Page 21 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 21
Proletari din toate far fie, unifi-vă
Âgerpres relateaz
TIPURI NOI DE APARATE gheaţă „Voinicul" şi ale re
morcherelor „Ceatal", „Că-
TELEFONICE liman” şi „Făgăraş" asigură
în condiţii grele accesul car
Uzinele „Electromagneti gourilor maritime de la Su-
ca" din Bucureşti au produs lina pînă la portul Galaţi.
zilele acestea un prim lot
de aparate de telefon, de un
tip modernizat, cu caracte MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
ristici superioare şi cu un
aspect deosebit de frumos. A PROFILAXIEI CANCERU
Supus la probe de rezisten LUI
ţă de către specialişti, s-a
constatat că noul telefon tip In scopul continuei îmbu
„Electromagnetica“ — care
nătăţiri a profilaxiei, diag
va intra în luna mai în pro nosticului, precum şi a tra
ducţie de mare serie — are tamentului bolnavilor de can
o viaţă de cel puţin 15 ani. cer, Ministerul Sănătăţii a
In afară de acest produs, iniţiat pentru acest an o se
uzina bucureşteană introduce rie de noi măsuri.
anul acesta în fabricaţie un' Astfel, vor fi create noi
număr de 28 de noi sortimen. laboratoare de anatomie pa
ANUL XXV Nr. 5 623 JOI 8 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI te, ale căror prototipuri au tologică în cadrul unităţilor
dovedit calităţi deosebite.
sanitare din reşedinţele ju
Este vorba de eohipamente deţene şi din unele centre
pentru sistemele de curenţi muncitoreşti. De asemenea,
purtători, o gamă largă de va fi extinsă dispensarizarea
relee şi instalaţii pentru şi controlul post terapeutic
procesele de automatizare al bolnavilor care suferă de
această afecţiune pentru de
şi protecţie energetică, şi pistarea precoce a recidive
siguranţa circulaţiei pe ca lor.
criteriu esenţial de conţinut al invătămintului tralele telefonice etc. De re Bucureşti şi Cluj, în colabo
lea ferată, redresoare stabi
Institutele oncologice din
lizate şi filtrate pentru cen
rare cu direcţiile sanitare
marcat că în 1973, ponderea respective, vor continua de
pistarea activă a cancerului
produselor noi va depăşi 48 de col uterin prin staţiile-pi-
partid din unităţile industriale la sută din producţia totală lot înfiinţate anul trecut. To
a uzinei.
todată, Institutul oncologic
cu Direcţia sanitară a muni
RELUAREA UNOR CURSE DE din Bucureşti, în colaborare
Invătămîntul de partid, ca rate, în sinteză, măsurile pre O problemă care ne-a pre pa la programul de pregătire. cipiului Bucureşti, va conti
re în acest an de studiu are gătitoare luate de organizaţia ocupat şi ne preocupă este a- Ioan Cherecheş: Legat de PASAGERI PE DUNĂRE nua acţiunile de depistare,
ca principal obiectiv studierea de partid pentru buna organi ceea a întăririi răspunderi! organizare, trebuie arătat şi tratare şl dispensarizarea u-
aprofundată a problemelor de zare şl desiăşurare a anului organizaţiilor de bază — bine faptul că în pregătirea ' actua nor stări precanceroase, prin
importantă cardinală cuprinse de învăţămînt, ca întregul său înţeles, fără a diminua cîtuşi lului an de învătămînt am Direcţia generală a navi staţia-pilot înfiinţată în 1972.
în documentele Conferinţei conţinut să corespundă cerin de puţin — ci, dimpotrivă, de tinut seama de neajunsurile gaţiei civile „Navrom” anun
Naţionale a partidului, se află ţelor şi înaltelor exigenţe pu a întări rolul comitetului de evidenţiate cu prilejul anali ţă că, datorită efortului de Alte măsuri se referă la
in plină desfăşurare. Redacţia se de Conferinţa Naţională a partid pe mină — în condu zării de către comitetul de pus de personalul de pe depistarea precoce a cance
ziarului „Drumul socialismu partidului. cerea, îndrumarea, organiza partid a concluziilor desprinse spărgătoarele de gheată, re rului pielii, sinului şi uteru
lui" a considerat oportun să Tiberiu Svoboda: Pe baza rea şi controlul învătămîntu- după închiderea anului de în- morchere şi alte nave din lui prin examene medicale
organizeze o masă rotundă pe instrucţiunilor şi a indicaţiilor] lui de partid. Biroul fiecărei vătămînt treout (un număr la angajare şi periodice ale
această- temă la mina Petrila, primite, a experienţei din anii organizaţii de bază este făcut însemnat de membri de partid dotarea flotei noastre fluvia personalului din întreprin
le, cu începere de La 7 fe
una din importantele unităţi trecuţi şi a cerinţelor deose răspunzător direct de modul râmaşi în afara învăţămîntu- deri, examinări periodice a-
miniere din Valea Jiului, în bite ale etapei actuale, comi în care se desfăşoară învătă- lui de partid, încadrarea ne bruarie, au fost reluate cur
scopul evidenţierii preocupării tetul de partid al minei şi bi mîntul politic, cum se pregă corespunzătoare a unora în sele de pasageri pe traseele le unor grupe de populaţie
organizaţiei de partid, a pro rourile organizaţiilor de bază tesc, participă şi îşi însuşesc anumite cursuri, existenţa u- Orşova-Moldova Veche, Dro- in cadrul consultaţiilor cu
pagandiştilor de aici pentru s-au ocupat din timp şi cu noţiunile predate membrii or nor forme neinteresante), ne beta Tunvu Severin-Ostrovul rente din unităţile sanitare,
cunoaşterea şi însuşirea apro multă răspundere de pregăti- ganizaţiei de bază respective. ajunsuri care au fost înlătu Mare, Brăila-Galaţi şi Tul- extinderea metodei autocon
fundată a politicii economice rate. cea-Galati. De asemenea, a
a partidului, a sarcinilor com reînceput navigaţia vaselor trolului pentru depistarea
plexe stabilite de partid pe Pe primul plan grija de mărfuri sub pavilioanele cancerului la sîn.
linia dezvoltării economiei na lasă rotundă Ea E.M. Petrila Totodată, va fi îmbunătă
ţionale, în strînsă legătură pentru conţinut, • României, Uniunii Sovietice, ţită acţiunea de depistare ci-
Bulgariei, Iugoslaviei, Ce
cu specificul unităţii. La mina hoslovaciei, Austriei, Unga tologică a cancerului colu
Petrila activează în acest an rea noului an al învăţâmîntu- Acordăm o deosebită aten pentru calitate
19 cursuri ale învăţămîntului lui de partid. Atenţia princi ţie pregătirii propagandiştilor, riei şi din R.F. a Germaniei. lui uterin la femeile între
de partid — 2 cursuri de stu pală am acordat-o selecţionă deoarece de calitatea muncii Redacţia: Fără îndoială, Intre porturile Călăraşi şl 30—65 de ani, care domici
diere a problemelor economi rii propagandiştilor din rîndul lor depinde în mod hotărîtor premisa unei activităţi rodni Brăila, fluviul este blocat de liază în municipiile Bucu
ce ale întreprinderilor socia celor mai pregătite cadre, sta nivelul şi eficienta învătămîn- ce în conducerea şi desfăşu gheată cu o grosime pînă
liste, un curs de studiere a bilirii cursurilor in funcţie de tului de partid. In actuala for rarea învăţămîntului de partid la un metru, care cuprinde, reşti, Gluj, Iaşi, Tg. Mureş,
problemelor făuririi societăţii cerinţele şi specificul minei mă întîmpinăm însă şi greu este cît mai buna organizare, Intre fruntaşii F.F.A. „Vîscoza“ Lupeni se numără de multă Craiova, Braşov, Timişoara,
socialiste multilateral dezvol noastre şi încadrării cursanţi tăţi, întrucît, lucrîndu-se în 4 dar după deschiderea cursu în anumite sectoare, toată Ploieşti, Constanţa, Sibiu, O-
tate, 8 cursuri de studiere a lor pentru fiecare curs cores schimburi, nu putem asigura rilor, pe primul plan trece vreme şi operatorul chimist Gheorghe Oprea. suprafaţa dintre maluri. E- radea, Galaţi, Arad, Brăila,
Istoriei P.C.R., 7 cursuri de punzător dorinţei şi pregătirii o frecvenţă de 100 la sută a grija pentru conţinut, pentru Foto: V. ONOIU chipajele spărgătorului de
¿ducaţie moral-cetâţenească, acestora. Stabilirea actualelor propagandiştilor la programul calitate. Avînd în vedere ro Focşani şi Baia Mare.
un curs de studiere a Stătu-, cursuri s-a făcut în urma u- de pregătire ce are loc în ca lul esenţial al conţinutului a-
tului P.C.R. — cuprinzînd pe nei largi consultări organiza drul oabinetului de partid Pe supra eficienţei întregii munci
ste 1 400 cursanţi, dintre care te cu sprijinul- comisiei de troşani. Ca un paleativ, ne-am de propagandă, deci şi a în
1 300 sînt membri de partid. propagandă a comitetului de propus să organizăm la mină văţămîntului de partid, cre
Toate cursurile s-au deschis partid, al propagandiştilor, se o dezbatere cu participarea dem că ar fi interesant de a- Lucrări de fertilizare şi j
la timp şi desfăşoară o activi cretarilor organizaţiilor de tuturor propagandiştilor, se rătat ce preocupări au în pre
tate normală, avînd o frec bază şi altor membri ai orga cretarilor şi responsabililor cu zent comitetul de partid, pro Întreţinere a păşunilor j IN INÎIPUM IEI CEFEIISTIIH
venţă bună. nelor de partid. Credem că propaganda din birourile or pagandiştii, birourile organiza
. La „masa rotundă”, organi am realizat un lucru pozitiv ganizaţiilor de bază, pentru ţiilor de bază de la mina Pe Cantonul pastoral Ilia şi-a ;
trila în acest sens ?
a-i pune în temă cu principa
zată de redacţie, cu sprijinul punînd un accent mai mare lele sarcini, şi preocupări ale prevăzut să execute în a- ;
comitetului de partid al minei, pe organizarea unor cursuri colectivului nostru în anul Florentin Smeu: In acest cest an, pe păşunile a 9 j A
au participat tovarăşii Ioan cu caracter economic, care să 1973, în lumina documentelor context, ca propagandist aş consilii populare comunale, ; in fiecare Sună, vizie Octavian Sabău din sta ţiune. Era nevoie de o inter
Cherecheş, secretar, şi Tibe- cuprindă toate cadrele tehni- Conferinţei Naţionale, plena dori să’subliniez sprijinul sub fertilizarea cu uree şi azo- \ ti ţia C.F.R. Simeria—călă venţie rapidă şi sigură care
riu Svoboda, locţiitor al secre co-inginereşti şi maiştrii. Ţi- rei C.C. al P.C.R. din noiem stanţial primit din partea co tat a peste 1 080 hectare I toate trenuriSe tori, în timp ce executa re să re.pună pompa în funcţiune
tarului comitetului de partid, nînd seama de sarcinile puse brie 1972 şi indicaţiilor date mitetului de partid în stabili păşune. Pentru asigurarea : vizia interioară a garniturii, în cel mai scurt timp. In a-
Florentin Smeu, Francisc Do de Conferinţa Naţională şi de secretarul general al parti rea tematicii cursului pe ca- fertilizării, unitatea şl-a fă- j ,a găsit pe o bancă un port- cele momente „fierbinţi“,
mn, Gheorghe Marlca, Gheor- plenara C.C. al P.C.R. din no dului, tovarăşul Nicolae re-1 conduc, în sensul de a. cut din timp aprovizionarea i din programul moneu. Fără să şovăie, s-a pentru unii chiar de derută,
ghe Domnişorn, Ioan Dodică, iembrie 1971 în domeniul edu- lega cît mai strîns această te cu îngrăşămintele chimice i prezentat la şeful de tură şi a intervenit omul, comunis
Ion Cesovan, propagandişti. . caţiei socialiste, om organi Ceauşescu, în cuvîntarea ros matică de preocupările colec unei zile — împreună s-au îndreptat spre tul şl, prin priceperea şi
zat un număr mai mare de tită cu prilejul vizitei de lu tivului nostru. Astfel, am fost necesare. sediul organelor de miliţie
cursuri pentru studierea pro cru din toamna anului trecut orientaţi să acordăm, în ca La concretizarea acestor di statie. Alături de actele dăruirea sa, muncind mai
n
Buna organizare — blemelor de educaţie moral- la adunarea activului de par drul cursului, o mare atenţie lucrări îşi aduc aportul, în remorcate cu cetăţeanului B. V., gintr-un multe ore în şir, a izbutit să
cetătenească. In acelaşi timp, tid din Valea Jiului. Cu toate problemelor concrete ale mi- primul rînd, tehnicienii sat de lîngă Arad, era şi su înlăture defecţiunea. Pompa
premisa unei principali Ion Strava şi Io-
şi-nu continuat activitatea toa acestea, credem că se impu combustibil ma de 575 lei. şi-a reluat mersul normal.
activităţi rodnice te cursurile de studiere a Is ne ca, împreună cu cabinetul C. MAGDALIN sif Munteanu. „Păgubaşul" a fost identi Suspansul e frumos în fil
1
toriei P.C.R. eşalonate pe 2 de partid municipal, să găsim MIRON JIC economisit * ficat urgent şi a reintrat în me, dar el îşi face adesea
Redacţia: Pentru început, ani, care au fost create în a- posibilitatea ca toţi propagan corespondent posesia actelor şi banilor. apariţia şi în viaţă. Aici nu-i
credem că ar îi bine să se a- nul de învăţămînt trecut. diştii noştri să poată partici- (Continuare in pag. a 2-a) plăcut. O confirmă şi mo
Mecanicii şi fochiştii De mentul despre care scriu. La
poului C.F.R. Simeria au puţin timp după ce pompa
lansat în 1972 o mobilizatoa reparată a reintrat în func
„Ziua brigadierului" la mina Lupeni A re iniţiativă : „In fiecare lu ţiune, acelaşi „gong" scurt a
nă, toate trenurile din pro
Organizindu-şi mai bine munca, şefii in pape gramul unei zile — remorca oprit mersul pompei celui
de-al doilea cazan. Din nou
te cu combustibil econo
căutări febrile pentru des
I N V E S T I Ţ I I L E misit”. S-au economisit ast coperirea defectului, din nou
de formaţii de lucru din subteran pun fel, pînă la începutul acestui emoţii, luptă cu timpul. Dar
an, peste 3 000 tone combus
omul, comunistul a învins
în timp optim, ia parametrii proiectaţi tibil convenţional. Activita şi de astă dată. Cînd noap
în valoare noi rezerve, exprimate in a n-a tea ceferiştilor din depoul a- tea îşi lăsa aripile negre
mintit s-a desfăşurat din pri
deasupra oraşului, „recalci
ma lună a acestui an, în con tranta“ pompă şi-a reluat
11600 tone cărbune tinuare, sub îndemnul ace activitatea, consfinţind încă
leiaşi iniţiative. Relansînd
un succes pe cartea de vizi
încă din primele zile cursa
pentru economia de combus tă a comunistului Iovu Mar-
coni. şeful postului electric
oocsifioabll peste plan „230 150”, „150 082”, „50 124" al Reviziei de vagoane Si-
tibil, brigăzile locomotivelor
au obţinut o economie meria-călători.
Evident, acum, cînd totul
Intr-o sală a clubului sin Ciungan, Aurel Mocuţa şi de peste 33,5 tone combusti Nu despre mulţumirile a- a trecut cu bine, faptul şi-a
dicatului minier din Lupeni se Constantin Teodorescu, preşe bil convenţional. Iată şi com dresate de cetăţean celor ca pierdut din măreţia momen
aflau bărbaţii cei mai de sea dintele comitetului oamenilor ponenţii brigăzilor amintite: re l-au ajutat s-a discutat şi
mă ai acestui colectiv de nă muncii, ing. Vasile Ciriperu, Mihai Bari, Sabin Nicoară se discută în statie. Ci de tului iniţial în care s-a con
dejde. Şefii formaţiilor de lu preşedintele comitetului sindi (mecanici.), Vasile Amarande, spre cinstea şi demnitatea sumat. Pentru comunistul
cru din subteran, împreună cu catului Constantin Năstase, Matei Kolman (fochişti), de destoinicului feroviar Octa Iovu Marconi şi pentru cei
secretarii organizaţiilor de ba secretarul comitetului de par pe „230 150”, Alexandru O- vian Sabău. în mijlocul cărora lucrează,
ză, şefii de sectoare, con tid Ioan Raczek. sian, Ştefan Pop (mecanici), el a rămas însă la fel de
ducătorii operativi şi factorii Cuvinte scurte, simple, une Iile Avrămuţ, Ioan Miron important, de măreţ ca a-
de conducere politică s-au în ori dure, atunci cind se refe (fochişti), de pe „150 082“, Comunista! tunci, în acele ore fierbinţi.
trunit pentru a sărbători o- reau la anumite neajunsuri Jar cuvintele calde, de mul
bişnuita zi a brigadierului care ar putea să nu existe da Gheorghe Buciuman, Ioan Iovii Marcam ţumire şi apreciere' adresate
care, aici, a devenit o tradi că toţi ar munci angajant, Blaj (mecanici), Nicolae Dră-
ţie respectată. dar orice s-ar spune, cuvinte goi, Nicolae Leu (fochişti) de a intervenit lui Iovu Marconi de către
Intr-o ambianţă tonică, în valoroase, sincere, izvorîte din pe „50 124". colegi, de şeful reviziei —
viorătoare, de entuziasm ro adînca conştiinţă minerească. Sa timp Ion Bădescu, de secretarul
bust şi optimism realist, insu Din curiozitate am adunat organizaţiei de partid —
flată de valoroasele indicaţii cifrele-angajament, rostite de Gnsfe Gheorghe Blăgăilă, au con
date de tovarăşul secretar ge fiecare dintre brigadierii care Cele două cazane ale in stituit cea mai frumoasă
nera! al partidului în întîlni- au participat la dezbateri. Ele stalaţiei de preîncălzire a
rile sale ar. minerii, a impor totalizează nu mai puţin de şi demnitafe garniturilor de tren funcţio răsplată, pentru fapta sa
tantelor măsuri luate în urma 9 600 tone, la brigăzile de la nau din plin. Deodată s-a muncitorească, patriotică.
vizitei de lucru în Valea abatajele frontale, şi 2 000 Cu cîteva dimineţi în ur auzit un pocnet scurt. De
Jiului, bazindu-se pe mobili tone la cele de la abatajele mă, după ce toţi călătorii fecţiune gravă : pompa de VIOREL HOTARiŞ
zarea mai intensă a rezerve cameră. 11 600 tone de căr coborîserâ din trenul cu nu alimentare cu apă a unui ca
lor existente la fiecare loc de bune cocsificabil peste plan. mărul 2 362, lăcătuşul de re zan a fost scoasă din func- lăcătuş la Revizia de
muncă, brigadierii din Lupeni Şi aceasta, deocamdată. Pen Simeria. Semnale pe verde şi trenuri gata să înghită depărtările. vagoane Simeria-călători
— cu modestia şi demnitatea tru că adunarea generală a J
ce-i caracterizează - s-au reprezentanţilor - salariaţilor,
străduit să demonstreze, prin care va stabili şl aproba an r
cuvinte clădite pe autenticita gajamentul pe mină, va avea lează un număr de G fil
retur ; Deva — Alba Iu-
tea faptelor, că întregul co loc abia peste cîteva zile. LECTORAT PENTRU me. Pînă în prezent au lia — Turda — Cluj şi re la pensie a tovarăşului Radu Ciolianu. Cenaclul VREMEA
lor de muncă, Ştefan Hris-
lectiv al minei Lupeni este pe Angajamentele exprimate la FEMEI rulat filmele „Clochemer- tur. tov — un moment de ne va funcţiona sub auspici
judeţean
ile
Centrului
de
deplin capabil şi ferm liotărit „Ziua brigadierului” nu repre Marţi după-amiază, la le“ — film francez, „Răz uitat. Intr-un cadru fes îndrumare a creaţiei popu Pentru 24 ore
de
boiul
—
independenţă“
apropiaţi
cei
au
tiv,
să transpună în fapt cuvintul zintă cuvintul întregii mine şi Clubul sindicatelor din Si film românesc. In conti CURS DE ARBITRI adresat toţi sărbătoritului cu lare şi a mişcării artistice Vreme schimbătoare, cu
dat conducerii partidului : de nici ultimul cuvînt al briga meria a avut loc, în ca nuare vor rula filmele PENTRU ELEVI vinte calde de mulţumire de masă. cerul temporar noros. Lo
film
—
speranţe“
a redresa grabnic producţia, dierilor care s-au pronunţat drul lectoratului pentru „Marile „Doamna cu căţe Colegiul orăşenesc Haţeg pentru exemplul de pro LUMINA ELECTRICA cal vor cădea precipitaţii
englez,
fructuoasă
dez
femei,
o
mo
de
sub
la-
ploaie,
de a recupera rămînerea în deja, pentru că unele echipe batere cu tema : „Ado lul“ — film sovietic, „Dit- ai arbitrilor, în colabora bitate ce profesională şi întregul LA DUMBRAVA DE JOS poviţă formă ninsoare. Vîntul
rală
l-a
dat,
şl
urmă de anul trecut, de a asi au toate premisele să-şi în lescenţa — vîrstă a trans tc, fiica omului“ — film re cu consiliul orăşenesc colectiv urînd comunistu Locuitorii satului Dum va sufla cu intensificări
gura ţării cantităţi sporite de deplinească angajamentul ini formărilor fiziologice şi danez, şi la „Răscruce de pentru a educaţie fizică şi lui Ştefan Hristov ani în brava de Jos, comuna Ri- pînă la potrivit din vest
iniţiat
sport,
organiza
vînturi“ — film american.
psihologice
răspunderea
;
curînd
cărbune cocsificabil, de a-şi ţial în primele două luni (în familiei în formarea per rea unui curs de arbitri, delungaţi, încărcaţi de bu biţa, au trăit de satisfacţie. şi nord-vest. Temperaturi
curii — după o muncă pe
clipe
marc
de
le minime vor oscila între
aduce contribuţia plenară la ianuarie, brigada condusă de sonalităţii tînărului“. EXCURSII la care s-au înscris 22 de deplin onorată. Din contribuţie proprie şi minus 6 şl minus 1 grad,
efortul întregului popor pen Petre Constantin a extras pe Dezbaterea a suscitat elevi din şcolile oraşului. de cu ajutorul primit de la iar cele maxime între mi
sînt
predate
Lecţiile
terminat
tru îndeplinirea cincinalului ste plan 800 tone, faţă de un viu interes în rîndul O.J.T. Deva organizează arbitrul Ioan Ciora, pre CENACLUL LITERAR stat, s-a satului, în electri nus 1 şi 4 grade.
participanţilor.
fruntea
ficarea
înainte de termen. 1 000 tone angajament anual), excursii de o zi, o zi şi şedintele colegiului arbi „RITMURI“ ÎŞI REIA acţiunii situîndu-se deputaţii Pentru următoarele
Am urmărit cu atenţie cu ceea ce este şl o dovadă că SERI DE CULTURĂ CI jumătate şi două zile cu trilor din Haţeg. ACTIVITATEA şi comitetul de cetăţeni, din două zile
autocarul pe rutele : De
vintele rostite de brigadierii cele spuse de brigadieri, de NEMATOGRAFICA va — Brad — Ţebea — MOMENT EMOJIONANT Mîine, la ora 18,00, în tre aceştia fiind eviden Vreme schimbătoare, cu
Clcşiu,
Pe
ţiaţi
Cornciiu
Petre Constantin, Adalbert Arhiva Naţională de fil Vaţa — Felix-Oradea şi sala de repetiţii a Teatru tru Tomescu, Augustin cerul temporar noros. Lo
La Şcoala profesională a
Balint, Ioan Popescu, Ioan ziua lor, exprimă fapte auten me Bucureşti organizează retur ; Deva — Lugoj — U.M.M.R. Simeria a ave: lui de estradă din Deva Faur, Gheorghe Josan şi cal, sînt posibile precipi
Timişoara — Arad — De
; -Maţa Unirii, nr. 8, et. I),
alţii.
Girlea, Nicolae Tănăsache, tice, oferind exemple demne pentru publicul cinefil, în va ; Deva — Sibiu — Ră loc un moment emoţio va avea loc şedinţa de re laude De asemenea, merită taţii sub formă de burni
şan
de
dirigintele
ninsoare.
şi
lapoviţă
ţă,
Vasile Ruşitoru, Ion Mondoca, de urmat. sala „Arta“ din Deva, seri şinari şi retur ; Deva — nant. Cadrele didactice ri organizare a cenaclului li tier Titus June şi electri Vînt potrivit din vest.
de
cinematografi
cultură
Marin Ciochia, tehnicianul că, în cadrul cărora ru Sibiu — Făgăraş — Bra întregul personal al şcolii terar „Ritmuri“, sub noua cienii din echipa condusă Temperatura — In scăde
au făcut din ziua ieşirii
şov — Poiana Braşov şl
conducere a scriitorului
Alexe Furdui, inginerii Ioan M. CRISTIAN de Gheorghe Drăgoi. re uşoară.
J