Page 22 - Drumul_socialismului_1973_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 623 ® JOI 8 FEBRUARIE 1973
, ,
8aaB^ra^feraK^?xyaaBmszrB4a .w!-:c,ijjra Jins-.'tacsîgawir.T. ^-awriafwa

ZMEI FIERBINŢI ALE SESIUNII

DE EXAMENE LA INSTITUI In anul marii vilvătăi din noştinţă cu închisoarea, în faţă de cauza clasei munci­

1907, undeva într-o căsuţă 1931 devine instructor al toare, Comitetul Central al
sărăcăcioasă de muncitori C.C. al U.T.C. pentru regiu­ partidului ii încredinţează
UE SOUGH HUNEDOARA din Bazargic, venea pe lu­ nea Dobrogea. în căutarea de secretar al C.C. al U.T.C.
Petre
lui
munca
Activ,
in­
Gheorghe
ventiv,
mereu
me cel care avea să se che­
me Petre Gheorghe şi care
a tineretului la lupta revo­
avea să se înscrie cu majus­ unor noi forme de atragere In această muncă de mare
răspundere el activează ne­
Debutul în sesiunea de iar­ deschide din nou uşa amfi­ cule, peste ani, în rîndul e- luţionară, este arestat din obosit pentru îmbunătăţirea
nă la Institutul de subingi- teatrului 12, înghiţind încă roilor patriei şi ai neamului. nou şi condamnat la un an activităţii şi întărirea orga­
La Fabrica de ipsos Căian neri din Hunedoara l-a făcut un candidat. Mizeria, nevoile l-au însoţit închisoare. Anul acesta va nizaţiilor de tineret din în­
grupa 222 (anul II), înscriind, Atunci cînd temele înscrise de mic copil. La vîrsta de fi, de fapt, anul studiilor treaga ţară. pentru organiza
odată cu prima zi de sesiu­ pe bilet sînt prezentate cu 10 ani vindea ziare pe stra­ sale superioare, facultatea sa rea tinerilor în sindicate şi
ne, 28 ianuarie, şi primul siguranţă, cînd intervenţiile dă, ajutîndu-şi astfel fami­ politică. Comuniştii încercaţi mobilizarea lor — in orga­
succes: toţi studenţii grupei profesorului sînt necesare lia. Şcoala primară, ca şi li­ cu care ia contact îl ajută nizaţiile de masă conduse de
promovaţi la filozofie. S-au doar pentru a valida răspun­ ceul, pe care însă nu-l ter­ să adincească linia tactică şi partid — la lupta antifas­
derulat, în continuare, alte surile, satisfacţia e deplină de mină. le urmează cu aceleaşi strategică a partidului, să-şi cistă.
zile fierbinţi : 29 ianuarie, cu ambele părţi. Am urmărit cu greutăţi şi necazuri. Lucrea­ îmbogăţească cunoştinţele In 1949 drumul său revo­
încă o grupă (212) de inte- plăcere un asemenea răspuns ză încă din fragedă copilărie marxist-leniniste, să-şi însu- luţionar se schimbă din nou :
gralişti — şi una cu doi ne­ dat de studentul Ioan Iepure, intr-un atelier de limplărie, devine activist de partid în
promovaţi — grupa 312 — din grupa 216. Acel încuraja­ iar mai apoi zidar la o în­ cadrul Comitetului regional
primul semnal de alarmă... tor „al pornit bine!" se con­ treprindere de construcţii. din Dobrogea al P.C.R.. iar
1 februarie. Grupa 112, sec­ firmase. In schimb, în faţa e- Intrînd in contact cu miş­ 30 de sărai de Sa din 1941 secretar al Comi­
ţia furnale şi oţelării, are nu­ şecului înregistrat de studen­ carea muncitorească, cu u- tetului Ilfov al P.C.R. Con­
mai integralişti la examenul ţii Arcadie Duca, Doru Eşnl- nele cercuri de studii mar­ moartea lui tinuă să-şi facă datoria cu
de utilaje şi automatică, iar can şi Miron Ghiura, toţi ne­ xiste, Petre Gheorghe se aceeaşi abnegaţie şi hotărî-
grupa 123, anul I seral — un promovaţi, ne întrebăm cum simte tot mai legat de cei Pefre Gheorghe
In primăvara anului trecut, erau de strictă necesitate. Aşa Linia de sfărîmare are asigu­ singur nepromovat la chimie. s-au pregătit pentru acest e- re, îndeplinind cu o înaltă
lingă Căian, în apropierea unui este, de exemplu, lipsa repar­ rate toate condiţiile pentru a Ziua de 2 februarie a marcat, xamen esenţial în formarea ce muncesc, se deprinde cu conştiinţă sarcinile de partid
viaţa şi activitatea revoluţio­
Lup'a
împotri
încredinţate.
bogat zăcămînt de ghips, a în­ tiţiilor pentru stîlpii de la putea ¡ntra în funcţiune la ter­ însă, averse nedorite: 14 ne­ lor tehnică ? nară. In 1927, el se înca­ şească metode perfecţiona­ va dictaturii mililarn-f iscis
ceput construcţia unei moder­ benzile transportoare. In alte menul stabilit. Lipsesc unele promovaţi şi doi neprezentaţi La grupa 123, anul I seral, drează în D.R.O. (Organiza­ te de luptă conspirativă.
ne fabrici de ipsos, care, con­ cazuri se suprapun diferite lu­ cabluri şi aparate electrice pe la examenul de „Cuptoare de se desfăşoară tot examenul de ţia revoluţionară dobrogea­ Experienţa dobîndită aici te din acei ani întunecaţi
form graficului de execuţie, crări de instalaţii. care beneficiarul se obligă să încălzire" (grupa 213) şi 8 ne- fizică şi termodinamică. Sur­ nă — organizaţie revoluţio­ îl va ajuta după eliberare este deosebit de grea şi mai
urmează să intre în funcţiune După cum am aflat din dis­ le obţină. In carieră, după cum promovaţi la „Mecanisme şi prindem într-un grup de stu­ nară a ţăranilor creată din cînd, devenind membru al ales plină de riscuri. Copoii
siguranţei îl pindesc la ori
în ultima lună a anului 1973. cuţia purtată cu ing. Alexan­ ne informa ing. Titus Ignat, organe de maşini (grupa 313). denţi ce-şi aşteaptă rîndul la iniţiativa P.C.R.), iar un an C.C. al U.T.C., este trimis în ce pas. Şi. la 14 mai 1942
După două luni de întîrziere, dru Ciorogar, director tehnic lucrările au luat un curs nor­ După o zi cu integralişti la examen un tînăr asaltat de mai tîrziu devine membru al Moldova pentru reorganiza­ îl arestează. Brutalităţii?. te­
în luna martie, odată cu des­ în cadrul T.C.M.M. Hunedoa­ mal. S-a ajuns deja în zăcă­ „Metalografie" (gr. 121 seral), întrebările celorlalţi. Ion Ven- Uniunii Tineretului Comu­ rea comitetelor regionale şi
chiderea finanţării la Banca de ra, pentru acest an, în con­ mînt, urmînd ca în continua­ 4 februarie reeditează, cu e- ter ieşise victorios din exa­ nist. locale Iaşi ale U.T.C., pre­ roarea sinist.-g indurate în
investiţii Deva, constructorul formitate cu planul departa­ re să se intensifice lucrările xamenul de matematici supe­ men şi împărtăşea acum co­ Caracterul său militant- cum şi pentru organizarea li­ beciurile şi camerele de
— Trustul de construcţii şi mental al trustului, s-a defal­ de descopertă. Urmează ca rioare „recordul“' din 2 fe­ legilor atmosfera de acolo. Ne revoluţionar, neîmpăcat cu nei tipografii clandestine şi schingiuiri ale siguranţei
pentru a desconspira oraa-
montaje metalurgice Hunedoa­ cat planul pe trimestre şi a beneficiarul să facă cunoscută bruarie : 11' nepromovaţi din interesăm unde lucrează Ion tarele vremii din societatea asigurarea acesteia cu mate­ nizaţia şi activiştii ei sînt
ra — a atacat lucrările. fost trimis beneficiarului pen­ — aşa după cum prevăd re­ 21, la grupa 315, dar şi o Venter : la controlul tehnic capitalistă, se reliefează in rialele de propagandă şi a- de nedesrris Nu reuşesc
tru eşalonarea investiţiilor. glementările în vigoare — e- grupă de integralişti — 221 de la O.S.M II. La sfîrşitul e- aceşti ani — ca un preludiu gitaţie necesare. Era în pe­ a-i smulge un nume mărar
seral la „Metalurgie fizică".
Nici pînă în ziua de 5 fe­
Care este opinia bruarie a.c. — cu toate că şalonarea lucrărilor. Pe culoarele institutului — a- xamenului aflăm şi opinia e- — în timp ce-şi satisface rioada luptelor ceferiştilor nici siguranţa, nici Ges­
al activităţii de mai tîrziu
xaminatorului, ing. Constantin
din 1933. Printre cei care au
tapoul. care l-a preluat. A
beneficiarului ? termenul era în 20 ianuarie — Şi im angajament nimaţie. O părere anonimă Chirică: „A fost o grupă bi­ stagiul militar. Prin întrea­ contribuit la pregătirea şi or­ rezistat eroic şi în faţa si­
înainte de intrarea în sală:
nu s-a primit un răspuns con­
ne pregătită. Deşi fiind la se­
ganizarea grevei de la ate­
ga sa muncă, prin curajul
cret în acest sens. „Pînă sîntem afară, ne ţinem ral, au mai puţin timp pentru şi dirzenia sa, el devine pre­ lierele „Nicolina" s-a nu­ mulacrului de judecată din
6 atigxist 1942. Numai. că.
— Lucrările din anul trecut In adunarea generală a oa­ tare pe picioare!". Ioan Ca- studiu, dar îl folosesc cu ţuit şi iubit de camarazii mărat şi Petre Gheorghe. aici, din acuzat a devenit a-
— ne relata ing. Paul Amuzes- Sistarea divergenţelor menilor muncii care a avut tană, care tocmai ieşea de la multă conştiinciozitate — do­ săi, cuvîntul lui înflăcărat Tot el a redactat în acele cuzator. ..Veţi da socoteală
cu, directorul întreprinderii de loc de curînd la Hunedoara, examenul de „Fizică şi termo­ vadă rezultatele bune ale a- fiind ascultat cu multă a- zile ziarul „Tinărul munci­ în faţa ponorului pe care
materiale de construcţii Deva constructorii s-au angajat să dinamică", dovedea că nici cestui examen". tenţie. Carcera, teroarea tor", organ al Comitetului l-aţi minţit şi vîndut hitle-
— beneficiarul lucrării — au trebuie să asigure predea în 15 decembrie, cu o înăuntru nu se pierde echili­ Il surprindem pe tovarăşul nu-l intimidează. Şi astfel, regional din Moldova al rişlilor. legat de mîini şi de
demarat foarte timid. Dovadă jumătate de lună mai devre­ brul : a luat nota 8 şi e pri­ Ioan Sîrbu, secretarul comite­ pe cînd lucra într-un deta­ U.T.C., demascind fără cru­ picioare", a strigat el în fa­
mit cu asalt de colegii îngră­
este şi faptul că planul anului un curs normal me, acest obiectiv. Termenul, mădiţi de emoţii la uşă. „Ce tului de partid din institut, şament de muncă la calea ţare politica criminală a gu­ ţa instanţei rămase nerplr.re.
1972 a fost îndeplinit doar în după cum am fost asiguraţi, ti-a căzut?", „Cum a fost?". răsfoind centralizatoarele exa­ ferată, el convinge ostaşii să vernului. In acelaşi timp, se Sentinţa a fost scurtă:
proporţie de 75 ia sută. lucrărilor dacă va exista o participare Un răspuns grav, plin de im­ menelor. Ne mărturiseşte: nu mai meargă zilnic, În pas deplasează în oraşele Bacău ....pentru uneltire împotriva
mai activă din partea benefi­
Pînă în prezent (3. II. a.c.j, ciarului, va fi cu mult de­ portanţă: „Ca la examen !...". „Rezultatele de pînă acum do­ alergător, cîte 4 km dus-în- şi Buhuşi pentru a organiza linişlei şi ordinei statului,
pentru acest an nu avem încă După opinia ambelor părţi, Era, de fapt, prima confrunta­ vedesc răspundere din partea tors pentru a lua masa. E comitetele de luptă ale mun­ numitul Petre Gheorghe es­
stabilit graficul de lucru, cu cu toate nerealizările valori­ vansat. Constructorii de la re cu rigorile — notate — ale colectivului didactic şi a stu­ drept, în ziua aceea n-au citorilor, pentru a iniţia ac­ te condamnat la moarte".
repartizarea planului pe tri­ ce din anul trecut, după T.C.M.M. Hunedoara şl-au do­ studenţiei. denţilor. Am receptat, din mîncat, dar începind cu a ţiuni de solidarizare a ţără­ Cu cîteva zile înainte de a
mestre. Constructorul nu ac­ scurgerea primei luni din a- vedit în atîtea ocazii poten­ In faţa amfiteatrului, un partea studenţilor, o frămîn- doua zi li s-a adus masa la nimii sărace cu muncitorii muri, în timpul scurtei plim­
ceptă defaloarea lucrărilor în nul 1973 lucrările se află In­ ţialul productiv. Gu siguranţă veşnic du-te vino: „Ce-a fă­ tare creatoare în preajma se­ locul de muncă. grevişti. bări, s-a apropiat de un grup
funcţie de necesităţile noas­ tr-un stadiu normal. Mai sînt cut X?" — „A luat!“, „Dar siunii şi acum, în timpul exa­ Eliberat din armată, Pe­ La sfîrşitul anului 1934 de deţinuţi politici şi a ros­
tre (1 ?)• de executat o serie de lucrări că-şi vor demonstra şl de a- tu?", „Acum intru!“, „Ce-ai menelor, o preocupare ma­ tre Gheorghe se întoarce în este din nou arestat şi con­ tit : „Să spuneţi tovarăşilor
Am urmărit la fata locului atit de construcţii, cît şi de ceastă dată hărnicia şi price­ făcut ieri?", „Am luat", „Fe­ tură pentru asimilarea mate­ Bazargic, îşi reia activitatea damnat la 6 luni închisoare. că eu am ţinut stindardul
stadiul lucrărilor. In carieră montaj a diferitelor utilaje ca­ perea. licitări". Caietele de notiţe se riei". revoluţionară, în 1930 fiind Numai că, prin grija parti- partidului sus. curat, nepătat
se lucrează la descopertă, re sînt deja sosite pe şantier. CORNEL DUMITRU răsfoiesc înfrigurat pînă se ILEANA LASCU cooptat în Comitetul jude­ didui, aceste 6 luni de tem­ aşa cum m-a crescut şi educat
ţean al U.T.C. Şi tot atunci es­
dar numai cu un singur exca­ niţă se transformă in tot a- partidul. Cred în România
vator. La lucrările de construc- te primit în rîndurile Parti­ titea luni de adetiărată uni­ liberă şi socialistă. în elibe­
ţil-montaj lucrul se desfăşoa­ dului Comunist din Româ­ versitate comunistă. în care rarea apropiată a clasei
ră în ritm de melc. Forţa de nia. Angajamentul său la fruntaşul comunist învaţă cu muncitoare". Iar atunci rină
muncă, deşi puţină, este dis­ Toate forţele mobilizate pentru înfăptuirea primirea în partid a fost sîrg. a fost împuşcat, refuzînd să
persată la diferite locuri de simplu : să nu precupeţească Scurt timp după elibera­ fie legat la ochi. a strigat :
muncă mai puţin importante nimic pentru a dovedi în­ re, datorită activităţii ne­ ,.Trăiască România libe­
pentru intrarea parţială in crederea acordată. Şi, in­ obosite, capacităţii şi devo­ ră !...“
funcţiune a liniei de sfărîma- Seratului suprem: tr-adevăr, după o scurtă cu­ tamentului său neţărmurit IOAN VLANGA
re, iar conducerea întreprinde­
rii beneficiare acuză construc­
torul pentru faptul că nu ac­ CINCI INTE DE TERMEN
ceptă o derogare de plan în
scopul creării posibilităţilor
pentru livrarea din a doua ju­ Adunarea generală a oame­ îndeplinirea planului @ Depăşirea productivi­ ne capacităţile de transport şl
mătate a acestaui an a pri­ nilor muncii de la Autobaza producţiei globale pî­ de a reduce orele suplimen­
melor cantităţi de ipsos. T.A. Haţeg s-a desfăşurat sub tăţii pe tonă-capacita- tare, s-a hotărît să se lucre­
semnul hotărîrii unanime a nă în data de 27 a te cu 1,5 la sută, prin ze permanent cu 10 brigăzi de
Dar părerea salariaţilor de a munci mai fiecărei luni, iar a pla­ utilizarea intensivă a şoferi pe autobuze şi cu 5
mult şi mai bine, de a-şi rea­
brigăzi pe autobasculante, să
nului anual cu o lună
remorcilor
maşinilor
şi
se generalizeze schimbul II
constructorului ? liza în mod exemplar sarci­ mai devreme. de mare capacitate. şi să se extindă schimbul III,
nile de plan, contribuind ast­
fel la înfăptuirea dezideratu­ Reducerea timpilor de i creîndu-se posibilitatea redu­
Harnicul colectiv de muncă
— Nereallzarea planului pe lui suprem al poporului nos­ staţionare a maşinilor al Autobazei T.A. Haţeg vi­ cerii continue a timpilor de
anul trecut şl Implicit rămî- tru : cincinalul înainte de ter­ zează aplicarea unui ansam­ reparaţii curente.
nerea oarecum în urmă a lu­ men. In entuziasta şi mobili­ în reparaţii curente cu blu de măsuri î,n activitatea Sub îndrumarea permanentă
crărilor fată de grafic se dato- zatoarea chemare la întrecere 15 la sută faţă de a- sa prin care să-şi onoreze e- a organelor şi organizaţiilor
resc în bună parte beneficia­ lansată către toate colectivele nul 1972, ceea ce în­ xemplar sarcinile de plan, să de partid, cu sprijinul perma­
rului care nu ne-a asigurat la autobazelor din cadrul între­ seamnă un volum de devanseze cît mai mult pla­ nent al organizaţiei de sindi­
timp amplasamentul şi deschi­ prinderii regionale de trans­ 82 500 tone-lcm în plus, nul cincinal. Un accent deo­ cat şi U.T.C., colectivul
derea finanţării. Au trebuit porturi auto Hunedoara-Alba, sebit se va pune pe utilizarea Autobazei T.A. Haţeg este ho-
perioade lungi de timp pentru forul suprem de conducere în valoare de 66 000 maximă a resurselor tehnice, tărît să nu-şi precupeţească
a putea intra în posesia do­ colectivă de la Autobaza T.A. lei. materiale şi umane, pe spori­ eforturile pentru transpunerea
cumentaţiei tehnice necesare Haţeg — adunarea generală rea disciplinei muncii, a pre­ în viată a prevederilor Con­
— ne informa ing. Florian a oamenilor muncii — şi-a Toate autovehiculele gătirii profesionale şi a nive­ gresului al X-lea şi Confe­
Bochiş. inginer şef în cadrul înscris angajamente însufleţi- să lucreze o zi pe lu­ lului de conştiinţă ale tutu­ rinţei Naţionale a partidului,
întreprinderii constructoare. toare, prin înfăptuirea cărora nă cu benzină econo­ ror salariaţilor, urmărindu-se, hotârîrile plenarei C.C. al
— Există însemnate necore- misită, reprezentînd în în acelaşi timp, respectarea P.C.R. din noiembrie 1972 şi
lări între proiect şi situaţia de se vor obţine rezultate deose­ cu stricteţe a normelor de ale Conferinţei judeţene de
pe teren — ne spunea mais­ bite la finele anului III al cin­ total 30 000 litri, în protecţie a muncii şi de de­ partid, în scopul realizării
trul Viorel Farcaş. Din acest cinalului. Iată cîteva dintre valoare ' totală de plină siguranţă a circulaţiei. înainte de termen a planului
ultimele
Gh.
Tehnicianul
aeraj.
motiv am intimat cu unele ele: 40 000 lei. In dorinţa de a folosi mai bi­ cincinal. pentru S.C.S.M. Petroşani. Laboratorul tip (Te Coandă, destinat combaterii Spînu execută metan din verificări
de
sub­
acumulării
ejectorului
definitivarea
de
lucrări care nici măcar nu e- teran. Foto: VIRGIL ONOIU
rau prevăzute în proiect, dar
gramul
(Urmare din pag. 1) tragerea unei tone de cărbu­ Tiberiu Svoboda: Sînt în­ puţină vreme, dar am activat Conferinţei Naţionale şi a ul­ partidului, să aprofundăm pro­ avea în vedere o seamă de presionat cînd am văzut că
ne la mina noastră şi care este tru totul de acord cu cele spu­ un timp mai îndelungat la U- timelor plenare ale C.C. al blemele practice, ca fiecărui probleme noi care au apărut fiecare participant este preo­
preţul ei de vînzare ? Cei mai se de tovarăşul Francisc Do­ zina de utilaj minier Petro­ P.C.R., sarcinile puse de par­ cursant să-i fie clar ce are de ulterior şi care nu pot fi ig­ cupat să găsească noi căi şi
nei noastre. Dealtfel, am con­ mulţi nu ştiau şi s-au arătat nin în legătură cu asigurarea şani. Experienţa de acolo, ca tid în acest domeniu, am de­ făcut, concret, la locul lui de norate. In cercul pe care îl posibilităţi de rezolvare a u-
statat că şi cursanţii, minerii vădit surprinşi că între una conţinutului şi calităţii învă- şi experienţa propagandiştilor monstrat prin exemple şi da­ muncă — la mina noastră — conduc, pentru a acoperi un nor probleme care frămînlă
noştri stat interesaţi cel mai şi alta e o diferenţă mare. tămmlului de partid în sen­ de aici, îmi sînt deopotrivă u- te concrete culese de la mina pentru înfăptuirea politicii asemenea gol, în luna de­ colectivul.
mult ta înţelegerea probleme­ După ce am stîrnit această sul că, după stabilirea unei tile. Ceea ce mi se pare deo­ noastră ce însemnătate are a- partidului. Cred că tovarăşul cembrie am prezentat, în afa­ I. Cherecheş: In conduce­
lor concrete ale minei; ei sînt curiozitate, am început să a- tematici corespunzătoare, atin­ sebit de important, esenţial în supra creşterii producţiei şi Marica s-a orientat bine cînd ra tematicii, o expunere ta rea, organizarea şi desfăşura­
dornici să ştie ce perspective nalizăm, împreună, punct cu gerea acestor obiective depin­ toată această experienţă, e productivităţii muncii, ca şi a a procedat aşa cum a arătat. care ara explicat o seamă de rea învăţămtatului de partid,
ne stau în faţă. ce contribuţie punot, elementele care intră de, în ultimă instanţă, de bu­ celorlalţi indicatori de plan, Trebuie să explicăm, de e- probleme ridicate de plenara mai avem o seamă de neajun­
trebuie adusă la dezvoltarea în costul unei tone de căr­ na pregătire, de calităţile pe­ faptul cS se „bate" tot mai buna funcţionare a maşinilor xemplu, prin învătămîntul de C.C. al P.C.R. din noiembrie suri. Una din deficienţe este
mai rapidă a economiei ţării. bune. Pe parcursul dezbaterii, dagogice şi de perseverenţa mult pe eficienţă, ceea ce, şi utilajelor din dotare, ca ur­ partid, ce înseamnă pentru printre care importanţa înde­ că, ta multe cazuri, la nivelul
Redacţia: Credem că activi­ participanţii au elucidat sin­ birourilor organizaţiilor de ba­
tatea propagandiştilor de la guri o seamă de aspecte, fă- plinirii actualului cincinal îna­ ză învătămîntul este lăsat pe
inte de termen pentru acce­
mina Petrila este bogată în cînd în acelaşi timp numeroa­ lerarea înaintării tării noastre seama propagandistului. Or,
astfel de exemple. se propuneri şi recomandări pe calea construirii societăţii de învătămîntul de partid tre­
Francisc Donin: Sînt propa­ de măsuri practice menite să socialiste multilateral dezvol­ buie să răspundă întregul or­
gandist de peste 12 ani. M-am ducă la scăderea cheltuielilor tate, rolul hotărîtor al planu­ gan de partid. Acest lucru
specializat, dacă se poate spu­ de producţie. Ulterior, mi-am lui pe 1973 în atingerea a- trebuie înrădăcinat ta toate
ne aşa, ta cursurile de învă­ dat seama, urmărind modul cestui obiectiv, apoi ce în­ organizaţiile de bază. O altă
ţământ cu caracter economic în care s-au dezbătut unele seamnă planul maximal şi pla­ lacună a învăţămtatului de
şi în prezent răspund de un probleme economice în adună­ nul minimal, exemplificând, partid este că se studiază in­
curs de studiere a probleme­ rile de partid şi în diferite unde a fost cazul, cu date de suficient materialul bibliogra­
lor conducerii, organizării şi alte ocazii, că aceste lucruri la mina noastră, iar în înche­ fic indicat. Trebuie să rele­
planificării economiei. Consi­ au „prins", că minerii îşi dau iere insistînd asupra sarcini­ văm, în cadrul mesei noastre
der că principala sarcină ce mai bine seama de importan­ lor ce revin colectivului nos­ rotunde şi o deficienţă a co­
ne revine nouă, propagandişti­ ţa reducerii cheltuielilor de tru. mitetului de partid. Avem un
lor de la astfel de cursuri producţie şi de căile atingerii număr de propagandişti cu
este aceea de a asigura însu­ acestui obiectiv la mina noas­ I. Cherecheş: Desigur, pla­ experienţă bună. Avem şi bi­
şirea de către cursanţi a idei­ tră. Este departe de mine gîn- nurile tematice întocmite la rouri de organizaţii de bază
lor, concluziilor şi sarcinilor dul de a susţine că rezultate­ începutul anului de îîivătă- care conduc bine învătămîn­
ce se desprind din raportul to­ le pozitive obţinute în redu­ mînt nu sînt imuabile. Unele tul de partid. Din păcate,
varăşului Nicolae Ceauşescu cerea preţului de cost s-ar probleme noi trebuie cuprin­ n-am căutat în suficientă mă­
şi celelalte documente ale datora învăţămtatului de par­ se — acolo unde se pretează sură să valorificăm, să gene­
Conferinţei Naţionale a parti­ tid, dar este lucru cert că, — ta temele existente, dar ralizăm această experienţă bu­
dului, ale plenarelor Comite­ dacă explicăm bine cursanţi­ propagandistului. Propagandis­ practic, înseamnă atât o tema­ mare ’ a reparaţiilor de calitate ţara noastră accelerarea rit­ pot fi incluse şi teme noi, re­ nă. De asemenea, consider
tului Central, în strînsă legă­ lor la învăţământul de partid tul trebuie să fie în perma­ tică bine orientată, cît şi o corespunzătoare şi a bunei mului construcţiei societăţii clamate de viaţă, Înlocuind că ne-am ocupat insuficient
tură cu sarcinile noastre con­ — şi aceştia, la rîndul lor vor nenţă bine pregătit, să stăpî- dezbatere a problemelor ideo­ întreţineri. Vorbind de efici­ socialiste multilateral dezvol­ altele depăşite sau mai puţin şi de informarea propagandiş­
crete. Aceasta nu e o treabă explica mai departe — cît de nească la perfecţie probleme­ logice, a problemelor politicii enţă mi-aş permite să relev tate. Nu vom face însă acest importante. tilor asupra sarcinilor ce re­
uşoară şi depinde mult de mult se scumpeşte preţul de le pe care le pune în dezba­ partidului, în strînsă legătură că mecanicii noştri, partici­ lucru aşa cum trebuie dacă Gh. Domnişorn i In cursul vin în fiecare etapă organiza­
pregătirea politico-teoretică şi cost al cărbunelui dacă „ciu- tere, să cunoască în profun­ cu sarcinile concrete ale co­ panţi la tavăţămintul de par­ nu vom explica în acelaşi pe oare-l conduc, ca propa­ ţiei de partid, colectivului
de experienţa pedagogică a tacul" pe care-1 duce acasă zime documentele partidului lectivului, pentru a transmite tid, acţionează mai bine, mai timp şi îndatoririle, sarcinile gandist, am căutat de fiecare minei, pentru a putea fi tri­
propagandistului. In expuneri este tăiat dintr-un material şi sarcinile întreprinderii, să cursanţilor temeinice cunoştin­ energic pentru îndeplinirea concrete ce revin colectivu­ dată să aduc ceva nou, care mise şi explicate cursanţilor.
ca şi ta conducerea discuţii­ bun, întrebuintabil, cît de posede talentul de a exempli­ ţe economice, de a le dezvol­ sarcinilor ce le revin în pro­ lui minei pentru atingerea a- să capteze interesul cursantu­
lor, în răspunsurile date, am mult se păgubeşte prin mer­ fica, de a capta interesul, de ta capacitatea şi de a le in­ cesul de producţie. cestui obiectiv stabilit de lui. Dacă nu reuşim să facem ★
tinut seamă de nivelul de sul „în gol" al unor utilaje, a se face înţeles şi de a avea sufla o puternică voinţă de partid. acest lucru, data următoare el
pregătire generală şi de po­ prin neetanşeitatea conducte­ răbdarea necesară pentru a muncă pentru transpunerea Ioan Cherecheş : In ce pri­ nu mai vine cu plăcere la Discuţia a pus în evidentă
sibilităţile de însuşire ale lor de aer comprimat, prin merge pînă La finalizare. lor în viaţă. Cum procedez ta veşte conţinutul învăţâmîntu- curs. In cadrul temei „Con­ concluzii şi preocupări do un
cursanţilor, urmărind să le irosirea fondului de timp şi cercul pe care-1 conduc de la lui de partid, se remarcă două In permanenţă ferinţa Naţională a P.C.R. de­ interes mai larg. învătămîn­
captez la maximum atenţia şî a materialelor, aceasta va fa­ Premisa eficienţei — atelierul mecanic al minei tendinţe: una — de a merge spre îndatorirea comuniştilor tul d'e partid este chemat să
interesul. Abordînd, în cadrul ce ca o masă tot mai mare de pentru a asigura aceste dezi­ exclusiv pe texte din clasici în actualitate de a face totul pentru înflo­ aducă o contribuţie activă în
unei tematici, sarcinile puse oameni să înţeleagă importanţa legătura strînsă între derate ? Am avut, de exem­ şi din documentele de partid; rirea patriei noastre socialis­ formarea conştiinţei socialiste,
de Conferinţa Naţională a par­ reducerii cheltuielilor mate­ alta de a merge exclusiv pe Gh. Marica: Se ridică şi te" am adus în discuţie fapte în mobilizarea comuniştilor, a
tidului în domeniul creşterii riale de producţie ca un ele­ conţinutul ideologic şi plu, o dezbatere despre sarci­ probleme practice. După mi­ probleme care solicită în­ concrete legate de activitatea oamenilor muncii la îndeplini­
eficienţei economice şi în a- ment important al activităţii sarcinile practice nile ce ne revin în actuala e- ne, şi o tendinţă şi alta, sînt tr-un grad mai înalt capacita­ noastră de zi cu zi, arătând ce rea exemplară a sarcinilor de
cest caz oprindu-ne asupra economice în actualul cinci­ tapă privind creşterea gradu­ greşite, dăunătoare. In învăţă- tea de orientare a propagan­ înseamnă o tonă de cărbune plan şi angajamentelor pe
sarcinii de reducere a preţu­ nal şi, fără multe ocolişuri, să a!e întreprinderii lui de folosire a capacităţilor mîntul de partid, noi trebuie distului. Avem, de exemplu, o care se pierde sau care se 1973. Trebuie, deci, acţionat
lui de cost, am început dis­ ajungă şi la înţelegerea im­ să studiem prblemele teoreti­ tematică a fiecărui curs, în­ cîştigă atit pentru mină, cît şi pentru îmbunătăţirea continuă
cuţia cu întrebarea: ştiţi cît portantei şi necesităţii creşte­ Gheorghe Marica: La Petri­ de producţie. După ce am re­ ce, dar să urmărim în acelaşi tocmită la începutul anului de pentru fiecare miner în parte. a conţinutului şi eficientei
primeşte minerul pentru ex­ rii eficientei economice. la sînt propagandist de mai levat, în lumina documentelor timp ca, ta lumina ideologiei învăţămint,-» care nu a putut La discuţi*, am fost plăcut im­ sale.