Page 26 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 26
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 624 ® VINERI 9 FEBRUARIE 1973
■■■ xrgşjw
IN OBIECTIV - RECOLTA ANULUI 1973 Adunări generale ale oamsilar muncii,
Gn acţionaţi pentru a contribui li realizarea „De realizarea planului
sarcinilor de creştere a producţiei agricole ? răspundem inii, de la director
pînă la ultimul salariat“
Documentele plenarei C.C. Ca răspuns Ia chemarea lansată de minerii de Ia E.M.
Producţii cu mult superi
sitate de 40 000—45 000 plan
al P.C R din 20—21 noiem C omuniştii, toţi ţăranii te la hectar şi s-au executat nut o producţie de 4 450 kg ducere, consultînd comuniş oare celor planificate — 450 Deva, colectivul de muncă al Exploatării miniere Certej se
cooperatori şi mecani
porumb boabe, faţă de 1 896
tii şi cooperatorii, au stabilit
brie anul trecut relevă că zatorii care lucrează două şi chiar trei praşile kg planificat. Tiberiu Ilea, măsuri care să asigure rea kg grîu şi 300 kg orz Ia hec angajează să realizeze, printre altele:
eforturile făcute pentru dez mecanice şi două manuale, secretarul organizaţiei de lizarea şi depăşirea preve tar — am obţinut şi la cul 13 Depăşirea planului Ia producţia globală şi marfă cu cîte
voltarea bazei tehnico-mate- pe ogoarele cooperativei în funcţie de cerinţe — am partid din brigada I, a reali derilor de plan pe 1973. turile de păioase. Anul a-
3 milioane lei
riaie au determinat creşte noastre şi-au fixat ca obiec zat de pe aceeaşi suprafaţă Avem ogorîte 126 ha des cesta depunem eforturi ca S Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie marfă cu
rea continuă a producţiei tiv principal al întregii lor reuşit să realizăm o produc o producţie de 4 475 kg, iar tinate culturii porumbului. să realizăm producţii mult
ţie mai mare cu 580 kg pe
agricole. In ultimii doi ani activităţi obţinerea la toate hectar decît cea planificată. O suprafaţă de 20 ha o fer 200 lei
— după cum se ştie — re culturile a unor producţii La brigada I din Gurasada, Otilia Curea, preşedinta co tilizăm cu gunoi de grajd, mai mari decît cele planifi ffl Creşterea peste prevederi a productivităţii muncii valo
cate şi la aceste culturi. Am
misiei de femei, a obţinut de
superioare celor planificate
rice cu 500 lei pe salariat
coltele de cereale obţinute pe acest an. Rezultatele ob făcut controlul semănături
au fost cele mai mari din ţinute în primii doi ani ai lor şl ele se prezintă bine. Exploatarea minieră Certej provizionate ritmic cu cele
istoria ţării noastre. Agri actualului plan cincinal de De cîteva zile s-a început se numără printre unităţile necesare.
cultura socialistă — avînd monstrează că, dacă pămîn- acţiunea de fertilizare. S-au economice din judeţ care au Un apel justificat a adre
în vedere gradul său de tul este lucrat cum trebuie, administrat îngrăşăminte — încheiat cu un bilanţ pozi sat în cadrul adunării şi mi
mecanizare şi chimizare în se pot realiza producţii mult Prin acordul global am obţinut a pro cîte 200 kg azotat de amo tiv activitatea din anul 1972. nerul Ioan Firan, în vederea
continuă creştere, introdu superioare faţă de cele cu niu la hectar — pe mal bine Toţi indicatorii de plan au respectării întocmai a grafi
cerea în cultură a noi so care eram obişnuiţi. Pămîn- de 30 ha. Lucrarea continuă fost îndepliniţi, realizindu-.se celor de reparaţii ale utilaje
iuri de plante cu caracteris tul — spun bătrînii — dacă pînă la realizarea a 100 ha. peste prevederi însemnate lor.
tici biologice şi randamente îi dai tot ce îţi cere — adi Avem răspunderi ' mari. cantităti de metale neferoa — Perforatoarele nu sînt
superioare, îmbunătăţirea că să-l lucrezi cum trebuie Sarcinile nu sînt uşor de se. De asemenea, angaja bune toate, unele trebuie
tehnologiilor de lucru la — el îţi dă dublu. Acesta realizat. Stă însă în puterea mentele avute în întrecere reparate, dar nu are cine.
toate culturile, perfecţiona este un adevăr verificat de ducţie suplimentară de 121 tone porumb noastră să ne organizăm mai pe anul trecut au fost în Ne angajăm să ne achităm
rea formelor de organizare, practică. deplinite integral şi chiar cu cinste de sarcinile pe
conducere şi planificare, in bine munca, să asigurăm depăşite. Cu toate acestea, care le avem, să întreţinem
toate condiţiile pentru înde
troducerea şi aplicarea sis Lucrînd după regulile a- participanţii la dezbateri s-au cum se cuvine utilajele din
temului de retribuire a grotehnice pământul, ţăranii plinirea planului, mobiliza oprit cu simţ de răspundere dotare, dar cerem să fim
rea şl participarea efectivă
cooperatori din unitatea
muncii în acord global, ri noastră au reuşit să culea de pe o tarla în suprafaţă pe 96 ari o producţie de iar 100 ha cu doze de 200 la muncă a tuturor coopera asupra posibilităţilor de ca mai mult sprijiniţi cu cele
dicarea gradului de pregă gă roade bogate şi în anul de 80 ha, situată în lunca 4 920 kg, Avînd angajate în kg superfosfat, care se în torilor. Vom face tot ce de re dispune fiecare sector necesare pentru buna desfă
tire teoretică şi practică, trecut. Introducerea şi apli Mureşului, s-a obţinut o pro acord global suprafeţe cu corporează în sol odată cu pinde de noi pentru ca uni pentru ridicarea rodniciei şurare a lucrului. De reali
îmbogăţirea experienţei şi carea acordului global a a- ducţie medie de 4 200 kg po prinse între 60 şi 83 de ari, pregătirea patului germina tatea noastră să se numere muncii. zarea planului răspundem
dezvoltarea iniţiativei lu vut efecte pozitive asupra rumb boabe la hectar. Aces ţăranii cooperatori Alexan tiv, şi 100 kg azotat de a- printre unităţile fruntaşe din — In ultimul timp — spu toţi, de la director pînă la
crătorilor de pe ogoare — creşterii producţiei datorită te depăşiri au permis coope drina Costea, Gligor Sima, moniu, care se administrea judeţ. nea minerul şef de brigadă ultimul salariat.
poate şi trebuie să producă Icointeresării ţăranilor coo rativei noastre să realizeze Virginia Pitic şi alţii au ză odată cu semănatul. Fo Cornel Ştef — la noi s-a tot — Eu vreau să arăt —
mai mult. Trebuie să prac peratori prin retribuţia mun o producţie totală suplimen depăşit producţiile planifica losim şi în acest an sămîn- ANGHEL OANA vorbit de întocmirea unor sublinia tovarăşul Iacob Sil
ticăm — aşa cum se sub cii în raport de cantitatea tară faţă de prevederile pla te cu 1 896, pînă la peste tă din aceiaşi hibrizi dubli secretarul planuri de măsuri care vi viu, mecanicul şef al exploa
liniază în documentele Con şi calitatea producţiei. La nului de 121 tone, A cîşti- 3 000 kg. Aceste exemple a- — 208 şi 220 — care s-au comitetului de partid tării — că în unele secţii
gresului al X-Iea şi Confe cultura porumbului — folo- gat şi cooperativa, au cîşti- rată că sînt posibilităţi pen dovedit că dau rezultate bu zează utilizarea raţională a . se înregistrează indici de u-
rinţei Naţionale a partidului sindu-se hibrizii dubli din gat şi ţăranii cooperatori. tru a se ridica şi mai mult ne în condiţiile de climă şi DAV1D KAFCA capacităţilor de producţie, tilizore scăzuţi la utilaje şi
aprovizionarea tehnico-mate-
— o agricultură intensivă, grupele 208 şi 220, care s-au Ţăranii cooperatori, lucrînd nivelul producţiei Ia cultu sol din zona în care este si preşedintele cooperativei rialâ, modernizarea transpor datorită opririlor dese din
de mare randament, care însămânţat în perioada 21 — in acord global, au realizat ra porumbului, ca dealtfel tuată cooperativa noastră. tului în subteran — proble lipsă de piese de schimb, re
să-şi aducă o contribuţie 28 aprilie într-un teren ogo- cîştiguri frumoase, corespun la toate culturile. Toată cultura se lucrează în agricole de producţie me nerezolvate încă pe mă paraţiilor uneori de mîntu-
substanţială la aproviziona | rit din toamnă, după efec- zătoare producţiilor obţinute Acţionînd cu spirit de acord global, aplicîndu-se sura condiţiilor de care dis ială pe care le execută cei
rea industriei cu materii I tuarea unei arături superfi- de fiecare în parte. Lucrînd răspundere şi prevedere, în sistemul de retribuţie în pro IOAN OARGA punem şi care influenţează de la întreţinere.
prime, la îmbunătăţirea a- I ciale sau a unei lucrări cu o suprafaţă de 76 ari, coo mod gospodăreşte, comitetul dusul de bază şl nu pe inginer şef la negativ asupra activităţii Grija pentru continua îm
provizionării populaţiei şi I discul, s-a asigurat o den peratorul Ioan Nan a obţi de partid, consiliul de con structură de normă. C.A.P. Gurasada productive. bunătăţire a activităţii la
crearea de disponibilităţi Critici la adresa slabei toate nivelurile, în ţoale ve
mai mari pentru export. preocupări pentru organiza rigile productive, care a re
„Utilizînd mal bine baza rea mai bună a muncii a ieşit din cuvîntul majorităţii
materială de care dispune, formulat şi Alexandru Stra participanţilor la discuţii, in
experienţa înaintată dobîn- ja, şeful sectorului II mină: troducerea în planul de mă
dită de o serie de unităţi Conferinţa judeţeană de ce trebuie să-i dăm şi noi pe formaţii de lucru, îmbo tă privinţă nici nu am a- Griul — cu toate condiţi — Pentru sectorul de in suri a unor propuneri valo
— se arată în expunerea to partid — în hotărîrea adop pămîntului pentru a putea găţirea cunoştinţelor teore vut cazuri de abateri de la ile grele din toamna anului vestiţii se prevede realiza roase făcute cu acest prilej
varăşului Nicolae Ceauşescu tată — a stabilit orientări culege recolte mai bune. Co tice şi a experienţei tuturor disciplina muncii şi a pro trecut — a fost însămînţat rea unor lucrări importante. sînt o garanţie că sarcinile
la plenara C.C. al P.C.R. le şi direcţiile principale ale mitetul de partid şi consi cooperatorilor. ducţiei care să pună în pe într-un teren bine pregătit. Pînă acum nu am avut un şi angajamentele stabilite
din noiembrie 1972 — lu dezvoltării agriculturii ju liul de conducere, împreună Sînt cunoscute cerinţele ricol soarta recoltei. Am cultivat 100 ha cu soiul plan atît de mare. Există a- pentru acest an vor fi reali
crătorii şi specialiştii, agri deţului în 1973 şi anii ur cu specialiştii, au stabilit de care depinde obţinerea Anul 1972 l-am încheiat Bezostaia, 7 ha cu Aurora sigurate condiţii efective, zate înainte de termen.
cultura îşi va putea pune în mători, sarcinile ce revin măsurile ce se impun pen de recolte bogate. Noi mili şi 3 ha cu Turda-195, soiuri vor trebui organizate mai
valoare marile rezerve de organelor şi organizaţiilor tru ca să putem realiza şi tăm pentru respectarea lor cu bune rezultate în produc noi pentru a vedea cum se bine locurile de muncă, a- C. DUMITRU
care dispune pentru creşte de partid, consiliilor popu depăşi indicatorii de plan — pe baza cunoaşterii te ţie. Lucrînd aşa cum am a- comportă şi ce rezultate dau
rea randamentelor la hectar lare, conducerilor unită la toate culturile. Amplasa meinice — de către coope rătat, cooperatorii noştri, cu în producţie, asigurîndu-ne
şi pe cap de animal, pen ţilor agricole socialiste, rea culturilor după cele mai ratori şi mecanizatori. Dis sprijinul mecanizatorilor, au sămînţa pentru extinderea
tru sporirea şi ieftinirea specialiştilor, tuturor oame bune plante premergătoare, ciplina de producţie şi teh lor în cultură. In toamnă
pţodipcţiilor, în vederea îm nilor muncii de pe ogoare executarea la timp a lucră nologică este hotărîtoare şi depăşit producţia medie pla am administrat cîte 300 kg
bunătăţirii continue a apro în creşterea producţiei agri rilor de pregătire a terenu în agricultură. Fiecare plan nificată la cultura porumbu superfosfat la hectar pe o Creşterea productivităţii
vizionării populaţiei cu cole. lui şi ¡a nivelul calitativ ce tă are cerinţele ei. Ele tre lui cu 1 400 kg la hectar. suprafaţă de 60 ha. Am fă
produse agroalimentare“. cut controlul pe teren şi se
Avem posibilitatea — prin
Posibilitatea măririi re folosirea mai judicioasă a mănăturile de toamnă se munci prin utilizarea deplină
coltelor la toate cul bazei tehnico-materiale, zo prezintă bine. Suprafaţa de
turile — grîu, orz, porumb, 100 ha grîu o fertilizăm su
sfeclă de zahăr, cartofi, le narea şi amplasarea raţio plimentar cu 200 kg azotat a potenţialului productiv
nală a culturilor, aplicarea
gume ş.a. — este demon unor tehnologii îmbunătăţi de amoniu la hectar. Lucra
strată cît se poate de con te, extinderea chimizării, Silim pămintul să ne rea se află în plină desfă
vingător de experienţa şl introducerea în cultură a u- şurare. Terenurile destinate (Urmare din pag. 1) de manoperă pe unitatea de
rezultatele obţinute de că culturilor de primăvară le produs este ridicat, normele
tre numeroase unităţi agri nor soiuri mai valoroase, a- îngrăşăm cu gunoi de grajd ră apreciabilă rezultatele ob de muncă nu sînt în toate ca
plicarea la timp şi la înalt
cole de producţie din jude nivel calitativ a lucrărilor ţinute pe ansamblul judeţului. zurile în concordantă cu do
ţul nostru. Avem condiţii — de îngrijire şi întreţinere şi substanţe chimice. Trans Un calcul sumar demonstrea tarea tehnică şi organizatorică
aşa cum se sublinia în con etc. — să mărim producţia portul gunoiului s-a făcut ză că realizarea planului pro a întreprinderilor, iar munca
ferinţa judeţeană de partid dea rod tot mai bogat pe toată suprafaţa care va ductivităţii muncii la aceste în acord nu este extinsă, în
— şi trebuie să ne mobili de cereale, să îndeplinim fi cultivată cu cartofi. patru întreprinderi numai la multe locuri de muncă prac-
zăm toate forţele, puterea şi să depăşim indicatorii de nivelul prevederilor planului ticîndu-se încă munca şi sa
plan stabiliţi pentru acest
şi capacitatea de muncă Comitetul de partid, or ar fi condus la depăşirea pro larizarea In regie.
pentru a pune în valoare an. ganizaţiile de bază pe bri ducţiei globale pe ansamblul Este deci cazul să amintim
rezervele de creştere a pro Ţăranii cooperatori din găzi, consiliul de conduce judeţului cu 5 milioane lei fa indicaţia, dealtfel cunoscută,
ducţiei agricole la toate unitatea noastră, în frunte rut de tehnologia fiecărei buie cunoscute şi acţionat Cooperativa a realizat ast re, toţi comuniştii şi coope ţă de depăşirea înregistrată, — dată de conducerea parti
culturile. şi împreună cu comuniştii, plante, administrarea unor mereu în direcţia satis iar sporul producţiei globale dului nostru — ca eforturile
Metode, mijloace de sînt hotărîţi să pună în va doze mai mari de îngrăşă facerii lor. Toate lucrările fel o producţie suplimentară ratorii vor depune strădanii pe seama depăşirii planului care se fac pentru realizarea
acţiune nu vom expune în loare rezervele de care dis minte organice şi chimice, — începînd cu pregătirea faţă de plan de peste 67 000 sporite pentru a smulge pă productivităţii muncii ar fi planului cincinal înainte de
aceste rînduri. Ele se cu pune cooperativa, experien asigurarea unor seminţe de patului germinativ, întreţi kg porumb. De asemenea, la mîntului rod cît mai bogat, fost de 80,2 la sută faţă de termen să nu fie de natură fi
nosc bine în fiecare sec ţa proprie şi a altor coope calitate, a densităţii prescri nere şi terminînd cu recol cultura griului producţia adueîndu-şi pe deplin con 70,8 la sută înregistrat în zică, d să derive dintr-o or
tor de muncă, în fiecare rative, pentru ca prin efor se, respectarea cu stricteţe tarea — trebuie făcute la planificată s-a depăşit cu prima lună. ganizare raţională a muncii
unitate agricolă, de către turi unite să obţină şi în a perioadelor optime de în- vremea lor. Neexecutarea la 500 kg pe hectar. Ţinem să tribuţia la îndeplinirea sar Efectele păgubitoare ale ne- prin lichidarea unor neajun
fiecare lucrător. Trebuie acest an producţii superioa sămînţare, aplicarea la timpul potrivit sau deloc a arătăm că la cultura porum cinilor pe care partidul le-a realizârii nivelului planificat suri în organizarea producţiei
învinse însă unele stări de re celor planificate cu 200 timp a lucrărilor de între unor lucrări de întreţinere, bului am folosit hibridul pus în faţa noastră. al productivităţii muncii la în şi a muncii şi prin înlătura
inerţie, trebuie acţionat kg grîu, 200 kg orz, 100 kg ţinere ş.a. — sînt cîteva din dublu din grupa 208, iar în- treprinderile în cauză sînt e- rea pierderilor de timp, de
mai energic în direcţia bu porumb şi 500 kg cartofi la măsurile luate şi care fac deşi pînă s-a ajuns aici s-a sămînţarea s-a făcut în pe LIVIUS DAN vidente şi impun o reconside orice natură ar fi.
nei organizări a muncii şi hectar, să contribuie sub posibilă obţinerea unor re lucrat bine, duce la pierderi rioada 14—20 aprilie, în rare a factorilor care concură Cum o condiţie esenţială a
a producţiei, a întăririi dis stanţial la formarea fondu colte bogate. In această şi chiar la compromiterea tr-un teren ogorît din toam secretarul în mod direct la sporirea pro realizării planului productivi
ciplinei şi a spiritului de lui de stat şi prin aceasta privinţă desfăşurăm o sus recoltei. In această privinţă nă, după o lucrare sau comitetului de partid ductivităţii muncii ca element taţii muncii în industria jv
responsabilitate patriotică, ţinută şl permanentă mun dinamizator al activităţii pro deţului pe anul 1973 o con
a cointeresării materiale a la creşterea veniturilor co că politică de educare, de nu admitem nici un fel de două cu discul şi grapa, a- LAZAR GAŞPAR ductive. stituie materializarea măsuri
sigurîndu-se o densitate cu
tuturor acelora care-şl des operativei, la mărireâ pro întărire a răspunderii şi compromis. Toată obştea tre preşedintele cooperativei Insuficienţa forţei de mun lor stabilite cu ocazia adună
făşoară activitatea pe o- priilor lor cîştiguri. disciplinei în muncă, pen buie să se achite cu răspun prinsă între 35 000—40 000 agricole de producţie că, motiv pe care îl invocă rilor generale ale oamenilor
goarele judeţului. In acest Avem o experienţă bună, tru creşterea gradului de dere şi în termen de sar plante la hectar. Ca lucrări unele dintre aceste întreprin muncii care se desfăşoară în
fel, fără îndoială, rodnicia care demonstrează că pă- de întreţinere s-au aplicat IOAN NISTOR deri, nu este în măsură depli prezent, factorii de răspunde
pămîntului va spori, mul conştiinţă al cooperatorilor, cini, să facă la vreme şi de două praşile mecanice şi nă să justifice această stare re din întreprinderi şi cen
ţumirea oamenilor va fi în mîntul poate fi silit să ne iar prin cursurile agrozoo calitate orice lucrare. Toc inginer şef de lucruri, cunoscut fiind fap trale, organizaţiile de partid
raport cu rezultatele bune dea rod tot mai bogat. Ştim tehnice asigurăm pregătirea mai fiind exigenţi în aceas două manuale. la C.A.P. Veţel tul că productivitatea munci! şi de sindicat trebuie să ac
ce se vor obţine. este determinată nu atît da ţioneze cu mal multă exigen
cuantumul forţei de muncă cît tă In vederea utilizării depli
mai ales de factorii de ordin in ne a potenţialului tehnic, a
tern de organizare a muncii şi timpului de lucru şi a forţei
de muncă, aducînd astfel un
a procesului de producţie. In
I n anul 1972 comuniş lui înainte de termen pune partid privind creşterea su le ale membrilor coopera Folosind experienţa cfştigată şi unele întreprinderi, consumul aport direct la finalizarea cin
şi în faţa lucrătorilor de pe
prafeţelor şi a producţiilor
tori, pînă acum s-au trans
tii, membrii coopera
cinalului înainte de termen.
tori de la C.A.P. Os ogoare sarcini de o mare vegetale, comitetul de par portat în cîmp îngrăşăminte
trov au reuşit să-şi îndepli importanţă. tid şl consiliul de conduce naturale pe o suprafaţă de apliclnd în practică tehnologiile de
nească exemplar nu numai Pentru ca unităţile agrico re al cooperativei noastre a- peste 60 ha şi acţiunea este
sarcinile de plan stabilite ci le din judeţul nostru să-şi gricole acţionează pe baza în plină desfăşurare. lucru vom obţine recolte tot mai mari
şi angajamentele pe care ei întreţinerea culturilor se
şi le-au asumat. De la cul va face şi în acest an de Sarcini importante ne re în acest an suprafeţe mai Ei dau viaţă planurilor,
tura porumbului şi a griu către membrii cooperatori vin nouă, ţăranilor coopera mari şi de a obţine o spori
lui s-a obţinut o producţie tot prin sistemul acord glo tori în acest an atît în ce re a producţiei de cartofi.
suplimentară de 800 şi res La C.A.P. Ostrov - bal, metodă care este avan priveşte creşterea suprafeţe Posibilităţi pentru înfăptui
pectiv 300 kg la hectar. tajoasă nu numai pentru u- lor cultivate cu cartofi, cît rea acestor sarcini au şi co năzuinţelor
Sporurile frumoase de nitate ci şi pentru membrii şi a producţiei pe unitatea muniştii, toţi ţăranii coope
producţie obţinute la majo cooperatori. de suprafaţă. Anul trecut ratori de la noi. Cu spriji (Urmare din pag. 1) maistrul, dulgherul Miller
ritatea culturilor în anul rezervele de sporire De la cultura cartofului — datorită amplasării cul nul mecanizatorilor, sînt Ioan uimea prin dezinvol
1972 se datoresc lucrărilor ne-am stabilit să realizăm o turii i de cartofi într-un te ferm hotărîţi să depună tura cu care punea proble
de calitate executate în producţie mai mare cu 2 400 ren bun, îngrăşat cu gunoi toate eforturile pentru ca Sînt cuvintele maistrului mele, prin cuvintele puţine,
timp optim la pregătirea te kg decît în 1972. Cifra este de grajd şi azotat de amo unitatea noastră să obţină Aurel Marcu, unul dintre dar pline de înţelepciune,
renului, semănat şi întreţi realizabilă! Vom adminis niu, a executării în condiţii şi în acest an o producţie interlocutori. care ştie una şi bună : mun
nerea culturilor. O mare a- a producţiei tra, pe întreaga suprafaţă optime a lucrărilor de .planta de cartofi superioară celei — Ce am de spus despre ca ! Dar nu una făcută ori
tenţie am acordat-o fertili unde urmează să însămîn- re, întreţinere şi combate planificate şi să se situeze aceşti oameni ? Vedeţi, ca cum, ci aşa cum o face el
zării terenurilor slab pro ţăm cartofii, cantităţi în rea dăunătorilor — am reu astfel în rîndul cooperative de obicei, cuvintele spun de mulţi ani, acolo pe şan
ductive. Pe lingă îngrăşă- semnate de îngrăşăminte şit să depăşim producţia lor fruntaşe pe judeţ. mai puţin, faptele mai tier...
noiul de grajd din cadrul cerealiere vor fi din chimice : azotat şi superfos planificată cu 800 kg la hec văm în acest an o suprafa mult. Lucrători cu vechi Abia se zărea printre săpă
mintele chimice : azotat şi
Feier
II
cheamă
Abent.
Avem planificat să culti
state de serviciu pe şantier,
superfosfat, s-a folosit şi gu
tar. Puteam să obţinem o
fat.
Măsura
Organizîndu-ne
ju
mai
cooperativei şi gospodăriile dicios munca în campaniile producţie mult mai mare ţă de 20 ha cu cartofi. Să şi-au lăsat amprenta hărni turi. stilpi şi distanţa din
ciei lor tn multe locuri. Sînt
dacă nu era calamitată, da
noi
tre
pregătea
mînţa — din soiul Mercur,
cooperatorilor. agricole, folosind cu maxi torită inundaţiilor, o supra cultivat şi anul trecut — o obiective ce au colorat mi betoane. Era preocupat şi nu
Culturile s-au repartizat plin valorificate mum de eficienţă toate re faţă de 3 ha. avem asigurată. Terenul nunat harta judeţului şi a observa ce se tntimplă în
pentru întreţinerea In acord zervele interne şi întreaga Obţinînd depăşiri la pro destinat acestei culturi a Devei. De fapt aceasta este jur. Intrerupîndu-i firul gîn-
global. Praşilele mecanice forţă de muncă, avîndu-i ducţia planificată, familiile fost arat din toamnă şi în mindria noastră, a construc durilor, ne-a spus că se
şi manuale care s-au făcut în primele rînduri pe comu ţăranilor cooperatori Gheor- prezent se transportă gu torilor — a conchis mai gindea la clădirea cu cinci
la timp au contribuit mult niştii din cooperativa noas ghe Costea, Ştefan Herbei, noiul de grajd pentru fer apoi dirigintele şantierului, niveluri, cit va avea in cin
la dezvoltarea plantelor şi aducă o contribuţie mai sus unui program judicios în tră agricolă, vom avea ga Stela Negru şi altele au tilizarea întregii suprafeţe vorbind rar şi accentuînd cinalul următor obiectivul.
obţinerea de producţii bu ţinută pentru realizarea ce tocmit în vederea creării de primit drept retribuţie su destinate culturii cartofului. fiecare silabă. Oameni şi oameni. Ano
ne. Mecanizatorii care, de lor 17 milioane tone cerea condiţii optime pentru înde ranţia sigură că sarcinile ce plimentară între 450—700 kg Organizaţia de partid, — Imperativul major al nimi prin nume, cunoscuţi
asemenea, au fost stimulaţi le, din care aproape 10 mi plinirea şi depăşirea indica ne revin pe linia creşterii de cartofi. O contribuţie consiliul de conducere al întregii ţări — cincinalul prin fapte. Virste diferite,
pentru depăşirile de produc lioane tone porumb, 4,1 mi torilor planului de produc producţiei agricole le vom deosebită la obţinerea aces cooperativei vor lua în înainte de termen — este fizionomii diferite, dar un
ţie, au executat lucrări lioane tone cartofi şi alte ţie la toate culturile. Un îndeplini în mod exemplar. tor rezultate bune şi-au a- continuare toate măsurile şi obiectivul acestor oa singur ţel; pe unde au tre
de calitate mult superioare culturi — obiective prevă accent deosebit îl punem pe dus-o, alături de ţăranii ce se impun pentru ca să meni, ştiind că de ei de cut ei să fie pusă pecetea
anilor anteriori. zute de plenara C.C. al fertilizarea solului, lucrare FANEL MIHUŢONI cooperatori, brigadiera de putem obţine recolte bogate pinde în continuare avansa edificării, a calităţii, a fru
Pentru depăşirea producţi P.C.R. din noiembrie 1972 care pentru unitatea noastră secretarul cîmp Viorica Iacob şi me de cartofi şi la toate cele rea lucrărilor. De aceea, museţii.
ilor planificate s-au acordat — conferinţa judeţeană de este deosebit de valoroasă. comitetului de partid canizatorii care deservesc lalte culturi prevăzute în constructorii şi-au luat an E doar începutul. Dar oa
anul trecut drept retribuţie partid a stabilit sarcini con Vom administra pe suprafe cooperativa noastră. planul de producţie pe 1973. gajamentul că vor încheia menii aceia ce înfruntă vin-
suplimentară membrilor co crete pentru unităţile agri ţele unde urmează să însă- CORNEL LEPÂDĂTONI Agricultura socialistă a cu 30 de zile înainte de tul, ploile şi gerul spun
operatori şi mecanizatorilor cole socialiste din judeţul mînţăm porumb şi cartofi preşedintele cooperativei ţării noastre trebuie să pro CORNELIA GRINDAN termen obiectivul, dar a- multe prin faptele lor coti
aproximativ 30 000 kg po nostru. mai mult de 3 000 tone în agricole de producţie ducă în acest an peste 4,1 secretarul organizaţiei cesta nu este ultimul lor cu- diene. Pe şantierul noii ti
rumb şi 10 000 kg cartofi. Din dorinţa de a înfăptui milioane tone cartofi. Hotă de partid vînt — a continuat Aurel pografii din Deva intilncşti
Marcu.
Anul 1973, an hotărîtor ferm prevederile din hotărî grăşăminte naturale. Folo GH, DAVID rîrea conferinţei judeţene LAURIAN LUGOJAN la fiecare pas asemenea oa
pentru realizarea cincinalu- rea conferinţei judeţene de sind atelajele proprii şi ce inginer şef la C.A.P. Ostrov de partid a pus în faţa preşedintele Surprins în faţa planului meni. Ei dau viaţă planuri
noastră sarcina de a cultiva C.A.P. Cîmpuri-Surduc obiectivului, pe care-l înţe lor, unora din năzuinţele
lege tot atît de bine ca şi noastre spre mai bine.