Page 25 - Drumul_socialismului_1973_02

Proletari din toate fările, unîfl-vă!
Tovarăşul

Ceauşescu

a primit pe generalul

Juan Domingo

Preşedintele Consiliului de înţelegerii şi colaborării inter­
Stat al Republicii Socialiste naţionale. Totodată, a avut loc
România, tovarăşul Nicolae un schimb de păreri asupra
Ceauşescu, împreună cu tova­ unor probleme ale vieţii inter­
răşa Elena Ceauşescu au pri­ naţionale actuale, ale acţiunii
mit, Ia 8 februarie, pe gene­ popoarelor pentru Dace, inde­
ralul Juan Domingo Peron, pendenţă naţională şi bună­
fost preşedinte al Argentinei, stare, pentru recuperarea şi
cu soţia, doamna Isabel Peron, folosirea în interesul propriu
care, la invitaţia Institutului a bogăţiilor naţionale, pentru
român pentru relaţiile cultu­ dezvoltare nestingherită, fără
rale cu străinătatea, fac o vi­ nici un' amestec din afară, pe
zită neoficială în ţara noastră. calea progresului economic şi
ANUL XXV Nr. 5 624 VINERI 9 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI In cursul convorbirilor au social.
fost abordate probleme ale Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
dezvoltării în continuare a re­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu
laţiilor politice, economice, au reţinut pe oaspeţi la de­
tehnice şi culturale dintre Re­ jun.
Î973 -an hotărftor în realizarea cincinalului înainte de termen ■ eri după amiază, la publica Socialistă. România şi întrevederea şi dejunul s-au
Liceul pedagogic din
Deviza fiecărui colectiv; In întîmpinarea s Deva a avut Ioc o Argentina, în folosul celor do­ desfăşurat într-o atmosferă
cordială.
uă popoare, al cauzei păcii,
RITMICITATE • CALITATE • EFICIENTA instructivă dezbatere, or­ 1
ganizată de conducerea şco­
zilei ceferiştilor lii, cu scopul de a veni în
sprijinul elevilor — şi al
părinţilor lor — in alege­
Un imperativ major pentru fiecare unitate economica rea profesiei. Organizată Âgerpres relatează
Instalaţie modernă, pentru elevii din clasele
construită prin efort propriu NOI ACHIZIŢII DE ARTA LA Salva (Bistriţa-Năsăud), ş.a.,
Creşterea productivităţii Pentru încălzirea trenurilor remorcate cu loco­ OM MUZEUL BRUKENTHAL legate mai ales de obiceiuri
şi datini străvechi.
motive Diesel electrice se ataşează fiecărei garni­
turi lin vagon special, denumit în limbajul ceferişti­ Secţiile de artă populară LUCRĂRILE ADUNĂRII GENE­
lor „W.I.T.". Atit locomotiva Diesel cit şi vagonul în starîu! şi etnografie ale Muzeului RALE ANUALE A ACADEMIEI
Brukenthal s-au îmbogăţit în
muncii prin utilizarea deplină — cu motorină, vagonul — cu apă dedurizată. ultimul timp cu aproape 1 000 Şl SILVICE
de încălzit trenul trebuie însă alimentate. Locomotiva
DE ŞTIINŢE AGRICOLE
de piese. Printre noile achi­
Pînă nu de mult, alimentarea vagoanelor „W.I.T."
cu apă dedurizată se făcea, la Depoul C.F.R. din spre viaţă ziţii se remarcă mobilierul Joi dimineţa, au început
Simeria, într-un capăt a] său, iar alimentarea loco­ ţărănesc şi vasele de lemn rii generale anuale a Aca­
în Capitală lucrările adună­
olteneşti şi o serie de cos­
a potenţialului productiv motivelor Diesel electrice cu motorină — intr-altul. venite din zona Lugojului. demiei de ştiinţe agricole şi
tume populare complete pro­
...Se efecluau manevre inutile, se pierdea mult
timp cu alimentarea.
silvice.
Dar iată că formaţia mecanic-şef a depoului, VI-VIII, acţiunea s-a bucu­ In ultimii ani, instituţia si- Raportul prezentat de pre­
rat de participarea repre­
condusă de maistrul Simion Chiţ, a declanşat acţiu­ zentanţilor principalelor biană şi-a completat colecţi­ şedintele Academiei, Nico­
In prima lună a anului, pe respectiv cu 1 197 lei pe sa­ tărîtoare la obţinerea rezulta­ nea „W.I.T. simultan cu L.D.E.“.. In locul unde pînă ile de artă populară cu' di­ lae Giosan, ca şl dezbaterile
ansamblul judeţului, 70,8 la lariat. telor amintite pe linia creşte­ nu de mult se făcea doar alimentarea locomotivelor, şcoli şi licee de speciali­ ferite costume care ilustrea­ au relevat principalele reali­
sută din sporul producţiei glo­ Aceste rezultate de presti­ rii productivităţii muncii pe tate din judeţ. Astfel, au ză frumuseţea şi diversitatea zări în obţinerea de noi so­
bale industriale s-a realizat giu sînt atribuite în cea mai ansamblul judeţului, unele în­ astăzi se poate observa o instalaţie modernă, con­ avut o prezenţă activă la stilistică a portului din zo­ iuri şi hibrizi de cereale,
struită prin efort propriu, la care se pot alimenta
pe seama creşterii productivi­ mare măsură eforturilor de­ treprinderi au rămas ..datoa­ dezbateri — prin sublinie­ nele etnografice- sud-transil- plante tehnice, hortiviticole
tăţii muncii. Ţinînd seama de puse de majoritatea unităţi­ re" economiei judeţului prin simultan şi locomotiva şi vagonul. rea profilului şi avantaje­ vănene, precum şi cu nume­
sarcinile ce revin unităţilor lor noastre economice care neîndeplinirea planului pro­ Acţiunea n-a durat mult, pentru că priceperea lor unor profesii — repre­ roase piese specifice altor şi de nutreţ, în producerea
economice din judeţul nostru au pus în centrul preocupări­ ductivităţii muncii, aferent pri­ unor meseriaşi cum sînt Viorei Cocuri, Andronic zentanţi de la Grupul şco­ regiuni din ţară. Intre aces­ unor cantităţi sporite de se­
în acest an, se impun însă lor realizarea şi depă'şirea mei luni a anului. In rindul Crişan, Vaier Irinca, Gheorghe Gherman şi alţiii şi-a lar siderurgic Hunedoara, tea se remarcă în mod deo­ minţe şi material săditor cu
măsuri mai energice pentru sarcinilor prevăzute în plan pe acestora se numără, întreprin­ spus cuvîntul într-un timp recor.d, cinstîndu-se astfel Grupul şcoiar de construc­ sebit costumele vechi din valoare biologică ridicată,
creşterea acestui indicator. seama deplinei utilizări a ma­ derea electrocentrale Mintia, prin fapte apropiata zi a ceferiştilor. ţii Deva, Liceul agricol Răşinari şi Sălişte, caracte­ în îmbunătăţirea tehnologi­
ilor de cultură a plantelor,
Caracteristic întrecerii în care şinilor, utilajelor şi timpului întreprinderea minieră Hune­ VIOREL HOTAR1Ş Geoagiu, Liceul industrial rizate prin’ sobrietatea colo-
sînt antrenate toate unităţile de lucru. Se rremarcă în mod doara, Uzina „Victoria" Călan corespondent minier Deva, Şcoala profe­ în selecţia, creşterea şi în-
grăşarea animalelor. S-a e-
economice din judeţ în anul deosebit activitatea depusă de şi întreprinderea de produce­ sională de materiale de ristică, delicateţea broderi­ videnţiat, de asemenea, efi­
construcţii Deva, Liceul e-
1973 — an hotărîtor al actua­ colectivele de muncă ale re şi valorificare a legumelor ilor şi cusăturilor, pahiolul cienţa integrării cercetării
lului cincinal — este adînci- Combinatului siderurgic Hune­ şi fructelor Deva, la care in­ Organizeze de flneret fruntaşă nergetic Deva şi ai altor (o legătură a capului) din ştiinţifice cu învăţămîn-tul a-
rea laturilor calitative ale ac­ doara, Centralei cărbunelui dicatorul productivităţii mun­ unităţi de învăţămînt. borangic, specifice Mărginl- gricol superior.
tivităţii economice, printre Petroşani, întreprinderii de cii înregistrează valori nega­ La Direcţia transporturi din cadrul C.S. Hune­ Tot in acţiunea de ieri, Adunarea a adoptat pro­
care creşterii productivităţii materiale de construcţii Bîr- tive faţă de prevederile pla­ doara lucrează un mare număr de tineri care deser­ consilierul cabinetului psi­ mii Sibiului i costumele ar­ gramul de cercetare ştiinţi­
muncii îi revine un loc de cea, întreprinderii de prefa­ nului, situîndu-le cu procent vesc căile ferate uzinale. Ei îmbină armonios activi­ hopedagogie al liceului a haice din zona Pădureni fică pe acest an axat pe pro­
frunte. Acest fapt a determi­ bricate din beton Deva şi al­ de realizare între 91,9 şi 99,7 tatea productivă cu cea obştească, rezultatele obţi­ prezentat, pentru părinţii (Hunedoara) cu podoabe me­ bleme majore ale producţiei
nat ca în anul 1973 în indus­ tele, la care productivitatea la sută. Fiind unităţi repre­ nute fiind deopotrivă de bune pe ambele... linii. In elevilor claselor a VlII-a, talice — lanţuri cu chei, a agricole şi silvice.
tria judeţului creşterea pro­ muncii prezintă o dinamică zentative în economia judeţu­ întrecerea cu organizaţiile U.T.C. similare de pe rezultatele unor teste efec­ Participanţii au adresat o
ductivităţii muncii faţă de a- ascendentă faţă de aceeaşi lui este de la sine înţeles că raza judeţului Hunedoara, puternica organizaţie de tuate în rîndul viitorilor căror semnificaţie nu a fost telegramă Comitetului Cen­
nul 1972 să fie cu 7,2 la sută perioadă a ,anului trecut, iar nerealizarea planului de către tineret a feroviarilor din cadrul C.S. Hunedoara a absolvenţi, privind aptitudi­ încă descifrată; costumele tral al Partidului Comunist
mai mare. sarcinile planificate pe prima acestea a influenţat în măsu- obţinut locul I pe anul 1972. Tinerii de aici au pres­ nile şi interesul acestora săseşti şi româneşti cu pito-
lună din acest an au fost rea­ pentru integrarea în mun­ Român, tovarăşului Nicolae
Realizarea acest'ei sarcini la lizate şi depăşite — sporurile EMILIAN ROVENŢA tat un mare număr de ore de muncă patriotică, în­ reştile cununi de păuni din Ceauşescu.
care se adaugă angajamentele producţiei globale fiind obţi­ şef de serviciu deosebi la colectarea de fier vechi, prin valorifica­ că şi viaţă.
ce s-au luat pentru depăşirea nute prin creşterea forţei pro­ la Direcţia judeţeană x rea căruia şi-au procurat diferite materiale sportive
sarcinilor de plan la indicato­ ductive a muncit! de statistică şi culturale, au organizat interesante acţjţtjtj inştr.ucr.
rul productivităţii muncii so­ Dacă unităţile amintite mai tiv-educative, excursii.
licită eforturi susţinute şi sus au avut o contribuţie ho- (Continuare in pag. a 2-a)
continue din partea fiecărei
întreprinderi pentru realizarea CHENAR chinat în cinstea evenimentu­
ritmică a planului la acest in­ lui, din vinarsul adus de el de
dicator. Sînt, astfel, traduse la Bulbuc.
în viaţă indicaţiile tovarăşu­ Anii au trecut. Intre timp el
lui Nicolae Ceauşescu, secre­ a publicat multe poezii şi este
tarul general al partidului Poetul nostru prezent la foarte multe mani­
nostru, formulate la Conferin­ festări literare cu public. De
ţa Naţională de anul trecut, fiecare dată cînd am prilejul
cind s-a subliniat cu tărie ne­ să-l citesc sau să-l ascult, îi
cesitatea creşterii mai accen­ Am citit şi mi-a plăcut mult după Eminescu, Esenin. Seara, simt în versuri sau în vorbă
tuate a productivităţii muncii poezia publicată recent de mie şi altor colegi, ne citea emoţia de-atunci, din seara
prin extinderea mecanizării şi poetul Traian Filimon, dedica­ - sau mai corect, ne recita, aceea, cînd şi-a mărturisit do­
automatizării producţiei, prin tă aniversării conducătorului pentru că le reţinea foarte rinţa de-a cînta viaţa şi mun­
întărirea disciplinei în muncă iubit al partidului şi statului repede - ore în şir din poetul ca oamenilor.
şi folosirea în mod eficient a nostru. O poezie sinceră, din lui preferat. Alteori ne citea Deunăzi l-am reîntîlnit pe
timpului de lucru. inimă, cum dealtfel sînt toate poeziile proprii şi ne întreba culoarele redacţiei. L-am pri­
creaţiile sale. Dar nu despre dacă ne-au plăcut. Cînd, o- vit mai atent ca altădată.
Datele statistice centralizate
după prima lună din acest an poezia lui Filimon doresc să bosiţi de munca de peste zi, Este acelaşi pe care l-am cu­
relevă că pe ansamblul indus­ scriu aceste cîteva rînduri, ci n-aveam adeziune la poezie, noscut acum aproape două­
triei republicane din judeţ despre el, ca om. Traian Filimon ne cînta cu flu­ zeci de ani. Faţa prelungă,
planul productivităţii muncii Puţini ştiu poate că modes­ ierul sau cu vioara melodii fruntea înaltă, părul dat pe­
a fost depăşit cu 0,5 la sută, tul şi sincerul poet Traian Fi­ de joc sau doine din satul ste cap, mersul omului preo­
ceea ce înseamnă că s-a rea­ limon, deseori prezent în pa­ natal. cupat să nu tulbure pe ni­
lizat peste prevederile planu­ ginile ziarului nostru, descin­ Odată, într-o seară, a ve­ meni. Şi vorba aceeaşi, şî pa­
lui cu 93 lei mai mult în me­ de dintr-un sat, pe nume Bul­ nit la mine foarte emoţionat. siunea aceeaşi... Anii i-au
die pe salariat. In acest fel, buc, din apropierea Orăştiei. Avea în mînă o carte cu prins cîţiva ghiocei în păr şi
faţă de aceeaşi perioadă a a- A venit în Deva cind era foar­ coperţi roşii. Mi-a dat-o şi tot eî î-au făcut poezia mai
nului trecut, productivitatea In hala spaţioasă a strungăriei de la U.M.M.R. Simeria îşi desfăşoară activitatea de peste 34 de ani şl muncitorul _ Ioan Pe- te tînăr şi, o perioadă, prin m-a îndemnat s-o răsfoiesc. robustă, mai matură. Dar, ca
penar. Cu 22 de ani în urmă a dobindit meseria de strungar şi de atunci a depus eforturi stăruitoare pentru a şi-o Însuşi cit şi acum mulţi ani, din stihu­
muncii a crescut în prima lu­ mai bine. Astăzi — socotit unul dintre cei mai destoinici strungari — Ioan Pepenar este „profesorul“ zecilor de elevi ai şcolii anii '54-55 pana sa a slujit Era o culegere de încercări
profesionale, elevi care au păşit deja spre tainele frumoasei meserii. Foto: V. ONOIU coloanele ziarului în calitate literare ale tinerelor condeie rile sale răzbat prospeţimea
nă din acest an cu 7,3 la sută,
de redactor. hunedorene, prima de acest tinereţii, poezia entuziasmului
Era, în tot ce făcea, o pa­ fel editată la Deva. Traian Fi­ şi-a dăruirii totale pentru pre­
zent şi viitor.
siune deosebită, pentru cu­ limon avea acolo două sau ...Un tînăr din Bulbuc des­
Aveam în faţă schiţa unui Harnicii constructori sînt constructorilor, înţelegi ce vor deveni în curînd obiec­ Recordul şi noaştere, pentru autoinstrui­ trei poezii, nu-mi amintesc coperă universul poeziei. De
precis. Era prima sa apariţie
re. Citea tot ce-i pica în mî-
obiectiv industrial, dar un­ aceia ce vor trece de la fa­ semnifacţie au pentru ei a- tivul industrial cu largi va­ hotârîrea nă, dar cu predilecţie poezie. într-o carte, l-am înţeles emo­ fapt, se descoperă pe el în­
deva pe retină prinsese con­ za de proiect la construcţia ceste lucrări de început, a- lenţe cultural-educative, vor brigăzii lui Ştiu că într-un timp, poate şi ţia. In seara aceea am stat suşi.
tur o clădire modernă, cu deveni locul de unde vor acum, marea sa iubire era, pînă tîrziu de vorbă şi am în­
hale mari şi luminoase, cu porni spre toate colţurile Levay Gabor GH. PAVEL
oameni harnici şi pricepuţi, judeţului zecile de mii de DÎLJA. In luna ianuarie
cu condiţii optime de lucru, Pe şantierele judeţului lucrează ziare, cărţile, pliantele, afi­ a.c., brigada lui Levay
care prin munca lor de zi şele şi multe alte tipărituri. Gabor, din sectorul V in­
cu zi răspindesc, prin cu- Lucrările au fost atacate vestiţii al minei Dilja, a
realizat o viteză de avan­
vintul tiparului, zecile de la începutul lunii ianuarie, sare în galeria de deviere
mii de ziare şi alte tipări­ constructori harnici, pricepuţi şi aici, pe acest început de de la orizontul 440, prin
turi. şantier, se află acum har­ armare metalică, de 95 ml In pagina a lll-a
faţă de 70 mi cît prevedea
Auzeam aievea zgomotul nica echipă de dulgheri, cifra de plan — un ade­ In pagina a ll-a
record
maşinilor, forfota zeţarilor, condusă de comunistul Şte­ vărat realizînd pe exploata­
lu­
sarcinile
re,
ţăcănitul linotipelor şi zar­ il M0 VIATĂ fan Asner, echipă ce face nare de plan cu 8 zile mai
va din paginaţie, graba ca- parte din lotul 21 al şantie­ devreme. La baza succe­ B Trimestrul II—etapă
sului — hotărîtor în înde­
landrorilor şi proba rotati­ rului nr. 2. plinirea planului lunar de In obiectiv—recolta anului 1973
vei. — Vorbind despre oame­ către întregul sector de importantă în ridicarea
investiţii — au stat munca
Dar, deocamdată, aici nu MIILOR, MINIM... nii lui Asner poţi spune cu abnegantă a oamenilor, bu­
lucrează nici maşinişli, nici mîndrie că ceea ce îi defi­ na organizare a lucrului, calităţii instruirii şi
zeţari, nici paginatori şi nici * neşte mai bine e hărnicia asistenţa tehnică compe­ educării tineretului şcolar
linolipişti. şi punctualitatea, priceperea tentă acordată în toate Cum acţionaţi pentru
cele patru schimburi.
Pină atunci, alţii vor fi a- şi îndemînarea. Formează o Şi în această lună, vred­
ceia care vor da contur şi in mărime naturală a nou­ ceastă piatră trainică de te­ echipă bine sudată, bine nicul brigadier Levay Ga­ a contribui la realizarea ii CONCURSUL
vor finaliza lucrările ,.con­ lui obiectiv care va fi ter­ melie. pregătită, complexă, hotărî- bor, împreună cu ortacii
săi, printre care se numă­
stelaţiei“ tipăriturilor, care, minat în trimestrul IV al Alături de clădirea „Au- tă să-şi ducă la bun sfirşit ră Vasile Matraş, Carol de reportaje, portrete
sper c-aţi ghicit, nu este acestui an. toservice-ului“ au apărut angajamentele şi sarcinile Cheri, Raffay Sigismund, sarcinilor de creştere
altceva decît noua întreprin­ Aici, pe şantier, deocam­ cîţiva stîlpi din beton, ca­ trasate. Fogaroşi Andrei, au la obţi­ şi însemnări
bune
rezultate
nut
lu­
dere poligrafică — obiectiv dată, nimic care să impre­ re, pentru majoritatea tre­ crările de pregătiri. Ho-
ce va contribui din plin la sioneze prin spectaculos sau cătorilor ce intră sau ies VIORICA CIORBAGIU tărîrea lor este de a a producţiei agricole? organizat de ziarul
realizarea în bune condiţii măreţie, dar privind în jur, din Deva, rămîn neobser­ munci lună de lună în a-
realizeze
şa
îneît
să
fel
a planului editorial al jude­ la mîinile ce se mişcă me­ vaţi, dar care prin hărnicia (Continuare in pag. a 2-a) planul cincinal in patru „Drumul socialismului 11
şi priceperea constructorilor
ţului. reu şi la licărul din ochii ani şi jumătate.
:______ _
\
în dezbatere: relaţia prefesor-elev ZIUA FETELOR la S.M.A. Dobra, s-au pre­ şi IV-a au pregătit gogoşi, re au participat peste Tema din întreprindere In cola­ VREMEA
80
adus
melomani.
faţa
în
de
zentat
fetelor
şi-au
restul
acestora
tineri
o serie de filme ilustrînd lucru de mină, iar băieţii manifestării: „Folclorul in borare cu Agenţia B.T.T.
modul
legate
DEVA. In cadrul tmui .reClrrţ consiliu pedagogic, Clubul U.J.C.M. din De­ aspecte folosire şi de exploatare au executat diferite o- muzica uşoară“. Petroşani. Pentru 24 ore
de
biecte din lemn sau paie.
la Şcoala profesională de construcţii Deva s-a dez­ va a găzduit o interesan­ a utilajelor din dotare a S-au spus poveşti, întîm- Vreme relativ caldă, cu
de
bătut tema „Relaţia profesbr-elev în perspectiva unei tă acţiune, organizată fe­ staţiunii şi a secţiilor pen­ plări de vacanţă, poezii şi LA CABANA, LUCRĂRI IN LIVADA cerul schimbător. Izolat
al
municipal
comitetul
mecanizarea
educaţii moderne“. Dezbaterile conduse de dirgdtoa- meilor pentru tinerele tru Cu ajutorul agricultu­ cintece, s-au împletit gîn- vor cădea ploi slabe, iar
peliculei,
rii.
ninsoare.
rea Elena Bădiţă au avut la bază un bogat material ^ meşteşugare din localitate. au mecanizatorii şi-au fixat duri de viitor. La reuşita SUS IN MUNŢI INTENSIVA la munte minimă va Tem­
peratura
care
Dezbaterea,
la
oscila
prezentat consiliului de către profesoarele Minbdota participat zeci de tinere mai bine cunoştinţele do- acestei acţiuni şl-a adus între minus 4 şi 2 grade,
in
expune­
Zorescu şi Elena Ţintă. Problemele discutate s-au de la cooperativele „Pro­ bîndlte teoretice urma făcute de aportul învăţătoarea Ma- Cahana Cîmpu lui Neag Unul din sectoarele care iar cea maximă între 2 şi 10
rilor
axat pe următoarele idei : esenţa şi Caracterul rela­ gresul“ şi „Mureşul“ din cadrele tehnice din unita­ rla Şuba şi prof. Elena a găzduit 20 de tineri de polarizează atenţia coope­ grade. Vînt slab din sud
Deva, şi care a avut ca
Ia
gos­
întreprinderea
ţiilor dintre profesori şi elevi, relaţia proiesor-elev temă „Cum ne gospodă­ te. Jurca. podărie comunală de Petro­ ratorilor din Romoşel este şi sud-vest. Dimineaţa şi
seara, ceaţă locală.
şi
ce
pomicultura.
După
în cadrul invăţămîntului formativ, relaţia profesor şi rim salariul“, s-a desfăşu­ şani, care şi-au petrecut au efectuat stropitul al
colectivul de elevi în cadrul educaţiei prin muncă şi rat în cadrul acţiunii „Zi­ ŞEZĂTOARE FOLCLORUL ÎN o parte din orele lihere doilea la pomii din liva­ Pentru următoarele
ua fetelor“.
intonsivă,
pentru muncă, elevul, subiect al educaţiei în cadrul in neasemuitul decor al­ da de hectare, care ocupă
pin de la intîlnirea masi­
forţele
84
au
organizaţiei U.T.C. Discuţiile au marcat un valoros PIONIEREASCA MUZICA UŞOARA velor Retezat-Vîlcan-Go- fost dirijate la aplicarea două zile
schimb de experienţă şi totodată platforma unei re­ FILME PE TEME DE deanu. tăierilor de rodire. Pînă
Vremea
se
Alţi 30 de tineri de Ia
evaluări a acestor raporturi esenţiale în procesul de PROTECŢIE A MUNCII Ieri, la Şcoala generală La Experiment — clubul Preparaţia Lupeni, au pe­ acum, cooperatorii din e- lativ călduroasă menţine re­
chipa
condusă
permanentă
favora­
şi
educare comunistă a tinerilor. nr. 4 a avut loc o tradi­ muzical de pe lîngă Casa trecut ore de neuitat în de Nicolae Ciuntrilă, au bilă precipitaţiilor slabe,
ţională
şezătoare
pionie­
a
Ieri, în cadrul instructa­ rilor, ne Informează co­ de cultură din Petroşani — locale, mal ales sub formă
ABEL MUREŞAN jului periodic pe teme de respondentul nostru, C. A- a avut loc o atractivă şi peisajul alb al Poienii Bra­ finalizat acţiunea respecti­ de ploaie. Temperatura, în
îndrumător U.T.C. protecţie a muncii ce se şov, într-o excursie orga­ vă Ia pomii de pe 13 hec­ scădere uşoară. Dimineaţa
face cu mecanizatorii de oanel. Elevele din clasa a instructivă acţiune, la ca- nizată de comitetul U.T.C. tare.
Şcoala profesională de construcţii Deva şi seara, ceaţă locală.