire poziţia mentariu pe tema dacă pă- Concret, concis, curajos Ştafeta folclorică, poposind
unor vorbitori, ţărani coope­ mîntul se pretează sau nu — cooperatoarea Nlca Stă- duminică la Ruda, ne-a ofe­ Comitetul judeţean
ratori, care la adunarea ge­ cultivării legumelor. E ade­ nescu a dovedit în cuvinte­ rit cu prisosinţă fragmente pentru cultură
nerată a C.A.P. Haţeg şi-au vărat că la grădină e nevo­ le sale că se pot face — şi Prin masuri bine gîndite, prin acţiuni edificatoare din folclorul şi educaţie socialistă
manifestat îndoiala fată de ie de un mare volum de la grădină şi în cîmp — pădurenesc. Căminul cultu­
rentabilitatea acestui sector. muncă, dar răul constă în multe lucruri bune, dar că ral din Alun a prezentat pe Căsfău
Ce aduceau in sprijinul faiptul că pagubele survin pentru aceasta intervenţia scenă un bogat obicei de
părerii lor cei care, de fapt, tocmai atunci cînd ar trebui consiliului de conducere coordonate mm asigura realizarea nuntă, un grup vocal avînd
au primit într-un anume fel încasate veniturile. Toate trebuie să fie mai promptă, în repertoriu „Cîntecul bra­ Pe scena căminului cultu­
însăşi riposta tovarăşilor lor lucrările se fac bine şi la mai eficace. Ion Babeş — dului" şi o suită de dansuri ral din Câstău s-au întrecut
de muncă ? In anul al cărui timp, numai recoltatul e ac­ brigadier, secretarul organi­ locale interpretate de elevii în cadrul unui spectacol for­
bilanţ îl făcea adunarea ge­ ţiunea ce suferă cel mai zaţiei de partid, a susţinut ‘ planului economic si bugetar şcolii generale. Gazdele, ar­ maţiile artiştilor amatori din
nerată, grădina se întindea ■mult. ideea îmbunătăţirii, stilului tiştii amatori ai Căminului comuna Romos şi coi din
pe 50 de ha care urmau să Lucrările adunării genera­ de muncă în legumicultura, cultural din Ruda, au oferit Căstău (corn. Beriu).
asigure o producţie de 463 le au reliefat şi consecinţe­ iar mecanizatorul Gheorghe Sesiunea Consiliului popu­ tui pentru finanţarea acţiuni­ de joacă pentru copil. De a- publicului un program vari­ Oaspeţii au prezentat ge­
tone, din valorificarea că­ le, Anul trecut calamitatea Vlăsceanu remarca că la lar municipal Deva a dezbă­ lor de învăţămînt şi sănăta­ semenea, în acţiunea de men­ at, alcătuit d intr-o suită nuri diverse din arta popu­
reia să se realizeze 549 400 a survenit la 30 iulie. Cas­ grădină au fost calamitate tut şi aprobat în 22 ianuarie te. ţinere a curăţeniei oraşului de dansuri pădureneşti în lară reprezentînd folclorul
lei. traveţii rodiseră demult. nu numai culturile ci şi o a.c. planul economic-social în încă din trimestrul IV — vor fi cuprinşi elevii şcolilor interpretarea a două ge­ românesc şi german (cînte-
Cooperatoarea Florica Vlăi- mare cantitate de produse
E adevărat că din mai coni recoltase deja 1 500 de aflate atunci nerecoltate. profil teritorial pe anul 1973, 1972 au fost luate deja o se­ generale şi ai liceelor. neraţii de dansatori, copii şi ce, grupuri vocale) mult a-
multe cauze prevederile pro­ kg; multe din celelalte 32 Vorbitorul a dat apoi solu­ bugetul local al municipiului rie de măsuri pentru reali­ In efectuarea unor lucrări maturi, solişti vocali şi in­ plaudate do numeroşii spec­
ducţiei şi ale veniturilor bă­ de lucrătoare la grădină nu ţii meritorii pentru uşurarea Deva pe anul 1973, precum zarea sarcinilor planului în de interes obştesc vor fi an­ strumentişti şi un grup vo­ tatori.
neşti nu s-au realizat. Cala­ culeseseră însă nici cel pu­ muncii în acest sector, prin şi angajamentul pentru susţi­ 1973, atît în întreprinderea trenate colectivele instituţiilor cal. Reprezentanţii gazdelor,
mitatea provocată de căde­ ţin cîte 100 de kg. Mecani­ extinderea lucrărilor care să nerea răspunsului Consiliului de industrie locală, I.G.C.L., şi întreprinderilor din muni­ după cum ne comunică Va-
rea unei grindini a compro­ zatorul Gheorghe Vlăsceanu se facă mecanizat şi perma­ popular al judeţului Hune­ comerţ, cît şi în activităţile cipiul Deva, iar comisiile Sarmîzegefusa silica Adam, de la Casa de
mis tota] 28 ha cu castra­ confirma şi el exact acelaşi nentizarea unui tractorist ce doara la chemarea la între­ consiliului popular. Măsurile permanente ale consiliului cultură din Orăştio, au oro
veţi şi parţial 20 de ha cui. lucru, ceea ce explică cum va lucra aici. cere lansată de Consiliul se referă la : asigurarea apro­ popular îşi vor intensifica ac­ zonta t un amplu speoiaoo'
tivaite cu fasole, varză şi go- de a fost posibil ca din 150 popular al judeţului Maramu­ vizionării cu materii prime tivitatea pentru ca, fiecare în Peste 500 de spectatori au de cîntece, dansuri şi dai in
goşari. ADAS-ul a despăgu­ tone de castraveţi planificaţi Dezbaterile şi planul a- reş. necesare, contractarea proiec­ sectorul său, să asigure un urmărit la Sarmizegetusa e- incluse în obiceiul „popîlni
bit unitatea cu 85 000 lei. a se obţine, să se realizeze doptat în adunarea generală Planurile dezbătute sînt telor, lichidarea stocurilor de control exigent, să mobilize­ voluţia artiştilor amatori ai cui".
a C.A.P. Haţeg confirmă că
— Dar dacă lucrăm de­ abia 18 tone. în nici un caz grădina nu rezultatul unei largi consul­ materii prime şi materiale ze forţele existente pentru
geaba î De ce să nu renun­ Se pare însă că deficien­ poate şi nu trebuie privită tări şi confruntări de opinii, supranormative, organizarea realizarea sarcinilor şi să pro­
ţăm la jumătate din grădi­ tele din sectorul legumicol ca o „cenuşăreasă". Pagube­ la care au participat deputaţi, muncii la fiecare loc de mun­ pună comitetului executiv
nă? — spuneau cîtiva din sînt şi de altă natură. Cris­ le pe care calamităţile le-au comitetele oamenilor muncii că, întărirea disciplinei în măsuri de înlăturare a defi­
vorbitori. De fapt a lucra tian Şteioni demonstra în produs nu constituie un mo­ din unităţile economiei locale, muncă, exercitarea unui ri­ cienţelor.
„degeaba" e un fel de a cuvîntul său cum datorită tiv pentru a considera acti­ comisiile permanente de lu­ guros control financiar pen­ Vom acorda o mai mare a-
spune, deoarece atît produc, nesorfării cartofilor, atunci vitatea grădinii nerentabilă. cru ale consiliului popular tru a preveni cheltuielile inu­ tenţie stabilirii priorităţilor Executarea lucrărilor
tiil-e cit şi veniturile băneşti cînd au fost vînduti. s-au Cele 3 ha semănate cu municipal. tile şi neeconomicoase, pre­ în construcţiile edilitar-gos-
realizate pînă acum au fost pierdut cîte 0,60 lei la<.fie- ceapă şi altele 3 ha cu spa­ Anul 1973 e anul care mar­ gătirea şi ridicarea calificării podăreşti, precum şi în cele
substanţiale, constituind sur­ care kg, şi-n total o mare nac spre a fi livrate în pri­ chează o dezvoltare şi mai salariaţilor, buna organizare de interes social-cultural, de îmbunătăţiri funciare
sa principală a cooperativei, sumă de bani. Dealtfel si­ măvară, contractarea cu fa­ accentuată a economiei mu­ şi servire a populaţiei cu pentru ca în perspectivă fie­
cu excepţia anului trecut tuaţia este valabilă şi pen­ brica de conserve a 85 tone nicipiului. Astfel, producţia mărfuri şi servicii etc. care cartier să dispună de
oînd a existat calamitatea. tru castraveţi. Şi aici pier­ fasole, 105 tone castraveţi, globală a industriei locale va Cel puţin o dată pe lună toate utilităţile necesare. (Urmare din pag. 1) organele locale de partid şi
Spre edificare arătăm că în derile sînt evidente tot dtn 10 tone dovleci şi 20 tone creşte cu 6,3 la sută faţă de se analizează operativ fieca­ de stat la serioase reflecţii.
1971 C.A.P. Haţeg a avut cauza nesortării produselor gogoşari, ca şi măsurile lua­ realizările anului 1972, va­ re sector principal, se stabi­ Sîntem preocupaţi de îm­ uni de amploare. De ce nu In cuvîntarea la Conferinţa
contractat cu fabrica de con­ la predare. Unul din vorbi­ te pentru irigare şi asigura­ loarea utilajelor create şi pu­ lesc măsuri corespunzătoare bunătăţirea activităţii econo­ s-a trecut atunci la organiza­ pe tară a secretarilor comi­
serve cantitatea de 34 tone tori sublinia că unele coo­ rea răsadurilor, la care se se în exploatare prin auto- şi se asigură participarea fac­ mice în unităţile noastre, mai rea şantierelor de îmbunătă­ tetelor de partid şi a prima­
faisole şi a predat 66 de to­ peratoare care lucrează la adaugă o muncă de calitate dotare va fi de 1,2 milioane torilor de răspundere din co­ ales că din analiza muncii pe ţiri funciare ? Primarii comu­ rilor comunelor, din decem­
ne. S-au realizat astfel ve­ grădină au cerut să fie tre­ la întreţinere, vor asigura lei, iar valoarea bunurilor mitetul executiv la rezolva­ anul 1972 au reieşit o serie nelor, preşedinţii şi ingine­ brie 1971, tovarăşul Nicolae
nituri duble fată de cele destinate fondului pieţei şi ca­ rea directă a problemelor u- de neajunsuri, pierderi de rii din C.A.P. ar găsi proba­
cute la brigada de cîmp. eficientă grădinii de legume. producţie şi o eficienţă scă­ Ceauşescu sublinia cu : „...rea.
planificate iniţial, fără a mai Explicaţia o dădea în cuvîn­ re vor fi produse în unită­ nităţilor locale. zută la o serie de activităţi bil „explicaţii" şi „justificări" lizarea programului de dese-
pune la socoteală că fabri­ tul ei, într-un sens, Cătuta PETRE FĂRCAŞIU ţile din municipiu va fi cu 3 Pentru înfrumuseţarea ora­ cum ar fi : transportul în co­ pentru a răspunde la întreba­ cări, ameliorări, de punere în
la sută mai mare decît în şului, întreţinerea parcurilor re. Unii gîndesc, poate, că
1972. Producţia de mobilă va şi zonelor verzi, avînd în ve­ mun şi livrarea apei potabi­ pînă la primăvară mai este valoare a întregului potenţial
înregistra o creştere de 13 la dere sumele mici alocate în le, salubritate, iar în indus­ vreme, alţii invocă lipsa pro­ agricol al ţării noastre consti­
sută. acest sens prin buget, comi­ tria locală nerealizarea tutu­ iectelor sau afirmă că au tuie una din obligaţiile prin­
In anul 1973, din fondurile tetul executiv a stabilit că ror sortimentelor planificate. fost ocupaţi cu alte treburi. cipale ale comunelor, ale pri­
La investiţiile miniere din lalea Jiului do investiţii se vor construi deputaţii împreună cu aso­ ţele pentru realizarea exem­ Orice argument s-ar căuta ale întregii ţărănimi şi orga
marilor, consiliilor populare
Ne vom mobiliza toate for­
626 apartamente proprietate
ciaţiile de locatari vor mobi­
de stat. 2 km reţele de apă, liza toţi cetăţenii pentru a plară a planului economic în însă, acestea nu-i scutesc cu nizaţiiior de parlid de la sa­
nimic de răspundere pe cei
2,4 km reţele de canalizare. pregăti, întreţine şi gospo­ profil teritorial, bugetului lo­ te". Iată un imperativ de ma­
(Urmare din pag. 1) tui de extracţie cu skip de pentru rezolvarea tuturor pro­ 19 000 mp de străzi, o creşă dări mai bine parcurile şi cal, a angajamentelor noas­ care trebuie să se ocupe de ximă importanţă la finaliza­
materializarea lucrărilor de
la Vulcan şi depozitul de ci­ blemelor semnalate. Soluţio­ cu 100 locuri în microraionul zonele verzi. Se vor organi­ tre. Vom cheltui cu maxi­ îmbunătăţiri funciare. Situa­ rea căruia sînt chemaţi să-şi
situaţia la putui principal Pe- ment de la Paroşeni. Deşi a- narea concretă a acestora va 5, iar în trimestrul IV va în­ za întreceri pentru „Cea mai mum de chibzuinţă fondurile ţiile ce se întîlnesc în aceas­ aducă o contribuţie de sea­
trila, staţia de ventilatoare ceste lucrări au fost deja fi­ depinde în bună parte şi de cepe construcţia unei policli­ frumoasă stradă“, „Cel mai alocate, urmărind să înlătu­ tă privinţă în comunele Ilia, mă, sub conducerea organi­
Paroşeni şl la cele două in­ nalizate, beneficiarul nu a a- operativitatea şi responsabili­ nici : se va termina construc­ frumos bloc“, „Cel mai fru­ răm evazionismul fiscal, să Toteşti, Rîu de Mori, Geoa- zaţiilor de partid, toii locui­
stalaţii de alimentare cu apă sigurat fie unele utilaje, fie tatea cu care măsurile stabili­ ţia magazinului universal din mos balcon“. Prin muncă pa­ giu, Baru, Bretea Română, torii satelor, organizaţiile de
de la Bărbătenii şi Livezeni, energia necesară probelor te vor fi puse în practică, de Deva. triotică vor fi plantaţi 40 000 împiedicăm realizarea cîşti- Hărău, Sîntămăria-Orlea, Şoi- tineret, cooperatorii şi meca­
unde se stă pentru că nu e- tehnologice pentru predare. felul cum cele două părţi vor Fondurile alocate din buge­ arbuşti ornamentali, se vor gurilor fără muncă. muş — să amintim doar cîte- nizatorii, eficienta acţiunilor
xiistă unele materiale, nu pot In acest an trebuiau ataca­ şti să-şi organizeze munca, tul statului pentru finanţarea sădi 1,5 milioane de flori, se va exemple unde nu s-au ce le vor iniţia în această pe­
fi terminate unele lucrări te lucrări de o mare impor­ pentru realizarea exemplară acţiunilor social-culturale re­ vor planta 3 000 ml de gard ALEXANDRU VOICULESCU rioadă concretizîndu-so în
mărunte, dar importante pen­ tantă pentru bunul mers al a sarcinilor ce le au, pentru prezintă în 1973 86 la sută viu, prim-vicepreşedinte finalizat lucrările începute în sporuri apreciabile de produc­
anii anteriori sau nu au în­
tru beneficiar, care nu vrea producţiei în Valea Jiului, a contribui din plin la înfăp­ din totalul cheltuielilor bu­ Asociaţiile de locatari şi al Comitetului executiv ceput cele stabilite a se rea­ ţie Ia hectar pe suprafeţele
să le recepţioneze. dar, pe undeva, există. un tuirea programului de Inves­ getare, ele fiind cu 3 milioa­ I.G.C.L., cu sprijinul cetăţeni­ liza în acest an — îndeamnă unde se execută astfel de Iu
Un rol important trebuie dram de nepăsare, se lucrea­ ne mai mari ca în anul 1972. lor, vor repara, amenaja şi al Consiliului popular crări.
să-l ocupe şi organizarea ză prea lent la predarea am­ tiţii din actualul cincinal. Sume însemnate se vor chel- dota corespunzător locurile municipal Deva
muncii pe şantier. „Or, din plasamentelor pentru ca uni­
acest motiv, ne spunea mais­ tatea contractoare să poată
trul Gheorghe Chelaru, şeful începe lucrul. La Bărbăteni,
lotului Livezeni, în anul tre­ incinta gării este ocupată cu
cut am pierdut destul de lemnul de mină, tot nici la
mult. In prezent putem spune incinta Bonei nu există nici Hărnicie şi
că stăm mai bine sub acest un mijloc de acces. La Lupeni
aspect. Organizarea echipelor nu simt rezolvate problemele
este mal bună, dar trebuie de exproprieri, ,pentru funi- Intrînd în atelierul de lucrări practice al
făcut mult mai mult, deoare­ culare şi extinderea prepara- fetelor de Ia Şcoala generală nr. 8 Hunedoa­ ca, Maria Bera, Rodica Ţîrle, Adela Buşătoiu.
ce lucrăm foarte dispersat. ţiei. Exemple mai pot fi date ra, privirea este atrasă fără voie de minu­ Elza Feneş şi altele.
ASIGURAREA DIN TIMP încă. „Cert este — ne spunea natele exponate de pe pereţi sau din vitrine. Aici, în atelier, se munceşte în atmosfera
A AMPLASAMENTELOR ŞI tovarăşul Teodor Balaş, se­ Privindu-ie, în primul moment îţi aminteşti de şezătoare a străbunicelor noastre. Acul a
UTILAJELOR TEHNOLOGICE cretarul comitetului de partid de lata moşului cea cuminte şi harnică. Dar luat cu uşurinţă, pentru un timp, locul sti­
loului, al eprubetei, al mingii. Şi acum se
Aceeaşi însemnătate în asi­ de la şantierul „Valea Jiului" aici nu e vorba de una, ci de mai multe fete cîntă. se ascultă cîntece. Sînt cîntecele tim­
gurarea bunului mers al lu­ — că noi nu putem începe harnice dintr-un basm adevărat. purilor noi. In acelaşi timp, se păstrează ta
crărilor de investiţii o are a- lucrul neavînd nici terenul Hărnicia, priceperea, îndrumarea atentă a lentul, hărnicia şi tradiţia unui popor născu!
sigurarea amplasamentelor, a pentru a ne desfăşura lucră­ tovarăşei profesoare le-au ajutat să creeze din legendă.
maşinilor, utilajelor şi instala­ rile. O situaţie similară se atîtea minunăţii care-ţi incintă privirea şi îţi Şi, un fapt, nu lipsit de semnificaţie: dacă
ţiilor tehnologice necesare poate în.tîlni şi la extinderea bucură sufletul. echipa de dansuri populare a şcolii s-a bucu­
noilor capacităţi cu termene uzinei de utilaj minier Petro, Fetele harnice din această poveste reală rat de succes în ţară şi peste hotare este.
de dare în folosinţă în acest şani, unde terenul este încă sînt aceleaşi pe care le vedem zi de zi în într-o oarecare măsură, şi meritul fetelor
an. Din acest motiv, din. anul ocupat cu tot felul de mate­ sarafan albastru şi bluză albă, rezolvînd pro­ care au executat cu gust şi pricepere costu­
trecut au rămas restante o riale", bleme de matematică, făcînd experienţe ia fi­ mele dansatorilor.
serie de lucrări. Este vorba Atît din partea beneficia­ Strungarul loan Rotaru, zică şi chimie, compuneri la literatură. Le MARIA CISMAŞ
în principal de centrala ter­ rului cit şi a constructorului tor cu o înaltă calificare, el de la U.U.M. Petroşani, lucrează aici de peste 30 dc ani. Munci­ cunosc bine, sfnt colegele mele Eugenia Stoi­ Clubul presei pioniereşti Hunedoara
se numără printre cci mai buni meseriaşi ai secţiei de prelucrări
mică de la E.M. Livezeni, pu­ trebuie luate urgent măsuri mecanice.

De la Rişculiţa, şoseaua ţii se string duminica la
Dorinţe de perfecţiune Pasiunea vieţii urcă şerpuind spre comuna Vremurile noi le-au horă, in spaţioasa sală a că­ o
ce-a
localitate
Bulzeşti,
cultural.
minului
După
frămtntările
cunoscut
de
veacuri ale moţilor. Serpen­ săptămînă dc muncă sint
dornici să joace ţarinile şi
Dorinţa de perfecţiune, grija permanentă pentru lot Profesorul Nicolae Fili­ Thor Heyerdăhl — celebrul tinele, durate parcă dina­ jocurile noastre populare.
ce se încredinţează, transportului pe calea ferată, mon şi-a legat numele de etnograf şi explorator nor­ dins să ascundă la fiecare Peste drum de căminul
înaltă conştiinţă socialistă — iată doar citeva dintre organizaţia cravatelor roşii vegian, întilnirea cu Horia cotitură frumuseţi ale natu­ destinul cultural se înalţă şcoala. O
atributele care caracterizează harnicul colectiv de cu tricolor. Din 1963, cind Ursu, autorul cărţilor „Tra- rii, te fac să-ţi pară dru­ clădire nouă, impunătoare.
muncitori al reviziei de vagoane din Simeria. a fost numit comandant in­ ian“ şi „Alba Iulia". mul lung. Bradul — stăpi- De pe băncile ei şi-au luat
In contextul acestei afirmaţii trebuie arătat că de structor de detaşament, şi-a Pionierii şcolii povestesc nul munţilor — se simte in zborul mulţi tineri, cărora
la şeful reviziei — tovarăşul Ion Bădescu — şi pînă realizat visul de a ajuta co­ şt acum multe din amintiri- largul său, mişeîndu-şi ceti­ transformindu-l în doniţe şi se despărţi de ea, s-au ca­ li s-au deschis largi posibi­
la ultimul salariat, toţi lucrătorii reviziei nu precu­ piii, de a le îmbogăţi min­ ciubere. Lucra toată iarna lificat ; şoferi, pădurari, lităţi de afirmare. Oriunde
peţesc nici un efort, nu irosesc nici un minut pen­ tea şi sufletul, a reuşit să pe lingă focul din vatră, iar mecanici sau brigadieri. îi întîlneşti, în fabrici şi u-
tru a-şi putea îndeplini cu cinste sarcinile. Organi­ sădească in inimile purtă­ primăvara încărca căruţa Vara şi iarna falnicii co­ zine, pe şantierele şi ogoa­
zaţia de partid, al cărei secretar este tovarăşul in­ torilor cravatelor roşii sen­ ori calul şi pleca în lumea paci îşi pleacă coroana în rele ţării iţi spun cu min-
structor Gheorghe Blăgăilă, duce o muncă perma­ timentul nobil — prietenia. mare să le schimbe pe mă­ faţa fierăstraielor mecanice drie că sînt moţi. Rar în-
nentă in rîndul revizorilor de vagoane pentru ridi­ Cu detaşamentul pe care lai. Drumul era anevoios, minuite cu pricepere de tilneşli om mai mindru de
carea necontenită a conştiinţei socialiste, a nivelului l-a condus a organizat ac­ îşi îndemna cu blindeţe ca­ braţe vînjoase. După ce sint originea lui ca moţul. Min­
profesional şi politico-ideologic. ţiuni interesante, atractive lul şi-şi striga marfa pe u- scurtaţi, li se face cubajul dru nu numai de origine,
Cu trenurile pregătite de comuniştii Augustin Bota, şi educative care au rămas liţe cit îl ţinea gura : „Hai, şi sint încărcaţi de pe ram­
Iulian Ştreangă, Iulian Cărbune şi Simon Bulbucau de neuitat pentru pionieri. la doniţi şi ciubară!“ Se pe, anume amenajate, In de strămoşii săi, de trecutul
fac zi de zi naveta oamenii cetăţilor de foc de la La numai trei ani de la rupeau opincile de atita maşini. Fala munţilor, pro­ istoric, ci mai cu seamă de
Hunedoara şi Călan, muncitorii Uzinei chimice Oraş- preluarea muncii cu pionie­ drum, şi se întoarcca aca­ tectorii fideli ai haiducilor prezentul care le-a dăruit
tie, elevi ai liceului şi şcolii profesionale din Sime­ rii, comuniştii de la Şcoa­ te frumoase păstrate din na în voie. Apa cristalină a să cu bucate pentru mulţi­ din vremurile de restrişte şi demnitatea.
ria. Faptul că în anul trecut nu s-a înregistrat nici la generală nr. 3 din Hu­ excursiile sau expediţiile riulul, ce ţine uneori tovără­ mea gurilor înfometate. Nu jale, iau drumul fabricilor
o reclamaţie constituie cel mai frumos succes al co­ nedoara l-au primit în rîn- organizate sub conducerea şie şoselei, îşi dezvăluie tai­ avea moţul asigurată exis­ de cherestea. Prof. LIVIU LUCACIU
lectivului nostru. durile lor. acehtiaşi profesor de geo­ nele pînă-n adîncuri. tenţa zilei de miine, dar nu Şi in sat viaţa e alta. Mo­ Bala de Criş
Pentru cei care iau drumul Capitalei noastre dragi, Pentru munca deosebită in grafie — Filimon Nicolae. Oamenii de aici se asea­ s-a umilit. A rămas mindru
străbătind defileul Văii Jiului şi mindra Oltenie, mun­ activitatea pionierească, pen­ In cea de a II-a ediţie a mănă cu natura. Sint dirzi in sărăcia sa.
citori ca Nicolae Ştef, Olivia Crişan, sau Emilian Bol- tru rezultatele obţinu­ expediţiilor ..Cutezătorii", e- şi blînzi ca şi ea. In vremu­ Astăzi salul şi-a schimbat
dor se străduiesc zi de zi, noapte de noapte, cu dra­ te cu pionierii detaşamen­ chipajul „Mioriţa", care l-a rile de demult oamenii s-au înfăţişarea. Case noi, mari
goste şi crez de ceferist, punind in centrul activităţii tului, Consiliul judeţean al avut şi de data aceasta în ascuns printre aceste dea­ şi luminoase, acoperite cu Poşta concursului
lor deviza „Asigurarea unui confort cît mai perfect“. Organizaţiei pionierilor i-a frunte pe Nicolae Filimon, luri şi munţi. Viforul vre­ ţiglă, întîlneşti la lot pasul.
Nu o dată, colectivul nostru trebuie să intervină încredinţat funcţia de co­ a obţinut fanionul de onoa­ murilor s-a abătut năpraznic Grija partidului pentru om,
pentru remedierea unor defecţiuni ivite la trenurile mandant instructor de uni­ re „Scutul dacic“ pentru asupra lor dar n-au cedat. pentru ridicarea continuă a Doina Timpeanu — Orăştie. Rîndurile dv. despre viata
din traficul internaţional. Atunci, cele trei sau pa­ tate pe şcoală. De atunci, cercetare etnografică şi is­ S-au luptat cu stihiile, cu condiţiilor de muncă şi via­ forestierilor sînt scrise, pe alocuri, cu mult talent şi sigu­
elemente
lipsei
de
ranţă.
concrete
(facem
Dar,
datorită
tru minute cit durează intervenţia concentrează toa­ preocupat mereu de a-i cu­ torică. natura şi uneori cu semenii ţă s-a făcut simţită şi in abstracţie de unele situaţii exagerat-idilice) lucrarea nu
te forţele disponibile şi întotdeauna semnalul „în noaşte pe cei cu care. lu­ Apropiatului prieten al lor. S-au luptat cu mizeria virful muntelui. poate vedea lumina tiparului. Reveniţi.
însemnările
Sarmizegetusa.
regulă" consfinţeşte o nouă faptă înscrisă în contex­ crează. este permanent în copiilor, animatorului vieţii şi cu foamea. Sărăcia se în­ la Elena Pojoga — „Căutătorii de comori“ precum referitoare
„Un
şi
ştafeta
folclorică
tul vorbelor încetăţenite la noi: „Vă dorim călă­ mijlocul copiilor. pioniereşti hunedorene i-a tindea ameninţătoare. Dar Moţii zilelor noastre au emoţionant omagiu“ fiind dependente de tirnp, sosirea lor
torie plăcută“. Au rămas in cartea pio- fost încredinţată de curind moţii nu s-au dat bătuţi. moştenit de la strămoşii lor cu întîrziere la redacţie le-a făcut nepublicabilc. Aşteptăm
şi în continuare alte scrisori, mai operative.
Nume ca Emil Nuţu, Aurel Filimon şi alţii sint o nieriei hunedorene neuita­ funcţia de preşedinte al Şi-au aşezat casele de-o firea aspră, privirea blinda Ştefania Cîrciumaru — Simeria, Florea Dragu — Hune­
garanţie sigură că acolo unde au pus ei mina, totul te activităţi pe care le-a or­ Consiliului municipal al or­ parte si de alta a şoselei, şi dragostea de muncă. Vre­ doara. Scrieţi-ne despre viaţa şi activitatea oamenilor
e „în regulă“. ganizat cu copiii, Dintre a- ganizaţiei pionierilor. altele te au eocoţat pe vir- murile noi le-au schimbat fapte concrete, chipuri vii — aşa după cum o cere si
tematica concursului nostru.
VIOREL HOTARIŞ cestea, îşi aminteşte de Prof. M. CONSTANTINESCU ful d - riulul. lingă pădure. destinul. Majoritatea din ei Abel Mureşan — Deva. Lucrarea trimisă nu se înca­
lăcătuş de revizie multe ori de corespondent Şcoala generată nr. 9 Din tată-n fiu, m ţul în­ lucrează la exploatarea pă­ drează in profilul concursului.
in statia Simeria-călători pionierilor din unitate cu Hunedoara văţase să cioplească bradul, durii. Din dorinţa de-a nu