Page 27 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 624 ® VINERI 9 FEBRUARIE 1973 3
Controlul obştesc în comuna Băiţa
JUHITÍ“ Dl
Larga acţiune de moderni mai profund situaţia la în moral-cetăţeneşti a elevilor,
zare a procesului de învăţă- văţătură constatăm şi o se în sensul valorificării pe un
mînt sub toate aspectele — rie de aspecte negative pri plan superior a observaţiilor
pregătirea politico-ldeologlcă vind pregătirea elevilor. Ast formulate cu prilejul asisten SĂRI In luarea
şi moral-cetăţenească a ele fel, la şcolile generale din telor, insistînd în mod deo
vilor şi cadrelor didactice, Orăştioara de Sus, nr. 1 Vul sebit asupra potenţialului e-
continua perfecţionare profe can, Sîntandrei, Vălişoara şi ducativ al fiecărei lecţii şi
sională, sporirea eficienţei ac Gurasada, procentul de pro al activităţilor organizate în In cadrul formelor institu- unităţilor de către I.J.E.COOP
tivităţii de instruire tehnico- movabilitate este redus, nu afara clasei. De asemenea, în ţionalizate care permit antre Deva, pentru eliminarea golu
productivă a elevilor, înche mărul corigenţilor la una sau mod deosebit trebuie să se narea tuturor categoriilor de rilor de marfă, pentru mai
ierea generalizării învăţămîn- mai multe materii, ca şi al urmărească modernizarea oameni al muncii la o mai buna organizare interioară a
tului de zece ani — acestea elevilor cu o situaţie me mijloacelor şi procedeelor de bună gospodărire şi folosire magazinelor, gospodărirea ju
au fost obiectivele majore ce diocră la învăţătură este des educaţie a tinerei generaţii, Una dintre cele mai bune brigăzi de lăcătuşi de Ia U.U.M. Petroşani este cea condusă de a mijloacelor pe care le ofe dicioasă şi etichetarea mărfu
au stat în centrul preocupă tul de luare. Colectivele di în explicarea politicii parti comunistul Teofll Chiş. Lucrările executate de membrii acestei brigăzi slut întotdeauna de cea mai ră societatea pentru îmbună rilor. La unităţile care desfac
rilor organizaţiilor de partid, dactice, ca de exemplu cele dului şi statului nostru, a fe bună calitate. Foto: VIRGIL ONOIU tăţirea continuă a condiţiilor produse de carmangerie s-a
conducerilor de şcoli şi colec de la liceele din Ghelar, Criş- nomenelor lumii contempora de viată şi de muncă ale po indicat, cu ocazia controale
tivelor didactice în primul cior, industrial de construc ne solicitîndu-se în acest scop porului, la înfăptuirea politi lor, amenajarea unor rafturi
trimestru al anului de învă- ţii Deva, agricol Geoagiu, sprijinul organelor de partid, cii partidului de ridicare a închise cu geam pentru pro
ţămînt. metalurgic Hunedoara, şcoliţe al unor specialişti din produc bunăstării celor ce muncesc, tejarea acestor alimente. S-a
Prin eforturile unite şi generale din Rapoltu Mare, ţie, al părinţilor elevilor etc. Din agenda pregătirii tehnico— un rol însemnat îl are exer semnalat, de asemenea, că la
strădania tuturor factorilor a nr. 9 Hunedoara şi altele, Pentru îmbunătăţirea acti citarea controlului obştesc în cîteva unităţi de alimentaţie
sporit şi s-a modernizat baza trebuie să analizeze cu toată vităţii de instruire tehnică productive a elevilor sectoare importante ale acti publică personalul încadrat nu
didactico-materială, prin da răspunderea defectele calită productivă a elevilor se Im vităţii social-economice şl de are vizitele medicale la zi.
rea în folosinţă în acest an ţii şi eficienţei muncii desfă pune o angajare deplină din PETRILA. La Şcoala gene. narea unei garnituri, de mo servire a populaţiei.
şcolar a peste 60 săli de cla şurate pentru instruirea şi e- partea tuturor cadrelor di rală nr. 1 din Petrila se pu- bilier pentru o sală de gră Pe raza comunei Băita au La unităţile sanitare s-au
să şi dotarea unităţilor de ducarea elevilor. dactice, privind încheierea j ne accent deosebit, în uiţi- diniţă. Tot aici se confec fost înfiinţate un număr de 14 semnalat nereguli în funcţio
învăţămînt cu material didac Avînd în vedere cauzele pînă la sfîrşitul trimestrului O zi obişnuită în au j mul timp, pe practica tehui- ţionează obiecte de uz cas echipe de control obştesc, narea instalaţiilor medico-sa-
tic şi mobilier în valoare de care au generat neajunsurile II a acţiunii de organizare togara oraşului Brad. ; co-productivă a elevilor în nic. Fetele lucrează la gher constituite în spiritul legii, nitare, nerespectarea progra
peste patru milioane lei. Ce manifestate în activitatea tri şl dotare a atelierelor-şcoa- Oameni grăbiţi se în j ateljerele-şcoaiă de diferite ghefuri covoare orientale, din cîte 5 membri, aleşi din mului de lucru, lipsa medici-
le 190 laboratoare, 280 ate mestrului I, subliniate şi cu lă, Analizele ce au loc în a- dreptau spre autobuze ; profiluri: lăcătuşerie, tîmplă confecţionează broderii de toate categoriile sociale, Au , lor la punctele sanitare con
form programului stabilit, ca
liere şi 135 cabinete de şti prilejul dezbaterilor din con ceastă perioadă la nivelul le ce urmau să plece j rie, bobina), croitorie, gos- pînză, costume naţionale, fost supuse controlului un
inţe sociale, organizate şi a- siliile profesorale, se impu fiecărei localităţi, organizate în diferite direcţii. La j podărie, mena], ţesătorle co sacoşe cusute cu motive na număr de peste 70 unităţi de de exemplu la Fizeşti, Hărtă-
gani şi Ormindea şi probleme
menajate pînă în prezent, ne ca în trimestrul al II-lea de către organele locale de peronul unde tăbliţa j voare, Aici. tinerii elevi de- ţionale şi perinite, care vor aprovizionare şi desfacere, In
1
constituie o dovadă a creş — etapă hotărîtoare a aces partid cu conducerile şcoli indicatoare scria „De j prind practica mJnuirii unor fi puse în vînzare la o ex stituţii sanitare, de învătă- ce vizează o mai bună dotare
terii receptivităţii şi răspun tui an şcolar — directorii de lor şi ale unităţilor econo va". autobuzul îşi aş : scule şi instrumente simple poziţie de artizanal. mînt şi cultură. cu instalaţii şi aparate medi
cale.
derii conducerilor de şcoli, a şcoli să manifeste o exigenţă mice ce le patronează, tre tepta pasagerii. Mai i care mai târziu să fie înlo Elevele claselor IX—X. Activitatea lor de pînă a- Au fost supuse controlului
cadrelor didactice faţă de sporită faţă de calitatea mun buie să conducă spre acele erau cîteva minute şi | cuite cu utilaje moderne, sub îndrumarea matslrei Sil cum însumează peşte 400 de în conformitate cu prevederi
sarcinile ce le ridică procesul cii fiecărui cadru didactic şi soluţii care să ridice calita pleca. complexe. Sub îndrumarea via Marinescu, confecţionea controale efectuate, în urma le Legii nr. 6/1972 şi unităţii«
complex de modernizare a în- să desfăşoare o mai eficientă tea instruirii elevilor prin Ultimii călători urcau unor maiştri, printre care ză coşulpţe cu mărgele, co cărora ş-au tăcut peste 460 de social-culturale, cu care oca
văţămîntului. muncă de îndrumare şl con sporirea numărului de locuri şi Îşi ocupau locurile, Ioan Polak şi Ioan Mihuţ liere şi alte obiecte. Şcoala propuneri, zie s-au constatat şi în acest
Rezultate bune s-au înre trol în toate compartimente pentru practică direct în în cînd in autobuz şi-a fă elevii au reuşit să realizeze generală nr. 1 din Petrila a Avîndu-se în vedere că uni domeniu lipsuri. Cum se poa
gistrat şi pe linia activităţii le activităţii şcolare. treprinderi, prin asigurarea cut apariţia casieriţa bănci cu schelet metalic. A- fost recent dotată şi cu ma tăţile comerciale, de alimenta te explica faptul că l cămi
a
educative, întrucît colabora Este necesar să se urmă de asistenţă tehnică supe \ autogării. Ea s-a adre cum au trecut la coniecţio- şini de cusut. ţie publică şi de prestări-ser- nul cultural din Fizeşti, de
rea dintre cadrele didactice, rească cu toată răspunderea rioară şi de integrarea In fi sat respectuos unui că vicu către populaţie, ale coo un an de zile nu s-a proiec
organizaţiile de tineret şi pă pregătirea cadrelor didactice nal a producţiei şcolare în lător din faţă cu în peraţiei de consum deţin pon tat nici un film, după cum
rinţii elevilor a cunoscut va pentru lecţii, promovarea cu planul întreprinderii, trebarea : --------------------------------------------------------- ----------------------------------------- derea între obiectivele contro reiese din procesul verbal în
lenţe noi privind formarea mai mult curaj a unor forme Calitatea procesului dc in — Dumneavoastră late, se poate vorbi despre cheiat cu ocazia controlului
profilului moral-cetăţenesc al şi mijloace moderne care struire şi educare cere mai mi-aţi dat trei bancno slaba preocupare a conducerii din ziua de 17 ianuarie 1973?
viitorului om al muncii. Me şi-au dovedit eficienţa în ac ales în trimestrul II al a- te de cinci lei, pentru ^ăeurî eficiente pentru combaterea cooperativei de consum Băita La acest cămin lipseşte corti
rită relevată activitatea poli- tivitatea didactică. Să se in cestui an şcolar din partea un bilet la Deva ? pentru rezolvarea aspectelor na, iar în sălile laterale de
tico-educativă desfăşurată de siste asupra folosirii unor me tuturor oamenilor şcolii o — Da! prafului siiicogen negative şl a propunerilor intrare şi cabina de proiecţie
comisiile metodice ale diri- tode active de muncă şi a- stăruitoare şi neîntreruptă consemnate în procesele ver a căzut o parte din tencuiala
ginţilor şi catedrelor de şti supra statuării în toate co grijă pentru ca suma cunoş — Aţi plecat grăbit, CERTEJ. La uzina de preparare a Exploatării miniere ; bale de control. tavanului.
inţe sociale de la Liceul pe lectivele a unei concepţii mo tinţelor transmise să se a- fără să luaţi restul, Certej-Săcărîmb se duce o campanie susţinută împotriva j Tovarăşul Dorin Stoia, res
dagogic din Deva, Grupul derne în sensul transferării dauge la zestrea intelectuală poftim doi lei. prafului rezultat de la sfărîmarea minereului, ştiind că el j ponsabilul echipei de control Activitatea desfăşurată pî
şcolar profesional Hunedoa centrului de greutate al ac a elevului, facilitîndu-i inte — Mulţumesc, dar... are efect nociv asupra sănătăţii oamenilor care lucrează în j obştesc nr. 3, arăta că dintre nă acum de către echipele de
control obştesc de pe raza
ra, liceele din Vulcan, Călan, tivităţii didactice din sălile grarea în orice domeniu al Casieriţa a plecat. Li acest mediu. Deoarece aici minereul se siarmă pe cale u- j toate unităţile controlate,
nr. 1 Hunedoara. „Avram de clasă în laboratoare, ca producţiei materiale şi spiri niştea care stăpînea au inedă, s-au luat măsuri de captare a prafului de la golirea j doar una singură, şi anume comunei Băita e fructuoasă,
Iancu“ Brad, şcolile genera binete şi ateliere. tuale tobuzul pînă în această vagoneţilor Astfel, la concasorul cu fălci şi cilindri de stă- j secţia de cizmărie Băita, a dacă se are în vedere volu
mul apreciabil de muncă şi de
le nr. 2 Lupeni, nr. 4 Deva, O preocupare susţinută va Prof. VASILE BL UNDEA clipă a fost brusc în rîmare (valţuri) s-au montat două ventilatoare axiale, j fost găsită în regulă sub toa
nr. 1 Petrila şi altele, trebui să se manifeste în ve inspector şef treruptă. Se comenta unul Ia gura silozului, celălalt în afara instalaţiei, pentru j te aspectele. timp cheltuit în exercitarea
atributiunilor
prin
conferite
evitarea zgomotului pe care-1 produc în timpul funcţionării, j
care au dovedit iniţia derea sporirii eficienţei pre al Inspectoratului gestul casieriţei. Se La punctele stabilite de captare a prafului s-au montat hoie, j Printre deficientele consta lege acestor echipe. S-au e-
tivă în rezolvarea probleme gătirii politico-economice şi şcolar judeţean spuneau la adresa ei tate de această formaţie, a- videntiat în mod deosebit
Iar utilajele au fost carcasate prin panouri demontabile de j
lor concrete ridicate de com numai cuvinte frumoa cauciuc, dirijarea prafului eiectuîndu-se prin tuburi cu dia- j mintim doar cîteva : nerespec- cele conduse de tovarăşii Vic
plexitatea muncii educative. se, cuvinte de laudă, tor Laslău, dr. Nicolae Popa,
tarea programului de lucru la
Privind rezultatele la învă PRIETENII POMPIERILOR metrul de 400 mm intr-un bazin cu apă situat în afara In- : secţia tîmplărie, lipsa progra Dorin Stoia, Petru Popa, Pe
ţătură — acest factor esen Cu puţin timp în urmă, în partea şcolii, a căminului j cuvinte ce le merita stalaţiei de preparare. tru Iacob, Cornel Sav, Nico
ţial, definitoriu al calităţii cadrul unităţii de pionieri cultural şi a unităţii de j pentru corectitudinea Periodic se face desprăfuirea pereţilor şi a construcţiei, \ mului de funcţionare la frize lae Radu, Cornel Popa şi A-
rie, inexistenta registrului li
muncii desfăşurate în şcoală,______ de-~ler «Şcoala generală din 5 pompieri s au atribuit pre- j ei. umezirea duşumelii. nie de control Ia secţia de mos Borza.
L
se poate aprecia că, în an _yărău „ş-a desfăşurat un in- mii tuturor concurenţilor. j Prin amabilitatea şo In urma aplicării acestor măsuri s-au efectuat din nou i , cojocărie, precum şi lipsa u-
:
samblu, acestea sînt pe mă- ■'thr'estrff "concurs gen „Cine Cu această ocazie s-a j ferului i-am aflat şi determinări de praf pentru stabilirea coeficientului de noci- i nei evidente clare n materia Dacă din punctul de vedere
sura eforturilor depuse, pro şue, clştigă“ pe teme de constituit In unitatea de pio- ! numele. vltate în instalaţie. Rezultatele au fost bune: conţinutul de j lelor şi a lucrărilor executa al volumului de muncă des
centul de promovabilitate p.c.i. nieri grupa „Prietenii pom- j praf este acum mult scăzut faţă de limitele admise în nor- | te de această secţie, Din con făşurată de echipele de con
(82,8 la sută) reflectînd răs Pe primele locuri s-au O cheamă Aurelia mele tehnice de protecţia muncii, evitîndu-se în mod consi- j trolarea bonurilor eliberate trol obştesc de pe raza comu
punderea cu care marea ma situat pionierii Miron Ma- pierilor" şi au fost viziona- ! Mateş. derabil cauzele îmbolnăvirilor profesionale ale muncitorilor, j clienţilor s-a constatat că nei Băita, concretizat în cele
joritate a cadrelor didactice lea, clasa a Vil-a, Marius te filmele pe teme de p.c.i. | LIVIU LUCACI ROMAN GHERMAN nu se trece pe acestea ter peste 460 de propuneri, situa
şi-au îndeplinit sarcinile pro Manea, clasa a V-a şi Ru- FEL1CIA LAZAR Baia de Criş maistru principal, menul de predare. ţia se poate aprecia ca bună,
fesionale ben Rotar, clasa a Vl-a. Din elevă şeful instalaţiei de preparare j nu acelaşi lucru se poate spu
Cu toate acestea, analizînd Aspecte neplăcute a întîlnit ne despre eficienta acestor
în control şi echipa condusă controale. Propunerile făcute
de Laslău Victor. Nemulţumi au fost rezolvate pînă în pre
rea cea mai mare a membri zent în proporţie de 25 la
lor echipei e aceea că, deşi sută.
T U R A D E N O A P T E de la o zi la alta, de la un concursului cu ocazia controalelor s-au mai mare de vină revine con
azi, folosim date comparative
Bineînţeles că partea cea
făcut propuneri simple, ele
an la altul, de la un cincinal
mentare, care nu incumbă in
ducerilor unităţilor controlate,
la altul. Azi, unitatea de mă
sură a cantităţii şi calităţii vestiţii şi care pot fi rezolva şi în special a cooperativei
de consum Băita. Aceasta s-a
te printr-o mai bună organi
E noapte. Viscoleşte năpras Sînt oamenii din partidele de puţi, comunişti de nădejde, muncii noastre în transportul Ion Tăgîrţă — Simerîa atîla gingăşie despre senti zare a activităţii, au rămas abătut grav de la prevederile
nic. In ¡naltul cerului ca de manevră care, cu mişcări cal exemple vu pentru cel din ju uzinal se exprimă prin sutele Ceea ce ne-aţi trimis nu e mentele sale intime trebuie doar pe hîrtie. Astfel, au fost Legii nr. 6/1972, care în ar
plumb se zbenguie parcă for culate, atente, leagă şi dez rul lor, care se dăruiesc cu de mii de tone expediate la publicabil din mai multe să poată exprima bine şi propuse măsuri de organizare ticolul 23 obligă conducătorii
ţele dezlănţuite ale naturii. leagă vagoane, compun şl trup şl suflet muncii, traduc beneficiari, prin reducerea me puncte de vedere. Mai în- semnificaţia faptelor de a magaziilor de păstrare a unităţilor controlate să anali
Ici şi colo, ca nişte licurici, descompun trenuri. Ei sînt a- zi de zi in fapte măreţele sar diei de staţionare a vagoane tîi, pentru că, aşa cum am muncă de care e înconjurat mobilei şi a obiectelor de fie zeze deficientele constatate
apar şi dispar luminiţe. De cei mînuitori iscusiţi ai lumi cini ale cincinalului. Numele lor la încărcare-descărcare, mai spus-o, aşteptăm d-e la la tot pasul. Cu astfel de rărie de pe lingă magazinele de echipele de control obştesc
la distanţă, la prima vedere, nilor şl sunetelor; ei dau sem lor este: Iancu Mladin, Ioan asigurarea unul flux continuu corespondenţii participanţi la materiale vă aşteptăm cu respective, amenajarea unei şi să stabilească măsuri pen
„triajul" Uzinei „Victoria" Că nale partidelor de locomotivă, Vaier, Toma Nicolae Zaharia, la şl de la secţiile de bază concurs reportaje despre nerăbdare în viitor, stimate cabine de probă şi a unui spa tru înlăturarea acestora.
lan, iluminat feeric, îţi lasă mecanicilor, pentru a pune Gheorghe Peţricăloiu, Nicolae a materiilor prime şi a produ oameni şi fapte de muncă Stelian Dena. ţiu închis pentru păstrarea Dacă factorii de răspundere
impresia că acolo nu se în- în mişcare convoaiele de ma Severincu, Gavrllă Mititeanu, selor finite, optimizarea pro din judeţul nostru. însemnă Mircea Capotescu : Prea materialelor la atelierul de din unităţile supuse controlu
timplă nimic, că acele lumi nevră, trenurile. Cu faţa bi Carol Ghilcoş, Sabin Muntea- cesului tehnologic la manevră rile dv. nu răspund acestei multe amintiri despre Deva, croitorie femei, Cu ocazia lui obştesc vor înţelege că
niţe mişcătoare sînt doar un ciuită de vînturi şl de ploi, nu, Sebastlan Mladin, care şl folosirea raţională, la para prea mult tablou, prea mul controlului efectuat la secţia propunerile de îmbunătăţire a
joc de artificii pentru a da prin zăpadă şl zloată, înfrun- merită toate laudele. Aceşti metri cit mai înalţi, a mijloa principale cerinţe. Apoi, din tă distantă de prezent în re mai sus-amintită, s-au găsit activităţii duc la ridicarea
mai mult farmec nopţii învol tînd cu stoicism capriciile na minunaţi oameni, mulţi alţii portajul pe care ni-1 trimi lucrări nebonificate şi o evi calităţii muncii lor şi în con
burate. turii, el, aceşti oameni minu ca el, poartă cu mîndrle pe teţi pentru concurs. Cînd re denţă neclară a materialelor secinţă le vor înfăptui, atunci
Numai pătruns în împără naţi, sînt mereu la datorie, piepturi decoraţii, Insigne şi veniţi la Deva, încercaţi să şi a lucrărilor. tot acest volum mare de mun
ţia acestor lumini îţi dai sea gata să intervină in orice mo medalii, ca simbol al abnega ne scrieţi despre sentimente Tot în timpul controlului, că obştească va da roadule
ma că aici pulsează o muncă ment pentru a ■ da continuita ţiei şi dăruirii cu care mun le şi trăirile intense şi de echipele au făcut o serie de aşteptate.
continuă, a cărei ştafetă se te procesului de producţie, cesc, făcînd ca săgeata între mare valoare etică ale celor propuneri pe linia respectării ANDREI OPREA
predă din mers. „Triajul" este pentru a alimenta vetrele ne cerii socialiste să urce tot care construiesc „cetăţile graficelor de aprovizionare a economist
piămînul uzinei, prin el respi stinse ale furnalelor, bateriilor mai sus, să ţintească dincolo noastre" la poalele bătrînei
ră fiecare secţie. Mii de to de semlcocs, turnătoriilor. de plan. cetăţi devene.
ne de materii prime brute, Impiegaţii de mişcare, ca Aşa cum, în întreaga noas Virginei Forţu : Ar trebui
sosite din măruntaiele pămin- nişte regizori al întregului tră economie, pătrunde tot celor tehnice din dotare. Sec compoziţia pe care ne-aţi să vă spunem cele ce le-am
tului, din pîntecele uriaşelor spectacol, dau dispoziţii de mai mult tehnica nouă, ea se ţia transporturi din uzina trimis-o, am spicuit mul spus celor doi, mai înainte
vapoare, de Ia mii de kilo manevră scurte, concise, la afirmă cu rezultate deosebite noastră pulsează zilnic in ve te neglijente, inadvertenţe citati. E gingăşie în modul
metri distanţă, se îndreaptă posturile de macaze, partide şi în transportul uzinal. Loco nele industriei mii de tone de chiar. In descrierea unor ta dv. de exprimare şl s-ar pu
spre gurile nesăţioase ale lor de manevră, coordonînd motivele cu abur sînt înlocui metal, de produse finite care, blouri folosiţi o exprimare tea „ghici" în el şl o oareca
furnalelor, spre secţiile pro întreaga activitate de prlmire- te treptat cu locomotive Die- prin alte procese de meta care dă cu totul alt înţeles re putere de observaţie, a-
ductive, spre fronturile de des expediere, de compunere- sel-hidraulice care, pe lingă morfozare, se transformă in decît cel dorit de dv. sociere şi sinteză. Reportajul
cărcare, Dar, pentru ca aces descompunere a trenurilor, ur mersul lor silenţios, sînt mult maşini şi instalaţii moderne, Dacă doriţi să scrieţi în nu-1 putem publica la rubri
te materii, această piine a mărind ca fiecare mişcare să mai puternice, mai economice ridicînd pe trepte tot mal viitor ziarului, vă sfătuim să ca destinată concursului,
furnalelor să ajungă acolo se desfăşoare conform grafi în exploatare, dau un randa înalte capacitatea creatoare a începeţi cu relatarea simplă fiind prea general, dar o dis
unde este necesară, la timp cului de circulaţie, procesului ment sporit la manevră şi poporului nostru, liber şl stă- a unor fapte concrete de cuţie cu dv., la redacţie,
şi într-un flux continuu, e ne tehnologic stabilit, fără minu tracţiune. Locul secularului pîn pe soartă. muncă sau de viată, fapte la n-ar fi păgubitoare.
voie de o imensă muncă de suri la capitolul „siguranţa tîrnăcop de la întreţinerea căii Dar... iată că se ivesc zorii. care ati participat sau ati Viorel Ignat — Hunedoa
manevră, o muncă tăcută ce circulaţiei". ferate a fost luat de maşini Viscolul de aseară s-a dus fost martor. Poate că ulte ra: „Sînt şi voi căuta să fiu
se desfăşoară prin semnale Noi, cei din transportul moderne de ripat, alimentarea pe alte meleaguri. Prin norii rior se vor dezvolta Ia dv. cinstit" — spuneţi. Este firesc.
codificate. Acel joc de artifi C.F.U., nu producem valori locomotivelor cu abur se face zdrenţuiţi de furtuna nopţii şi alte posibilităţi de expri Simţim însă că dincolo de
cii devine un joc calculat, o materiale, noi minulm însă cu benzi şi schlp acţionate elec se strecoară lumina unei noi mare mai apropiate de cerin exprimările „cu subînţeles",
îmbinare armonioasă a lumi imense asemenea valori, care tric. Forţa fizică e înlocuită cu zile de muncă ce preia şta ţele gazetăriei. pe care le folosiţi în finalul
nilor cu sunetul, dind întregii înmănunchează munca şi pri forţa maşinilor, a dispozitive feta de la noapte. Munca nu Dena Stelian: Ne bucură scrisorii trimise „pentru con
activităţi aspectul unei imen ceperea a mii şi mii de oa lor şi instalaţiilor moderne, încetează, se schimbă din mult că de la un furnalist, curs", dv, aveţi ceva de
se scene, unde jocul de lu meni ai muncii. Datorită aces care-l aşează pe om la pupi mers doar tura de serviciu. profesiune pe care ne-o măr spus. Vă invităm să spuneţi.
nr 1 din
De cutând, la
mini şl sunetul dau formă tui fapt, celor ce lucrează în trul de comandă, în faţa bu Urăm colegilor spor la mun turisiţi cu mîndrie, primim De data aceasta nu putem un interesant şi grădiniţa de copii cu tema Petrila, a avut Ioc
bun de
instructiv concurs
„Cel mai
spectacolului. sectorul transporturi, pe lingă toanelor, dind noi valenţa că, Iar ei ne spun somn uşor. rînduri încărcate de atîla publica reportajul trimis, el senator, modelator şi recitator“. Au participat copiii de Ia grădi
Cine sînt ace! actori tăcuţi pregătirea profesională, II se muncii şl creaţiei umane. Şl parcă somnul este mal dul sensibilitate. E unul din fiind lipsit de concreteţea niţele nr. 1, 5, 6 şi căminul Centralei cărbunelui Petroşani, de-
de 28 copii. Toţi
care se strecoară ca nişte cer calităţi fizice şl psihice S-au schimbat şi oamenii, ce în glasul roţilor de tren. semnele certe că întreaga necesară, dar sîntem siguri taşîndu-se drept cîştlgători un număr de ciocolată. Concursul au pri
mit ca premiu cîte un baton mare
s-a
umbre pe lingă vagoane, prin speciale, prezenţă de spirit, s-a schimbat conştiinţa lor. muncă de înnobilare a sufle că, scrîindu-ne în continua încheiat cu un program artistic la care şi-a dat concursul corul
labirintul liniilor de oţel, pe pricepere şi calm, multă, foar Termenii de comparaţie cu GHEORGHE CARABAŞ tului omenesc pe care o des re, „parametrii trăirii" vieţii de copii al grădiniţei nr. 1 Petrila, sub conducerea educatoarei
Speranţa Popescu.
care nu-i sesizezi decît doar te multă conştiinciozitate. trecutul îndepărtat au devenit impiegat de mişcare făşoară societatea noastră dv. vor creşte sub toate as In fotografie : o imagine din timpul concursului.
după felinarele ce le poartă ? Avem oameni foarte price anacronici. Noi, oamenii de la Uzina „Victoria" Călan dă roade. Cel care scrie cu pectele. Text şi foto: EMILIAN DOBOŞ
_____ _______________ __
Aron Munteanu — Ruda. muncă, alocaţia de stat pentru nute în producţie, cu respec necesare. Dacă încetează acti
Angajaţii încadraţi în muncă copii etc. tarea condiţiilor de vechime vitatea în aceste condiţii, nu
după efectuarea stagiului mi Romuluş Socol -— Orăştie. la întrebare minime prevăzute de lege. sînt obligate să restituie in
litar primesc concediul de Obiectul sechestrat pe care îl Astfel, trecerea de la o treap demnizaţia de concediu de 0-
odihnă în anul încadrării, cu cumpără debitorul devine pro tă inferioară la una superioa dihnă pe care l-au efectuat în
durată corespunzătoare ve prietatea acestuia şi poate fl stituită au lucrat în acelaşi pe timpul vacantei şcolare de de îmbrăcăminte, mobilă etc. Din scrisoarea trimisă rezultă ră nu se poate face în salturi, cursul acelui an calendaristic.
chimii lor în muncă, însă pro sechestrat din nou dacă de timp şi la aceeaşi unitate cu vară (lunile iulie şi august), Acestea se pot cumpăra de că între cele 4 persoane din ci consecutiv, după o vechi
porţional cu timpul cuprins bitul respectiv nu a fost aco angajatul care solicită recon salariaţi cu plata în rate. familie sînteti şi dv., astfel me minimă de 2 ani. Unitatea nu este obligată ,să
între data reîncadrării şi sfîr perit prin plata contravalorii stituirea vechimii. Alexandru Greu şi alţii — Gheorghe Barbu — Ohaba. că nu puteţi beneficia de re Marin Negroiu — Orăştie. acorde concediu fără plată
şitul anului calendaristic în obiectului scos de sub se Olga Butnarii —■ Simeria. A- Vulcan. Pentru a fi promovaţi In legătură cu respectarea ducere de impozit pe salariu, Salariatele care au încetat ac salariatei pentru îngrijirea co
care a avut loc această re chestru în acest mod. în categoria a Il-a de salari programului de lucru în uni tivitatea fiind gravide sau pilului.
Iocatia de stat nu se acordă zare, se cere o vechime mi Grigore Cornea — Hune
încadrare. Andronic Nandra — Pui, pentru copiii care sînt în în nimă în meserie de un an. De tatea unde lucrează soţia dv„ doara. Pentru clarificarea si pentru a-şi creşte un copil pî Petre Negroiu — Orăştie.
nă la împlinirea vîrstei de 7
Ioana Manolu — Ghelar. Sa Perioadele de timp lucrat ce treţinerea statului sau a unei asemenea, pentru a trece de urmează să solicitaţi sprijinul tuaţiei care vă interesează, so ani nu-şi pierd vechimea ne Răspunsul este afirmativ Ia
nu pot fi dovedite cu acte o- organizaţii obşteşti. De ase comitetului sindicatului din licitaţi sprijinul compartimen toate Întrebările din scrisoa
lariaţii transferaţi de la o u- ficiale vor putea fi reconsti menea, alocaţia de stat pen la nivelul de bază la treapta unitatea respectivă. tului de protecţia muncii din întreruptă în aceeaşi unitate,
1 în cadrul aceleiaşi catego
nitate la alta la cererea lor tuite în unităţi de către co tru copii nu se poate acorda rii, este nevoie de o vechime Gheorghe Onica — Hune cadrul combinatului. dacă se reîncadrează în ter re, în oazul în care cele scri
pierd sporul de vechime ne mitetele sindicatelor, la cere cumulativ cu bursa. Cei care minimă în categorie tot de un doara. Numai salariaţii care . Florea Bărbulescu — Deva. men de 90 de zile de la data se corespund realităţii.
întreruptă în aceeaşi unitate. rea angajaţilor interesaţi. Pen au în îngrijire copilul trebuie an. au în întreţinere mai mult Trecerea muncitorilor calificaţi ajungerii copilului la vîrsta de ION VASILIE
tru aceasta este necesar să să opteze pentru acelea din de 3 persoane (deci cel pu
Ei îşi menţin însă vechimea existe cel puţin doi martori Gheorghe Hîrşorescu — ţin 4) în afară de ei, şi care de la o treaptă la alta în ca 7 ani, în aceeaşi unitate sau VASILE AVRAM
neîntreruptă în muncă pentru care să posede acte ofictalc tre drepturi oare îl avanta Deva. Banca Naţională nu a- nu au nici un fel de venituri drul aceleiaşi categorii se într-o altă unitate, dacă uni din cadrul Direcţiei judeţene
acordarea ajutoarelor pentru din care să rezulte că în pe jează. In cazul optării pentru oordă împrumuturi salariaţilor proprii,, beneficiază de re face pe baza calităţilor per tatea la care au lucrat con pentru probleme de muncâ
incapacitate temporară de rioada ce re cure a fi rec in bursă, alocaţia li se va plăti pentru cumpărarea obiectelor ducere de impozit pe salariu. sonale şi a rezultatelor obţi firmă în scris că nu îi sînt şi ocrotiri sociale