Page 23 - Drumul_socialismului_1973_02

acBWCTgra.g»

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 623 ® JOI 8 FEBRUARIE 1973 3

prefabricatelor

Bod Geza a avut de stră­ pe linia Almaş-Zlatna. Grea, le grupei sindicale din sec­
bătut un drum destul de lung dar frumoasă lucrare. ţia în care lucrează.
şi de greu în viată. Ne po- In cei 43 de ani ai săi, — Iţi place chiar aşa de
veşte calm şi răspicat poves­ Bod Geza a fost fierar-beto- mult meseria asta de fierar-
tea drumului său : nist timp de peste 20 de ani. betonist ? Era într-o zl cînd termocentra­ pregătit profesional, modest, con­
— Eram cel mai mare din­ A dat cu oamenii săi „suflet — Hm! Vă dau un exem­ la Mintia avea mulţi oaspeţi. A- ştiincios, apropiat de colegi, bun
de
camera
junsescril
tovarăş de muncă...“.
coman­
in
tre cei şapte fraţi. Vremuri de oţel" unor construcţii mi­ plu : soţia mea a absolvit dă, acolo unde funcţionează ini­ Ce-ant mai putea adăuga la a-
grele. Pămîntul din comuna nunate. îşi aminteşte cu plă­ şcoala comerciala. A fost şi ma şi creierul uzinei. In faţa u- ceasiă caracterizare lapidară, dar
comandă
se
noastră — Lemnia (judeţul cere şi mîndrie de buncăre- vînzătoare într-un magazin. nui pupitru de Oaspeţii nu dă­ completă ?
mai
explicaţii.
deau
Prin ferestrele şl uşile mari ale
Covasna — era pîrjolit de se­ le şi silozurile rotunde (de De 4 ani lucrează în meseria conteneau cu întrebările, gazde­ încăperii in care se discută şi în
cetă. Oamenii plecau cu fami­ peste 40 m înălţime) de la asta de fierar-betonist şi are le — în majoritate lucrători ti­ care discutăm, abia pătrunde
liile spre Banat. I-am zis ta­ flotaţia Deva, de sediul Cen­ satisfacţii mai mari, îi place neri — nu mai pridideau cu răs­ cintecul continuu al agregatelor.
punsurile.
Pe panoul vertical, zeci de apa­
tălui meu : „Voi nu plecaţi tralei minereurilor neferoa­ mai mult. (Bod Ecaterina este Atunci, acolo, lingă un pupi­ rate înregistratoare şi indicatoa­
nicăieri! Eu am 18 ani, m-ai se Deva, de viaductul lung una dintre specialistele în su­ tru dft comandă, l-am cunoscut re, de măsură şi control, becuri
cazane
învăţat cum să lucrez. Merg de 280 metri de la C.S. Hune­ dura prin puncte a plaselor pe operatorul de întîlnisem Viorel multicolore şi protecţii acustice
pe
care-1
Topa,
cînd-
singur la Arad, nu mi-e ruşi­ doara, de silozurile mari de va lingă un alt pupitru, într-o dau in fiecare secundă pulsul a-
avertizează
atunci
gregatelor,
ne să fiu slugă. Voi rămî- de oţel pentru chesoane de altă termocentrală — la Paro- cînd intervin nereguli, trimit
neţi acasă şi eu vă trimit cu la cariera Crăciuneşti, de la I.P.B. Bîrcea — n.n.). şeni. In febra acţiunii, organizată spre soluţionarea lor. Iar pe pu­
din
ce să trăiţi". Aşa am făcut pitrul de sint comandă, cheile dexte­
mînuite
ebonită
cu
şl a fost bine. Acum vremu­ mm ritate de operator, pentru men­
rile sînt cu totul altele. Sint ţinerea parametrilor optimi, re­
la
şef de schimb într-o fabrică ... ■ aducerea este lucrurilor pentru normal,
frinarea
cazul,
dacă
modernă. cailor putere ce devin furioşi
Curajul Înnăscut, spiritul de mm dacă sînt scăpaţi măcar o clipă
de sub observaţie.
iniţiativă, veşnicul neastîm- Ii punem interlocutorului o în­
păr în muncă îl caracterizea­ trebare, devenită clasică : „Cum
ză şi acum pe Geza-baci, este meseria dumneavoastră: întreprinderea „Avicola“ Mintia c unul dintre furnizorii de bază de ouă şi carne de păsări
grea, frumoasă, interesantă
cum îi spun colegii mai ti­ — N-aş spune că e grea. Fru­ pentru magazinele judeţului.
neri. Azi, muncitorului de podul „aruncat" peste Mu­ — Ce crezi, nu e mai fru­ atunci la I.E.C. Mintia, directo­ moasă şi interesantă este. Nu ne­
cesită efort fizic, ci pricepere, a-
înaltă calificare, comunistu­ reş, la Ilia, de barajul de la moasă meseria de betonist ? rul Mircea Bădărău a găsit ră­ tenţie, concentrare morală, calm
să
ne
lui Bod Geza i s-a încredin­ termocentrala Mintia, ia a- Cînd priveşti elementul de gaz apreciere spună cîteva cuvinte şi operativitate. Noi nu realizăm
acest
mun­
despre
de
r
ţat — la Întreprinderea de cum, de miile de prefabrica­ beton cum iese din tipar, a- citor destoinic, al cărui portret aici produse fizice. Rezultatele
au
prefabricate din beton Bîrcea, te ce pleacă spre şantierele burind de căldura tratamen­ aveam să-l completăm cu amă­ muncii noastre nu Ele dimensiuni
in­
materiale.
sînt
concrete,
unde lucrează — conducerea ţării şi care duc, odată cu tului termic, suplu şi ele­ nuntele furnizate de alţi colegi să, cred eu, tot atît de impor­
ai săi şi de el.
unui întreg schimb de mun­ ele, munca lui şi-a colegilor gant ?... Şi-a început activitatea pro­ tante ca ale multor categorii do
că în secţia armâiuri. săi de muncă. In acest răs­ — Cînd mă uit la cîte un ductivă Ia Simeria, în urmă cu meseriaşi care, fără energie e-
lectrică, n-ar putea lucra.
peste 20 de ani, după absolvirea
L-am cunoscut la locul său timp a condus şl a format prefabricat de acesta termi­ şcolii profesionale. A lucrat vreo De bună seamă, operatorul de
de producţie : o hală de 25X sute de fierari-betonişti, ul­ nat eu ştiu că el nu ar fi a- G ani la U.M.M.R., în meseria de cazane Viorel Popa este unul
Prin
1955,
100 metri, care adăposteşte tima „promoţie" fiind la tît de „suplu şi elegant", cazangiu. l-a chemat o dragoste dintre acei oameni pentru care Ioan Răceanu — Topii ţa. instanţă de faptul că dv., un act de orice vînzare-cumpă-
la
Lupeni.
fierbinte
meseria a devenit de mult o a-
fluxul tehnologic al confec­ I.P.B. Bîrcea, anul trecut. cum spuneţi, dacă nu ar fi S-a angajat la termocentrala Pa- devărată brăţară de aur, pe ca­ Numele dumneavoastră e în- pensionar dintr-un sat oare­ rare se perfectează după ce
re o păstrează cu cinste şi dem­
ţionării carcaselor (armături) Timp de 8 ore, între apelul armătura de oţel înglobată roşenl. Tot la cazane. Dar nu la nitate. trucîtva cunoscut unor cititori care al judeţului, aţi putut be­ cumpărătorul se încredinţează
exploatarea
ci
lor,
la
repararea,
din oţel-beton, lungi de pînâ de început şi cel de sfîrşit al întrînsul. Pentru betonul ar­ de la pupitrul de comandă. ai noştri. Ca lucrători ai re­ neficia de toate acestea. Mul­ că interesele lui nu vor fi le­
la 24 metri, pentru elementele schimbului, zi sau noapte, pe mat şi precomprimat, ne spu­ „Este un muncitor foarte bine G. DINU dacţiei ziarului judeţean, vă ţumirile dv. pentru toate a- zate în nici un fel sau acceptă
mulţumim pentru aprecierile
prefabricate din beton armat Bod Geza nu-1 poţi vedea nea un inginer al nostru, „ar­ ceste atenţii le-am citit prin­ de bună voie o situaţie care-i
stînd fără rost, dar nici pe mătura de oţel e întocmai dv. sincere. Am vrea insă să tre rîndurile scrisorii. va prejudicia o vreme intere­
şi precomprlmat. Tehnologia vă transformaţi din nou în- sele.
alţii nu-i lasă să piardă tim­ cum pentru om e scheletul E îmbucurător cînd oamenii
modernă este prezentă în pul. „E ca argintul viu", său osos şi muşchii săi". A- tr-un colaborator voluntar la nu uită să aducă mulţumiri Dacă după încheierea actu­
toate fazele de execuţie, de spun oamenii despre el. II ceasta li dă putere, tărie. realizarea rubricilor despre pentru binele social general lui de vînzare-cumpărare,
la debitare la asamblare, de vezi cînd la maşinile de su­ Prefabricatele care pleacă Vasile Cireş, vagonetar la care spuneţi că întrunesc a- pentru care militează neobo­ semnat de ambele părţi şi du­
la maşinile do îndreptat şi dat prin puncte, cînd la de­ de la Bîrcea spre şantierele mina Săcărîmb, s-a simţit ne­ unele fapte ale lor au lezat precieriie cititorilor. Dacă ne sit partidul şi statul nostru. pă îndeplinirea tuturor condi­
bitare, cînd la asamblarea ar­ legile şi au fost pedepsiţi înţelegeţi bine, vă daţi seama Sinteţi unul din milioanele, ţiilor puse în acel act, imobi­
debitat, la cele de sudat prin ţării — ca să dureze noi dreptăţit pentru că lui, de un prin hotărîri judecătoreşti. că am dori o mai largă parti­
măturii în carcase — acele construcţii, noi dovezi ale so­ din zecile de milioane de oa­ lul vîndut a fost ocupat de
puncte, de fasonat etc. timp încoace, aproape la fie­ Vasile Cireş a aflat şi el de cipare la realizarea lor şi sîn­ meni care ar putea confirma alte persoane decît cumpără­
dantelării din oţel-beton e- cialismului, au un suflet, su­
— Cînd ai simţit că nu te flet de oţel, dăruit lor din care salariu i se reţineau une­ acest act de clemenţă şi, du­ tem siguri că ele se vor bucu­ acest adevăr, fără a avea ne­ torul, atunci vă puteţi adresa
mai poţi despărţi de mese­ xecutate nu după imaginaţie, sufletul acestor Meşteri Ma- le sume de bani pentru a- pă mai multe intervenţii fără ra şi în continuare de mare voie, de cuvinte meşteşugite. Consiliului popular al oraşu­
ria asta ? ci după proiect, precis, mili­ nole iscusiţi — fierari-beto­ chitarea unor amenzi contra­ rezultat la sectorul financiar apreciere. Binefacerile bucură inima oa­ lui Simeria.
— Prin '58; am terminat a- metric. Colegii de muncă îl nişti ca Bod Geza şi mulţi venţionale. Decretul 521 din al exploatării miniere, la mi­ Aurel Hogman — Băiţa-Hăr- menilor. Mulţumirile pentru Ne pare rău dar s-ar pu­
27 decembrie 1972 a absolvit
liţia din Certej, a scris zia­
tunci prima statie de funicu- apreciază, îl stimează. Nu de­ ca el. de executarea unor pedepse rului. ţăgani. Ne cereţi să facem o- ele o bucură în egală măsură. tea ca „cetăţeanul cu pricina"
lar şi silozul cu 12 pîlnii de mult q fost ales preşedinte- ION CRISANU pe anumiţi cetăţeni care prin ficiul de intermediari pentru Constantin Chiuia — Hune­ să nu citească aceste rînduri,
Din capul locului preci­ o chestiune care vă priveşte doara. După cîte ştim, aţi con­ aşa cum ar fi, dorinţa dv.,
zăm : amenzile pe care le are direct. Aţi fost angajat ca de­ dus din punct de vedere tehnic pentru că nici măcar nu
de plătit Vasile Cireş sînt a- panator radio la Brad, aţi a- lucrările efectuate în ultimii ne-aţi spus numele lui.
rnenzi contravenţionale şi nu vut conflicte cu legea, aţi des­ anj l zona de agrement de
a
se încadrează în prevederile chis apoi atelier de repara­ pe Dealul Chizidului. Geea ce Ing. Clemence Măucă — Gu-
decretului amintit. In con­ ţii radio, pe cont propriu, la s-a făcut în această zonă dă rabarza. Publicăm scrisoarea
cluzie el va trebui să plă­ Abrud, apoi nu mai înţelegem garanţia că aţi muncit cu răs­ dumneavoastră : „Vă relatez
tească amenzile —consecinţă ce aţi făcut ca să ne daţi a pundere, că şi în viitor ca­ succint un fapt semnificativ
a unor fapte ale sale, pînă înţelege pînă la urmă că sîn- pacitatea dv. va fi folosită în privind comportarea în servi­
la lichidarea întregului debit. teţi un evazionist fiscal, adi­ ciu şi în societate a unor sa­
Animaţi de dorinţa vie care a pus stăpinire pe inimile hotărît să mărim suprafaţa d» încălzire a apei prin monta­ aceste scopuri. Ce-aţi zice de lariaţi din cadrul Autobazei
Căci Vasile Cireş a devenit
tuturor oamenilor patriei noastre, anume aceea de a aduce rea la fiecare punct termic a cîte unui aparat de contra- un vajnic cumulard de pro­ că un meseriaş neautorizat propunerea de a ne scrie o- Brad. Publicîndu-1, consider
care face pe cont propriu di­
o contribuţie proprie la realizarea angajamentului de înde­ curent suplimentar, să înlocuim conductele de transport al cese verbale de contraven­ verse servicii unuia sau al­ portun despre fapte de mun­ că va constitui o recompen­
plinire a cincinalului înainte de termen, şi noi muncitorii, agentului termic care erau subdimensionate. Toate acestea ţie. că şi dăruire cetăţenească, să morală pentru aceştia şi un
tehnicienii, inginerii din sectoarele de servire căutăm să au cerut un efort de muncă, în afara lucrărilor tuia. Aţi auzit- dv., că la în­ cum au fost cele ocazionate exemplu de conduită cetăţe­
sporim această contribuţie. 'de Întreţinere “curente. Din resurse proprii, fără cheltuieli Ce-a săvîrşit Vasile Cireş ? treprinderea de industrie lo­ de amenajarea zonei de agre­ nească pentru alţii.
Sîntem un mic colectiv care lucrăm în cadrul sectoru­ suplimentare de forţe de muncă, am reuşit să instalării cele Un delict silvic sancţionat de cală Deva ar fi posibil ’să vă ment amintite ? Reflectarea In data de 23 ianuarie 1973,
faceţi meseria pe jumătate,
preocupărilor din şedinţe e
Ocolul silvic Simeria, în 15
lui de termoficare al I.G.C.L. Hunedoara şi deservim rnicro- trei aparate de contracurent, să înlocuim 300 ml de con­ decembrie 1970, un scandal pu­ ca angajat pe jumătate ca necesară în presă, dar vă pro­ ajungînd la serviciu am con­
raionul 1. Sîntem dornici să facem tot ce depinde de noi ductă. Au pus mult suflet în această acţiune a noastră blic în localul bufetului din persoană particulară. Ei bine, punem, totuşi, semnalarea fap­ statat că-mi lipseşte o brăţa­
pentru ca atunci cînd oţelarii, furnaliştii, constructorii, mi­ maistrul Iosif Dan, sudorii Maximilian Stanca şi Anghel Săcărîmb, la 1 februarie 1972, astfel de medieri nu facem şi telor de muncă. ră de mare valoare pentru
nerii hunedoreni se înapoiază la casele lor, după o muncă Florea, instalatorii Marius Cîmpeanu şi Oprea Turbatu. a tulburat liniştea publică în singura informaţie pe care mine, fiind o amintire de fa­
rodnică, să găsească în apartamente căldura care ne chea­ Sîntem mulţumiţi de rezultatul acestor strădanii şi asigu­ timpul nopţii, în 29 februarie v-o putem da este că meseria Elena Roşu — Brădăţel. Am milie. Am făcut o cercetare
mă pe fiecare la casele noastre; să le asigurăm confortul răm pe locatarii din microraionul I că nu vor mai avea 1972, acelaşi fapt în 31 mai de depanator radio e folosi­ înţeles din scrisoarea dv. că a itinerarului parcurs de la
de care au nevoie pentru o odihnă plăcută pentru ca atunci pe viitor necazuri cu căldura. Acesta e doar un exemplu 1972, acte indecente, jigni­ toare cooperativelor meşteşu­ aţi cumpărat în Simeria o ca­ autogară la întreprindere, dar
cînd vor pleca din nou .la muncă să plece cu forţe spo­ de acţiune în care colectivul nostru a înţeles să-şi aducă toare, de natură să provoace găreşti din tot judeţul sau u- să şi că atunci cînd aţi vrut fără rezultat. M-am gîndit să
rite. contribuţia personală la îndeplinirea angajamentelor. indignarea cetăţenilor. nor cooperative de consum, s-o ocupaţi era... ocupată do fac o încercare şi la autoga­
De ani de zile blocurile care sînt încălzite de la punc­ Cu strădaniile noastre, cu interesul sporit al locatari­ Acestea sînt „vitejiile" lui bineînţeles dacă există pos­ chiriaşi cu acceptul fostului ra, întrucît cea mai mare par­
tele termice nr. 1, 2, 6, 4 nu aveau iarna căldură suficien­ lor pentru casa în care locuiesc, sîntem siguri că vom reuşi Vasile Cireş. Precum se vede, turi libere. proprietar. Nu ştim ce fel de te a distanţei am parcurs-o
tă din cauza subdimensionării unor instalaţii. împreună cu să-i mulţumim întotdeauna pe cei care beneficiază de ser­ orele sale petrecute în cir­ act aţi încheiat cu fostul pro­ cu autobuzul pe ruta Gura-
şeful sectorului termoficare, maistrul Iosif Dan, echipa viciile noastre. ciumă sînt mult prea lungi. A- Aurel Mihăilă — Romoşel. prietar, ce clauze erau pre­ barza—Brad. Am vorbit cu to­
noastră de instalatori s-a gîndit ce ar putea face cu forţe Aţi primit un bilet de tratament văzute în acel act de vînzare- varăşul Ioan Bortea — impie­
VASILE CHETELEŞ cesta e omul care se crede pentru afecţiuni reumatismale cumpărare, pentru că aţi ma­
proprii şi cu mijloacele existente la întreprindere pentru şef de echipă la secţia termoficare îndreptăţit să profite de cle­ la băile Geoagiu. Aţi fost nifestat atîta discreţie îneît gatul de serviciu — căruia
i-am explicat cazul, cu rugă­
a aduce mulţumirea deplină şi în casele acelor oameni. Am a I.G.C.L. Hunedoara menţa legii. Numai că cle­ mulţumit de tratamentul care nici nu ne-aţi spus de la cine mintea de-a se interesa dacă
menţa nu-i atinge şi pe in­ vi s-a făcut, de îngrijirea ca­ aţi cumpărat casa, dar vă pu­ nu cumva în autobuzul de pe
corigibili. re vi s-a acordat, în ultimă * II tem spune următoarele: orice ruta respectivă s-a găsit obi­
ectul pierdut de mine. Spre
satisfacţia mea, după foarte
scurt timp, tovarăşul Ioan
Pene“ notariale iau în calcul. Aşa vrea cineva vînd în vedere şi această pre­ «*4V «?. «c» w încălzirii în aceste două Bortea m-a anunţat că obiec­
15 de acolo să tălmăcească legi­ cizare la precizările anterioa­ blocuri ? Proprietarul lor e tul pierdut a fost găsit şi de­
le; cineva pe oare conducerea re, directorul general al I.M. pus la birou de către condu­
Luda Moga din comuna U- Cine este însă adevăratul întreprinderii miniere Barza Barza le comunică oamenilor I.G.C.L. Haţeg, iar furnizorul cătorul auto Trofin Poenar şi
nirea, a avut de rezolvat o vinovat, cel care cu adevărat nu vrea să ni-1 spună, atunci că a ordonat recalcularea in­ de căldură e centrala termi­
cauză succesorală la Notaria­ a pus pe drumuri o femeie cînd ne răspunde la sesizare. demnizaţiei şi plata retroacti­ că a spitalului. Centrala însă taxatoarea Otilia Năpău. Un
tul de stat Hunedoara. Pentru pentru un drept al său ? Vă Şi astfel, din luna aprilie vă a diferenţei. Asta era în ...Au trecut zile, săplămîni are capacitate prea mică pen­ exemplu de cinste ireproşa­
rezolvarea problemei i s-au răspundem noi : „Sînt lucrăto­ 1972, maistrul Petru Bîrna şi octombrie. Acel cineva, de la şi tot n-aveam încălzitorul in­ tru a da căldură suficientă tu­ bilă".
pretins o serie de acte, prin­ rii de la Notariatul de stat alţi colegi aflaţi în aceeaşi si­ serviciul financiar, însă, s-a stalat. In 29 ianuarie 1973 bat turor consumatorilor. La a- Publicînd rîndurile acestea,
tre care şi o adeverinţă de la Hunedoara, care datorită fap­ tuaţie aşteaptă să primească ţinut tare. A venit luna ia­ din nou l uşa secţiei „Repa­ ceasta se mai adaugă şi fap­
a
Consiliul popular comunal fi­ tului că nu cunosc prevede­ drepturile care li se cuvin. nuarie şi oamenii tot nu şi-nu m meşteşugari raţii aparate de uz casnic". tul că instalaţiile interioare v-am îndeplinit dorinţa, mul-
nirea din care să rezulte că : rile Decretului nr. 86/1950 Aşteaptă e un fel de a spu­ primit banii. In sfîrşit, în 27 Intru şi... aceeaşi atmosferă, n-au fost verificate de multă ţumindu-vă că nu aţi lăsat să
„nu are altă casă proprieta­ pretind cetăţenilor acte pe ne, pentru că de multe ori au ianuarie i se comunică mais­ le Sa cooperativa acelaşi joc... de cărţi. vreme. Treaba aceasta trebuia se piardă în anonimat o faptă
te personală, decît aceea pe ca­ care aceştia nu le pot procu­ bătut drumul la Barza, la fi­ trului Bîrna că la plata sala­ II rog cu insistenţă pe to­ s-o facă... cine trebuie, adică care dovedeşte conştiinţă ce­
re o moşteneşte după defuncta ra. nanciar, la contabilitate, la riului pe luna ianuarie 1973 resuî“ Deva varăşul Cotişel să mă ascul­ I.G.C.L. Haţeg — ca să para­ tăţenească.
s-a bunică". Considerăm că este de dato- directorul general, au scris la va primi diferenţa de indem­ H te. E foarte amabil. Promite frazăm o expresie din răs­
Prezentîndu-se la Consiliul nizaţie de concediu pe luna că în aceeaşi zi după-masă, punsul amintit — dar n-a fă­
popular al comunei Unirea, i aprilie 1972. După nouă luni 1 Pe strada Dr. Petru Groza la în jurul orei 16,00, vor fi pre­ cut-o. De ce ?
s-a eliberat o adeverinţă din Şi ce vîrtej ameţitor de hîrtii nr. 29, din Deva, o tăbliţă zenţi lucrătorii cooperativei / Redimensionarea instalaţiilor
care rezultă că „'nu figurează a trebuit să se stîrnească indicatoare îţi dă iluzia că la adresa indicată. Şi iar no­ centralei la sarcina actuală ar
în registrul agricol al comu­ pentru ca să i se recunoască aici poţi apela aproape la tot tează adresa... cădea în... sarcina proprieta­
nei cu casă proprietate perso­ omului un drept 1 felul de servicii ce ţin de... rului acestor instalaţii, adică sa
spitalul Păclişa. Dar opera­
nală“. Maistrul Bîrna şi colegii lui, uz casnic. PETRE STOIAN ţiunea comportă întocmirea u-
Notariatul de stat nu a luat opinia publică au dreptul să In sfîrşit, reflectez, aici mă nui proiect şi a unui deviz, j practic
în considerare adeverinţa res­ ştie cine e cel care, pus să voi adresa cuiva pentru a-mi
pectivă pentru simplul motiv aplice corect legile statului, instala încălzitorul electric de alocarea unor fonduri. La
Un număr de recipienţi fo­
că nu se făcuse înainte şi purta oamenii pe drumuri maschează necunoaşterea lor apă tip „Elmet“, pentru pre­ treaba asta se vede că nu s-a losiţi cîndva la Instalaţiile de
menţiunea „decît aceea pe ca­ cu o pseudoprudenţă ce tră­ pararea apei calde la bucătă­ ii gîndit nici conducerea spita­ termofi'-are din Brad şi Gura-
lului, nici consiliul popular
re o moşteneşte după defunc­ dează lipsa de răspundere, Aş­ rie. comunal, oare cunoşteau ne­ barza rămăseseră fără între­
modi­
datorită
unor
ta sa bunică“. teptăm la aceste rînduri, un Optimist, bat la uşa secţiei cazul locatarilor, el dăinuind buinţare făcute ulterior instala­
ficări
Femeia este trimisă din nou ria acestora să cunoască pre­ Ministerul Muncii, la Minis­ răspuns de la C.M.N. Deva. instalaţii sanitare, aparţină­ Salariaţii spitalului Păclişa nu doar ele azi, de ieri. ţiilor respective. In acelaşi
la consiliul popular comunal, vederile Decretului nr. 86/ terul Minelor, Petrolului şi Şi mai aşteptăm să aflăm ce toare de cooperativa „Mure­ şi ai şcolii speciale din cadrul timp, nevoile de apă potabilă
unde însă în mod justificat 1950, în care se arată cu Geologiei. In septembrie, mai măsuri se a plică pentru ca şul", secţie care, de fapt, se spitalului, care locuiesc în ce­ „După părerea noastră per­ ale populaţiei nu erau satis­
făcute.
nu 1 se eliberează adeverinţa claritate chiar în art. 1 că: precis, în 29 septembrie, aces­ toţi cei care sînt puşi să apli­ ocupă cu prestarea de servi­ le două blocuri de aici, pro­ sonală — spunea primarul co­ Inginerii şi tehnicienii din
ta din urmă face precizarea
cu un asemenea conţinut. Face „Organele puterii şi ale admi­ — dacă mai era nevoie — că ce legislaţia muncii la I.M. cii pentru asemenea instalaţii. prietate a I.G.C.L. Haţeg, ne munei Toteşti — va trebui să Direcţia judeţeană de gospo­
comunală
loeativă
şi
din nou o deplasare la nota­ nistraţiei de stat, instituţiile, primele în discuţie se iau în Barza să cunoască temeinic Bat la uşă şi intru. Cîţiva inşi, scriau prin profesorul Teodor se deplaseze acolo specialişti dărie gîndit să transforme a-
s-au
riat, dar este trimisă din nou întreprinderile şi organizaţiile consideraţie la calcularea in­ această legislaţie, nu doar în probabil lucrători din atelier, Tîrtu că în apartamentele lor spre a constata clar ce tre­ ceşti recipienţi în filtre rapi­
la comună. Orice lămuriri da­ economice ale stalului, coo­ joacă „şeptică" în timp ce căldura e un musafir foarte buie făcut pentru ca oamenii de pentru filtrarea apei luată
a
îmbunătăţire
din
canalul
de
te de secretarul comitetului perativele, precum şi organiza­ demnizaţiei de concediu. A- principiu ci şi în detalii. un „asistent" e atît de pre­ dorit ea venind pe calea in­ aceştia să aibă căldura pe ca­ debitului drenurilor de la
executiv al consiliului popu­ ţiile cu caracter obştesc vor ocupat de joc îneît abia răs­ stalaţiei centrale cu foarte re o plătesc dar nu o simt în Crişcior, după ce aceasta îşi
lar comunal cum că o adeve­ elibera certificate numai fn AGeeaşi Marse, dar altă punde la bună ziua. mare zgîrcenie. camere". Şi după părerea noas­ îndeplineşte misiunea iniţială.
— Nu vă supăraţi m-aţi pu­
rinţă cu astfel de conţinut nu cazurile cînd situaţiile sau tea ajuta... Aş avea de in­ „Sesizarea — conchide pre­ tră tot aşa ar trebui să se în- Astfel filtrată, apa devine po­
va
cale
tabilă
această
pe
şi
se poate elibera nu sînt lua­ datele a căror adeverire se pălărie şedintele Consiliului popular tîmple, dar mai repede. spori cantitatea de apă livrată
te în considerare. cere rezultă din scriptele a- stalat un încălzitor electric comunal Toteşti, Ion Zeiconi— După atîta frig... şi ceaţă în populaţiei.
pentru apă.
In disperare de cauză, se cestora“. Cum ar fi putut Lu­ Tot o poveste cu indemni­ nici iniţiala tatălui, nici numă­ este bine întemeiată şi loca­ jurul problemei încălzirii ca- In final, la captarea Criş­
cior vor fi instalate 10 astfel
adresează Comitetului execu­ cia Moga să obţină o adeve­ zaţie de concediu plătită cu rul de casă, nici precizarea I, — Da, da, se rezolvă dom­ tarii au dreptate, dar va tre­ re-i arde pe degete (problema, de filtre. Deocamdată se a-
tiv al Consiliului popular ju­ rinţă cu conţinutul pretins de întîrziere ne „serveşte" şi sec­ poştaşul a dat banii primului nule, cum să nu. Mîine în ju­ bui să căutăm vinovatul cît nu radiatoarele de calorifer) propie ele sfîrşit lucrările de
deţean, reclamînd bineînţeles Notariatul Hunedoara cînd torul din Brad al I.P.E.G. Moga Adam, ieşit în cale. A- rul orei 12,00 venim, îmi spu­ mai urgent". Sîntem de aceeaşi locatarii celor două blocuri au amenajare a patru dintre ele.
organele locale, respectiv pe din acte rezultă foarte clar Deva. cum Moga Adam I primeşte se „asistentul" după ce notă părere. dreptul la ceva mai multă a-
secretarul comitetului executiv că nu e proprietara a nici u- Minerul Moga M. Adam, din banii pe concediu din reţine­ adresa. De fapt, care e „povestea" tenţle.
şi învinuindu-1 că : „o poar­ nui imobil în comuna Uni­ Hărţăgani, şi-a luat concediul rile care i se fac tizului său,
tă pe drumuri, fiind vorba rea ? în luna august. I s-a spus să un coleg dovedit ca incorect,
de un drept al ei, săvîrşeşte aştepte că indemnizaţia bă­ pentru că ştia bine că el îşi CINE FACE CLARIFICAREA ? formă mersul nostru într-o
o ilegalitate, un gest urît, bă- VICTOR IŞFAN nească cuvenită pe timpul încasase banii cuveniţi pe adevărată cavalcadă.
tîndu-şi joc de ea şi de fami­ şef serviciu la Consiliul concediului o va primi prin concediu, dar a mai profitat Dragă redacţie, este foar­ Nu vii la horă la noi ?
lia ei“. popular judeţean poştă. Concediul a expirat, şi de greşeala poştaşului. te curios, totuşi adevărat. In o întreabă cineva pe persoa­
data de 21 ianuarie 1973 am
dar banii nu i-a primit. Spre Un funcţionar superficial la călătorit de la Totia la ora Am dori o clarificare. Un Un anunţ ce vestea, la na acestor locuri.
— Eu, la horă ? La ce ho­
Pseudoprudenţă trădează surprinderea lui, la întoarce­ sectorul Brad al I.P.E.G., un 5,45 şi autobuzul 31-HD-3307 grup de călători". trebuie Valea-Brad, un montaj li- ră ? Eu nu ştiu să joc ca
terar-muzical, „Şezătoarea“,
care
rea din concediu i s-a arătat
Clarificare
că mandatul poştal de primire poştaş la fel, un coleg de nu a avut taxatoare. Autobu­ să vină neîntîrziat de la urmat de horă, mi-a călău­ la Valea-Brad. Eu lucrez la
muncă incorect şi un om ca­
lipsa de răspundere a banilor era semnat: Moga re a bătut la multe uşi pen­ zul era al I.G.C.L. Simeria. I.G.C.L. Simeria. zit paşii într-acolo. M-am prospecţiuni • geologice la
Adam. S-a crezut că iţele le-a tru a-şi primi, după luni de Şi astfel un număr de 27 urcat într-un autobuz al Bucureşti.
I. G. C.L. Brad. Multă a-
' „Relatez un caz lipsit de ra­ demnizaţiei de concediu se încurcat vreun salariat de la zile, drepturile. Nu e singu­ călători au venit pe gratis CÎND UNII ÎSI UITĂ nimaţie. îmi cer scuze. Am Am aruncat o privire fu­
de la Totia pînă la Simeria.
ţiune şi de etică“ — îşi înce­ iau în considerare, după legi poştă. Dar era adevărat nu­ rul caz la subunităţile I.P.E.G. RĂDĂCINILE... atins pe cineva în aglome­ rişă „străinei", moment în
pe scrisoarea maistrul miner şi acte normative, şi primele mai în parte. In Hărţăgani, cînd unor salariaţi nu li se Acum, cînd toţi sau ma­ raţia respectivă. Era o per­ care cineva-mi şopteşte că
Petru Bîrna, de la sectorul de producţie. Aşa s-a proce­ mai există un Moga Adam, recunosc anumite drepturi sau joritatea oamenilor îşi fac „Mi-au plăcut ţinuturile soană a acestor locuri. In „cea de la prospecţiuni geo­
Musariu, al I.M. Barza. Care dat şi înaintea lunii aprilie tot salariat la I.P.E.G., secto­ se tergiversează achitarea lor. serviciul conştiincios, cineva brădene Am admirat aici înghesuiala respectivă reu­ logice" a plecat mai ieri din­
este acest „caz lipsit de ra 1972 în toate unităţile subor­ rul Brad, dar care figurează De ce această stare de lu­ face filantropie cu autobuzul locurile, dar mai ales oame­ tre semenii săi. Cum îşi ui­
donate Centralei minereurilor în statele de plată sub nume­ nii Mi-a plăcut limbajul şesc s-ajung lîngă şofer. Ur­
ţiune şi etică", de etică a pro­ cruri ? Am mai pus această mărim împreună cum fiecare tă unii oameni rădăcinile 1
neferoase. Numai la I.M. Bar­ le de Moga Adam II, spre a statului. Sau poate şoferul lor cu accent dur sau melo­
fesiei ? In luna aprilie 1972 a fi deosebit de primul. Neîn- întrebare, p'e aceeaşi cale, denivelare a drumului trans­ BÎRZEI MALDĂIANU
za se ştie altfel, şi anume că trebuie să taxeze călătorii ? dic, după cum le e firea.
luat concediul de odihnă pe primele de producţie nu sînt scriindu-se pe mandatul cu conducerii I.P.E.G. Poate pri­
anul respectiv. In calculul in­ oîştiguri permanente şi nu se care au fost expediaţi banii mim un răspuns.