Page 28 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 28
B B B n i B n g M P B B B M a B C E a H M — S W O T g g W B — P . . . ' > — i ^ . n "* 1 1 jl -""
3E7QB
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 624 ® VINERI 9 FEBRUARIE 1973
gggWgSfllfflH -V.- 11
Reuniunea multilaterala pregătitoare Şedinţa Comitetului miniştrilor Comentariu la meciul de fotbal Olympique
şi selecţionata divizionară română
a Conferinţei general-europene apărării ai statelor participante ATLAS PARIS 8 (Agerpres). — lui Pîrcălab şi Fleitas. Ră-
- intervenţia reprezentantului României— la Tratatul de la Varşovia Comentînd partida amicală ducanu a rezistat pînă în
de fotbal disputată la Nî-
minutul 19 cînd, bine ser
vit de Fleitas, mijlocaşul
mes între formaţia locală
Olympique şi selecţionata Adams, cu un şut puternic
HELSINKI 8 (Agerpres). — blemele cooperării economice. ordinii de zi, care prevede
divizionară română, cores
Trimisul special, Dumitru Ţinu, Această componentă econo „dezvoltarea relaţiilor cultura Despre „indieni pondentul agenţiei France la firul ierbii, a reuşit să
transmite: In cadrul reuniu mică este strîns legată de le, artistice, schimburilor de Intre 6 şi 8 februarie, trilor apărării s-a desfăşurat înscrie. După pauză, fotba
nii pregătitoare multilaterale componenta politică şi de ce informaţii, schimburilor turis 1973, în capitala Republicii într-o atmosferă prietenească, giganţi“ Presse notează, între alte liştii românf au făcut mari
le : „Prima repriză, în care
de la Helsinki au continuat lelalte componente ale secu tice şi sportive", este o con Populare Polone — Varşovia în spiritul înţelegerii recipro eforturi să egaleze, l-au
joi dezbaterile asupra proble rităţii în Europa, a spus vor secinţă logică şi firească a re — a avut loc şedinţa ordi ce a tuturor participanţilor. In urma unor îndelun echipa din Nîmes a înscris pus de cîteva ori la încer
care pe portarul gazdelor,
şi unicul gol care i-a asi
melor ordinii de zi a confe bitorul. Intr-adevăr, asigurînd laţiilor multiple de colaborare nară a Comitetului miniştri In problemele discutate au gate cercetări, în jungla gurat victoria, a fost de ex apoi Nîmes a reluat iniţia
rinţei pentru securitate şi co baza materială a cooperării în bi şi multilaterală pe care lor apărării ai statelor ’ parti fost adoptate hotărîri puse de din Matto Grosso, etnolo celentă calitate. De la oas
operare în Europa. Au luat ansamblul său, cooperarea e- România le întreţine cu cele cipante la Tratatul de la Var acord. gul brazilian Claudio Villas peţi s-au evidenţiat, prin tiva şi numai datorită va
cuvîntul reprezentanţii U.R.S.S., conomică, ştiinţifică şi tehni lalte / ţări europene la nivel şovia. Şedinţa a fost prezidată de Boas a reuşit să intre în lorii portarului Răducanu
Olandei, României, Danemar că este chemată să contribuie guvernamental şi neguverna La lucrările comitetului au ministrul apărării naţionale contact cu misterioşii „in jocul lor tehnic, Dobrin şi oaspeţii au putut evita un
Dinu, iar de la gazde A-
cei, Iugoslaviei, Vaticanului, la dezvoltarea fiecărei naţi mental. participat miniştrii apărării al Republicii Populare Polone, dieni giganţi“ care jac dams şi Mezy. Dacă echipa scor şi mai sever“.
Canadei, Cehoslovaciei, S.U.A., uni de pe continentul nostru Referindu-se la consecinţele ţărilor participante la Trata general-broni Wojciech Ja parte din tribul Kranako- română a dominat teritorial, Arbitrul M. Rios a con
Irlandei, Austriei, Maltei, Spa şi să permită fiecărui popor instituţionale ale conferinţei tul de la Varşovia, coman ruzelski. res — s-a anunţat marţi dus următoarele formaţii :
niei, Bulgariei, Poloniei, Fran să ajungă la cuceririle ştiin asupra securităţii şi cooperă dantul suprem al Forţelor Ar * la Brasilia. în schimb atacanţii au şu Nîmes! Landi, — Boissier,
ţei, Norvegiei. ţei şi tehnicii moderne. Ea rii în Europa, care urmează mate Unite, şi şeful Statului Participanţii la şedinţa co Datele cunoscute pînă a- tat de la distanţă prea Betton, Auge, Kabyle, A-
In cuvîntul său, şeful dele trebuie să asigure tuturor ţă să constituie punctul patru al Major al Forţelor Armate U- mitetului au fost primiţi de cum în legătură cu aspec mare, iar cînd s-au aflat dams, Mezy, Pîrcălab, Flei
gaţiei române, ambasadorul rilor interesate un ritm intens ordinii de zi, reprezentantul nite. Edward Gierek, prim-secretar tul exterior şi obiceiurile în careu au întîrziat să-şi tas, Vergnes, Iniesta ; se
Mircea Bălănescu, după ce a de dezvoltare social-economi- român a arătat că activităţile La şedinţă au fost exprima al C.C. al P.M.U.P., şi Piotr acestor indieni, a căror încerce şansa. Mult mai lecţionata divizionară a Ro
arătat că delegaţia română a că, să reducă decalajele exis te probleme privind activita înălţime medie atinge 1,70 clare au fost ocaziile gaz mâniei : Răducanu, — Săt-
avut ocazia, în intervenţia sa tente şi să aducă la un nivel desfăşurate pentru pregătirea tea curentă a organelor mi Jaroszewicz, preşedintele Con m, au fost furnizate abia delor, care au străpuns a- măreanu. Boc, Sameş, De-
de la 2 februarie, să-şi expri asemănător dezvoltarea aces primei conferinţe nu trebuie litare ale organizaţiei Trata siliului de Miniştri al R.P. după 1950 de povestirile desea apărarea română prin leanu, Dinu, Dumitru, Troi,
me poziţia cu privire la pri tora. Un asemenea proces va să se încheie o dată cu a- tului de la Varşovia. Polone. indienilor din alte triburi, cursele spectaculoase ale Dumitrache, Dobrin, Iordă-
mul punct al ordinii de zi, o- trebui să implice eliminarea ceasta. Intîlnirea s-a desfăşurat în şi aceasta deoarece gigan nescu.
cupîndu-se mai ales de pro barierelor artificiale, a discri Şedinţa Comitetului miniş- tr-o atmosferă cordială. ţii junglei braziliene i-au
blemele politice ale securită minărilor, restricţiilor şi ob ocolit întotdeauna pe albii
ţii europene, concepută ca un stacolelor de orice natură. care s-au aventurat pe te Baschet
sistem de angajamente şi mă In ce priveşte problemele ritoriile stăpînite de ei.
suri destinate aşezării relaţi referitoare la cooperarea cul Chiar Claudio Villas Boas
ilor între state pe baze noi, turală, care constituie obiec Cuvîniarea premierului luira Sandi şi fratele său au eşuat în MADRID 8 (Agerpres). — pei au fost Titus Tarău (23
a expus poziţia tării noastre tul celui de-al treilea punct al încercările similare din Cupele continentale la bas puncte), Oczeleac (16 punc
cu privire la capitolele 2, 3 şi ordinii de zi, delegaţia româ 1967 şi 1968. chet au programat primele te), Dumitru (15 puncte) şi
4 ale agendei conferinţei ge nă crede că examinarea aces la conferinţa internaţională în problemele dezvoltării economico- După cum relatează pre meciuri din ultima etapă a Sav-u (14 puncte). Celelalte
neral-europene, respectiv co tor probleme va trebui să sa braziliană, un prim con grupelor sferturilor de fi puncte au fost înscrise de
laborarea în domeniile econo pună în lumină dimensiunea sociale fi culturale ale ţârilor continentului asiatic tact a avut loc duminică, nală. Baciu (6), Pîrşu (5) şi Gheor
mic şi cultural şi problema umană a relaţiilor interstata în momentul în care cîţi- După cum subliniază co ghe Valeriu (2). Din forma
continuităţii instituţionale a le din Europa. După cum se NEW DELHI 8 (Agerpres). existenţa intereselor comune nam devastate de război. va indieni kranakores s-au mentatorii sportivi ai agen ţia spaniolă s-au evidenţiat
conferinţei. ştie, România acordă un inte — Luînd cuvîntul în cadrul ale ţărilor Asiei pentru depă In continuare, Indira Gan apropiat de tabăra expedi ţiilor internaţionale de pre Estrada şi Santillana, care
Apreciind că propunerile şi res special contactelor uma şirea stării de înapoiere eco dhi a subliniat că India se ţiei conduse de Villas să, performera etapei a fost au marcat 20 şi, respectiv,
ideile formulate în această a ne, schimburilor de idei şi in lucrărilor Conferinţei inter nomică, soluţionarea comple pronunţă pentru transformarea Boas; după o oarecare ezi echipa Steaua Bucureşti, 19 puncte.
doua etapă a consultărilor de formaţii, cunoaşterii reciproce naţionale în problemele dez xelor probleme sociale şi în continentului asiatic într-o tare, musafirii mult aştep care a reuşit să învingă, în Avantajul de patru punc
către numeroase delegaţii o- a valorilor culturale, promo voltării economico-sociale şi tărirea unităţii în lupta pen zonă a păcii şi cooperării şl taţi s-au lăsat convinşi să deplasare, cu scorul de 81-77 te obţinut în meciul tur de
feră o bază bună pentru ela vării înţelegerii internaţiona culturale ale ţărilor continen tru pace şi progres. Referin va depune în acest scop toa intre în tabără pentru a redutabila formaţie spaniolă jucătorii români face ca
borarea unei ordini de zi ge le, prieteniei şi păcii între du-se la situaţia din Asia de te eforturile pentru reduce primi o serie de daruri, Juventud Badalona. Baschet- aceştia să pornească favo
neral acceptabile, ambasadorul popoare. Propunerea României tului asiatic, premierul indi sud-est, Indira Gandhi a sa rea încordării în Asia, pen după care au dispărut cu baliştii români au practicat riţi în partida retur de la
României s-a referit la pro- în ce priveşte punctul trei al an, Indira Gandhi, a subliniat lutat, în numele poporului şi tru întărirea bazelor priete rapiditate în pădure. Ei un joc de un bun nivel teh Bucureştii (la 14 februarie)
guvernului Indiei, încetarea niei şi crearea condiţiilor de au revenit, însă, a doua nic, în care precizia în arun şi să păstreze şanse bune
zi în zori.
războiului şi instaurarea păcii natură să favorizeze o rodni cările la coş a fost dublată
în Vietnam, exprimînd, în că şi strînsă colaborare între Ceorges Simenon de o apărare foarte precisă. de calificare în semifinale
Dezbaterile Consiliului Ministerial al O.U.A. cest eveniment va sluji cau popoarele din această zonă a la 70 ani Realizatorii principali ai echi le „Cupei Cupelor".
acelaşi timp, speranţa că a-
lumii. In încheiere, premierul
zei întăririi păcii în Asia şi indian a evidenţiat că poli
ADDIS ABEBA 8 (Agerpres). fricii. Vorbitorii şi-au expri Participanţii au aprobat pro în întreaga lume. Premierul tica Indiei de nealiniere nu Scriitorul belgian Geor-
— Consiliul Ministerial al mat sprijinul faţă de Zambia punerea Secretariatului gene se identifică cu o neutralita ges Simenon, creatorul ce
Organizaţiei Unităţii Africa în legătură cu actele provo ral al O.U.A., în legătură cu indian s-a exprimat în favoa lebrului comisar Maigret,
ne, a cărui reuniune anuală catoare ale regimului rasist redactarea unei declaraţii rea extinderii încetării focu te pasivă, liniile ei de forţă a declarat că renunţă să Cinema Benjamin Britten; 14,35 Muzică
de promenadă; 15,00 Buletin de
se desfăşoară la Addis Abeba, rhodesian şi au cerut consi globale referitoare la proble lui în Laos şi Cambodgia şi fiind, dimpotrivă, lupta activă mai scrie romane. Sime ştiri; 15,05 Radioancheta econo
a aprobat bugetul organizaţi liului iniţierea unor măsuri mele abordate, însărcinînd pe a adresat, totodată, naţiuni împotriva blocurilor militare non, care a publicat 214 DEVA; Filiera („Patria“)! A- mică; 15,20 Piese de estradă ;
liber
ei pe exerciţiul 1973—1974, de asistentă concretă pentru lor asiatice un apel, cerîn- agresive, lupta pentru pace romane sub numele său şi leargă repede, aleargă Batalionul 16.00 Radiojurnal; 16,15 Melodii
Elisa-
populare
interpretate
de
SIMERIA:
(„Arta“);
în valoare de 4,5 milioane do această tară, Totodată, parti reprezentanţii Algeriei, Sene încă 50 sub diverse pseu invizibil („Mureşul“); HUNE beta Ticuţă şi Iosif Mihuţ; 16,30
lari. In continuare, consiliul cipanţii au salutat Acordul galului, Zairului şi Somaliei du-le să contribuie la recon şi securitate în întreaga lu donime, va împlini, la 12 DOARA: Bariera („Siderurgis- Ştiinţa la zi; 16,35 Transcripţii
Călăreţii
urmează să decidă asupra privind încetarea războiului cu redactarea acesteia. strucţia regiunilor din Viet me. februarie, 70 de ani. tul“); CĂLAN: Tinţin („Constructo corale; 16,50 Publicitate radio ; Din
17,30
Pentru
17.00
patrie;
tem
rul“);
şl
fondurilor speciale de asis şi restabilirea păcii în Viet plul soarelui („U Iunie“) ; TE- înregistrările violonistului Nicu
tenţă acordate mişcărilor de nam. In legătură cu situaţia LIUC : Mary Poppins, seriile Stănescu; 17,40 Radiocabinet de
18,00
documentare;
eliberare de pe continent. din Orientul Apropiat, în ca I-II („Minerul“); PETROŞANI : informare şi 20,00 Zece melodii
Orele
Noiem
Roma
Ia
Vacanţa
serii;
(„7
După cum relatează agen drul dezbaterilor s-a relevat brie“); Agentul nr. 1 („Repu preferate ; 20,45 Consemnări de
necesitatea retragerii trupelor RAWALPINDI. - Secretarul nite, membri ai trupei Tea Yaser Arafat. Cu acest prilej, erau înregistraţi în sectorul in blica“) ; LUPENI : Explozia Mircea Bradu; 20,50 La micro
ţiile de presă, participanţii general al Organizaţiei Naţiu trului de păpuşi „Ţăndărică" părţile au continuat examina („Cultural“); Aventuri la Ma fon, Emil Gavriş; 21,00 Revista
israeliene de pe teritoriile a- dustrial. şlagărelor; 21,25 Moment poetic.
la dezbaterile generale asu rabe ocupatef nilor Unite, Kurt Waldheim, din Bucureşti au prezentat la rea unor probleme privind re rea Neagră, seriile I-II („Mun Lirică latino-americană; 21,30
citoresc“); LONEA : Marea spe
pra unor probleme politice Toţi vorbitorii au scos în care se află într-o vizită ofi Biblioteca română din New laţiile dintre oficialităţile de la CAIRO - La Cairo s-a în ranţă albă („Minerul“); ANI- Bijuterii muzicale ; 22,00 Radio
jurnal; 22,30 Concert de seară;
şi economice cu care sînt evidenţă importanţa viitoarei cială la Rawalpindi, a avut o York un program de seîecţi- Beirut şi unităţile de coman cheiat cea de-a şasea reuniu NOASA: Evadare din Planeta 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00
FE-
(„Muncitoresc“);
maimuţelor
întrevedere cu preşedintele uni din repertoriul actualei do palestiniene staţionate pe ne trimestrială a Consiliului Estrada nocturnă.
TRILA:
confruntate statele africane conferinţe panafricane în pro Pakistanului, Zulfikar Aii Bhut- stagiuni. teritoriul Libanului. Prezidenţial al Confederaţiei toresc"); Opiul şi bita („Munci
lui
VULCAN:
Balada
s-au pronunţat în unanimita blemele vaSutare, prormnţîn- to, in cursul căreia au fost a- Republicilor Arabe, organism Cable Hogue („Muncitoresc“); Televiziune
URICANI: Lupul negru' (,17 No
te pentru adoptarea unor mă du-se pentru realizarea unei bordate o serie de probleme TOKIO - Guvernul japonez BUENOS AIRES - Preşedin din care fac parte preşedin iembrie“); ORĂŞTIE: Sfînta Te-
suri care să ducă la întări poziţii comune a statelor con privind situaţia din regiunea a desemnat pe Heishiro Oga- tele Venezuelei, Rafael Calde- ţii Egiptului, Libiei şi Siriei, reza şi Diavolii („Patria“); Me 9,00 Curs de limba rusă. Lec
indo - pakistaneză şi rolul ţările membre ale acestei uni sagerul („Flacăra“); GEOAGIU- ţia a 40-a ;
rea luptei împotriva colonia tinentului în raporturile de O.N.U. în soluţionarea acesto uni. Reuniunea, care a durat BĂI: Eliberarea lui L. B. Jo 9,30 O viaţă pentru o idee :
Ion Cantacuzino (II);
lismului portughez şi a regi schimb cu ţările occidentale ra. ti Mû trei zile, a fost consacrată e- nes ; HAŢEG: Cu mîinile cura 10,00 Telex ;
te („Popular“); BRAD : Gentle-
murilor rasiste din sudul A- industrializate. i Cadran ■ Cadran xaminării unor aspecte poli manii norocului („Steaua ro 10.05 Publicitate ;
NAŢIUNILE UNITE - O mi tice şi militare ale situaţiei din şie“); GURABARZA: Lingă tine 10,10 Studioul artistului amator;
trăiesc
oameni
I-
(„Minerul“);
siune a Consiliului de Secu mm Orientul Apropiat, precum şi LIA : Dacă e marţi, e Belgia 10,55 Avanpremieră ;
11,00 Portativ ’73 ;
ritate, alcătuită în conformita evaluării stadiului' aplicării („Lumina"). 11.40 Selecţiuni din emisiunea
te cu rezoluţia din 26 ianua wa, diplomat de carieră, in ra, a sosit într-o vizită de trei măsurilor în vederea creării 12.30 Moment folcloric ;
„Seară pentru tineret“;
Decretarea stării de urgenţă rie, va pleca în capitala Zam- postul de ambasador al Ja zile în Argentina, a patra eta diferitelor instituţii ale Confe Radio Bucureşti 12.40 Municipalitatea răspunde
biei pentru a examina situa
deraţiei.
bucureşteanului ;
ţia creată de incidentele pe poniei în R. P. Chineză. Asu pă a turneului pe care îl în PROGRAMUL I: 6,00 Muzică 13.00 Telejurnal ;
16,00- -17,00 Teleşcoală ;
şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal ;
în Republica Dominicană trecute la frontiera dintre Rho- pra schimbului de ambasadori treprinde într-o serie de ţări cestui an a marcat o nouă 8.00 Sumarul presei; 9,30 Memo 17.30 Curs de limba engleză
BONN - Luna ianuarie a a-
latino-americane.
intre Japonia şi R. P. Chineză
desia şi Zambia.
Lecţia a 39-a ;
9,50
s-a convenit în martie trecut, creştere a numărului şomeri ria pămîntului românesc; trompe 18.00 Telex ;
Melodii
interpretate
la
SANTO DOMINGO 8 (A- mat că guvernul dominican WASHINGTON - Preşedin cu prilejul vizitei la Pekin a JOHANNESBURG - 24 de lor în R. F. a Germaniei. Po tă dc Pierre Sellin; 10,00 Bule 18.05 Tragerea Loto ;
gerpres). — Intr-un discurs va face uz de toate puterile tele Nixon a numit pe Dixy premierului japonez, Kakuei mineri şi-au pierdut viaţa in- trivit datelor furnizate de O- tin de ştiri; 10,05 Folclor muzi 18,15 Cum vorbim ?
10,30
cal
18,35 La volan — emisiune pen
din
Moldovei;
sudul
rostit la posturile de radio şi pe care i le conferă starea Lee Ray în funcţia de pre Tanaka. tr-un accident survenit la mi ficiul federal de statistică, în Harta ţării la scara viitorului tru conducătorii auto ;
teileviziune, preşedintele Re de urgentă şi va lua măsuri şedinte al Comisiei S.U.A. na de aur Carltonville din Re iunie au fost înregistrat! (emisiune pentru tinerii ascul 18.50 Teleconferinţă de presă ;
publicii Dominicane, Joaquin drastice pentru a face fată pentru energia atomică. Dixy BEIRUT - Preşedintele Con publica Sud-Africană. Alţi 356 400 şomeri, în comparaţie tători); 10,45 Muzică uşoară de 19,20 1001 dc seri ;
Camelia Dăscălescu şi Polito ;
19.30 Telejurnal :
Balaguer, a anunţat introdu oricărei situaţii. Lee Ray este prima femeie că siliului de Miniştri al Libanu nouă mineri se află in stare cu 279 200 în luna decembrie 11.00 Buletin de ştiri; 11,05 Din 20,00 Melodia săptămînii — „Cin
cerea în întreaga tară a stă Fără a furniza alte amănun reia i se încredinţează acest lui, Saeb Salam, a avut, mier gravă. a anului trecut. Procentajul muzica popoarelor; 11,15 Litera cinalul în patru ani şl ju
mătate" ;
rii de urgenţă. El a invocat te, şeful regimului de la San- important post. curi seara, a doua întrevede şomerilor vest-germani din ia şi spiritul legii; 11,30 „Patrie 20.03 Studioul dc poezie : „Floa
bogată-n frumuseţe“ — cîntece;
pentru a justifica această to Domingo a declarat că în re din cursul acestei săptă- /MADRID - La sfirşitul anu nuarie a atins valoarea de 12.00 1215 Recital de operă re albastră" (II). Specta
Discul zilei — Eva Pila-
rova;
mîni cu preşedintele Comitetu
col muzical-literar ;
măsură pătrunderea în ţară, tre trupele guvernamentale şi WASHINGTON - Cu prile lui 1972, în Spania existau, 1,6 la sută din totalul forţei Constantin Gabor; 12,30 Intîlni- 20,35 „Aventurile lui Juan" —
jul încheierii turneului între lui Executiv al Organizaţiei potrivit datelor oficiale, 203 100 de muncă înregistrate - pre re cu melodia populară şi in
ia sfîrşitul săptămînii prece grupul de guerilă a avut loc film cubanez ;
prins in Canada şi Statele U- pentru Eliberarea Palestinei, şomeri. Dintre aceştia, 71 300 cizează datele ^statistice. terpretul preferat; 13,00 Radio 22,05 , 21 de ore“ ;
dente, a unui grup de gueri o ciocnire sîngeroasă, relevă jurnal; 13,15 Avanpremieră coti 22,30 Campionatele europene de
diană; 13,30 Concert de prînz ; patinaj artistic — proba
1
lă înarmat. Vorbitorul a afir agenţia Associated Press. 14.00 Compozitorul săptămînii — dc dans.
Apărarea proprietăţii socialiste—datorie de onoare a fiecărui salariat al I.M. Hunedoara
Acesta este titlul unui pravegheaţi şi jucîndu-se cu Pionierii care activează în
film de scurt metraj care ru chibriturile, au aprins sal cercurile „Prietenii pompie
lează de cîtva timp pe e- teaua şi pernele de pe pat. rilor" trebuie să discute cu
cranele cinematografelor din La intervenţia vecinilor, A- colegii lor şi cu cei mal
oraşele şi 'localităţile jude nişoara a putut cu greu să mici despre pericolul la care 0 largă activitate educativă | Exigenţă-din partea comisiilor tehnice p.c.i.
ţului nostru. Inspirat din fap fie salvată. Tomiţă, însă, a se expun jucîndu-se neatent
te reale, filmul reconstituie decedat intoxicat, cu bioxi cu focul.
întîmplări tragţce, provocate dul de carbon degajat de in De asemenea, învăţătorii Datorită însemnătăţii pe cu rezultate bune, cei care Pentru buna desfăşurare a cendiilor în cadrul exploată
de incendii —' datorate ne cendiu. şi alţi educatori, folosind e- care o are proprietatea so nu-şi fac datoria, care aduc procesului de producţie, un rilor miniere, ateliere, depozi Trebuie reţinut că răspun
glijenţei părinţilor- — cărora Imprudenţe fac şi cei mari. xemple concrete şi materia cialistă, . apărarea ei este o daune avutului obştesc să factor important este luarea te etc. este strîns legată de zători de toate aceste nere
guli
în
primul
rînd
sînt
le-au căzut victime în spe Gheorghe Popa, de 34 ani. lele editate în acest scop. datorie patriotică a tuturor suporte direct din buzunarul tuturor măsurilor de asigura modul cum comisiile tehnice maiştrii, tehnicienii şi ingine
cial copiii mici. fost electrician, domiciliat în pot să explice primejdia fo- oamenilor muncii. In Consti propriu — şi nu din avuţia re şi respectare a normelor p.c.i. se ocupă de desfăşura rii, şefii de secţii şi sectoa
tuţia Republicii Socialiste Ro societăţii, .urmările neglijenţe şi regulilor de prevenire a rea activităţii de prevenire şi re, care nu trebuie să uite
mânia se precizează că fieca lor şi lipsurilor de care dau incendiilor la fiecare loc de stingere a incendiilor. că în afara sarcinilor de pro
re cetăţean este dator să a- dovadă. muncă. Acţiuni bune s-au între ducţie au aceeaşi obligaţie
pere proprietatea socialistă, inginerii, tehnicienii, şefii de Este necesar ca în toate prins, dar totuşi se mai în- şi pe această linie. Comisiile
Iată de ce toţi muncitorii,
REGRETE RZII liste. secţii şi ateliere din cadrul unităţile obştesc împotriva tîlnesc o serie de nereguli, tări nu trebuie să se trans
U
întreprinderii
să
să contribuie la întărirea şi
tehnice o.c.i. de la exploa
dezvoltarea orînduirii socia
crească spiritul de apărare a
în mod deosebit la sistemele
I.M. Hunedoara sînt chemaţi
avutului
de încălzire, instalaţiile elec
forme în nişte organe care
In acest scop se desfăşoa
ră o largă activitate educa să manifeste o atitudine plină incendiilor — deziderat de a trice de iluminat şi forţă, în dau doar numai dispoziţii —
de grijă şi răspundere faţă
cărui respectare depinde în
executarea lucrărilor de su
tivă pentru cultivarea în de proprietatea socialistă, să foarte mare măsură bunul dură, a diferitelor lucrări de ci ele trebuie să desfăşoare
conştiinţa oamenilor a senti nu-i tolereze pe cei care în mers al producţiei, îndeplini reparaţi care necesită folosi o activitate practică în te
mentului de răspundere faţă calcă legile, faţă de acei ca rea cu simţ de răspundere a rea focului deschis etc., toa ren, luînd măsuri de a reme
Filmul avertizează în mo Deva, bloc G 2, ap. 46, s-a losirii focului în jocul copi dia orice defecţiune la locu
dul cel mai serios că nu es culcat lăsînd reşoul electric ilor, cu prilejul orelor de de dezvoltarea şi apărarea re dau dovadă de neglijenţă sarcinilor de plan. In con te acestea putînd avea ur rile de muncă. De aceea se
mijloacelor de producţie, pen
în apărarea bunurilor obşteşti,
te de glumit cu focul şi că în priză. Fiindu-i cald, a a- dirigenţie sau în alte împre tru înţelegerea profundă de textul acestor acţiuni este in mări deosebit de grave. cere ca fiecare membru al
viaţa celor dragi nu mai runcat peste noapte plapu jurări. către - fiecare muncitor, ingi Muncind fiecare cu răs clusă şi activitatea comisiilor De asemenea, organizarea comisiilor să aibă sarcini re
poate fi refăcută, că se mai ma pe reşou, incendiind în Şi comitetele executive ale ner, tehnician a corelaţiei pundere realizînd cp maxi tehnice p.c.i. din cadrul ex pazei este încă pe alocuri partizate concret, să urmă
mum de eficienţă atribuţiile
găsesc şi In prezent unii pă tregul apartament. Locatarul consiliilor populare vor tre dintre rezultatele obţinute în ploatărilor miniere aparţinînd defectuoasă. Se mai întîlneş- rească îndeplinirea instrucţi
rinţi care dovedesc o negli a murit în mijlocul flăcări bui să desfăşoare o mai sus dezvoltarea proprietăţii socia la locul de muncă şi luînd I.M. Hunedoara. Comisiile te personal neinstruit, iar în unilor, să tragă la răspundere
jenţă condamnabilă privind lor. ţinută activitate pentru apli liste şi posibilităţile de ridica atitudine hotărîtă faţă de as tehnice au fost organizate incinta unor obiective nu e- pe acei care încalcă norme
tocmai în scopul de a lua
pectele negative, ne îndepli
supravegherea copiilor. Fiecare părinte Ştie cu ci carea în practică a măsuri re a nivelului de trai, de creş nim o datorie patriotică faţă toate măsurile pentru a pre xistă ordine, 'nu se păstrează le şi regulile p.c.i.
curăţenia, iar unii sudori în
Astfel, în 23 decembrie tă dragoste, dar şi migală, lor stabilite prin planurile tere a bunăstării personale. d întreprinderea în care veni înlăturarea cauzelor ge timpul executării lucrărilor
e
1972 trei copii ai familiei se creşte un copil. De ce a- întocmite, angrenînd pe tot: Este lesne de înţeles ce muncim, faţă de bunurile so neratoare de incendii. Buna nu iau măsuri de prevenire (Materiale publicate
Pop Ioan din Timişoara, s-tr. tunci se manifestă de către membrii comisiilor p.c.i. din prejudicii se creează pentru cietăţii noastre socialiste. asigurare a pazei contra in a incendiilor. la cererea I.M. Hunedoara)
Muroschi, nr. 3, au murit unii atîta lipsă de răspunde localităţi, pe membrii forma fiecare salariat la locul de
din neglijenţa părinţilor, ca re, care în final le pune în ţiilor civile de pompieri, în muncă atunci cînd nu-şi poa
urmare a incendiului ce a pericol viaţa ? efortul comun de a preven te realiza sarcinile de pro
avut loc la gospodăria aces Cele de mai sus au fost izbucnirea unor incendii da ducţie, pentru că utilajele au
tora. doar cîteva exemple recent torate jocului copiilor cu fo fost grav avariate sau con întreprinderea agricolă
In familia Iui Tănase petrecute. Cum, din păcate, cui, cunoscînd că, de cele strucţiile distruse de un in întreprinderea de refele
Gheorghe, din comuna Bra asemenea evenimente s-au mai multe ori, copiii nu ma cendiu. Şi trebuie să arătăm de stat Simeria
du, judeţul Argeş, jalea s-a înmulţit în ultimul timp, fa scapă cu viaţă din astfel de că mai sînt şi în prezent sa
aşternut tocmai cînd se pre cem un apel la toţi factorii împrejurări. lariaţi — bineînţeles puţini la str 30 Decembrie nr. 2 electrice din Deva
găteau să întîmpine noul an. de răspundere, şi în primul Să facem cu toţii un efort număr — care prin neglijen
In ziua de 31 decembrie rînd la părinţi, educatori, în conjugat pentru a preîntîm- ţă şi nepăsare aduc pagube ANGAJEAZĂ URGENT
1972, ca urmare a incendiu văţători şi profesori, să ve pina astfel de cazuri, pen avutului obştesc, produc per
lui izbucnit, trei membri ai gheze ca viaţa tinerilor vlăs turbaţii în buna desfăşurare în condiţiile Legii nr. 12/1971 : ANGAJEAZĂ
familiei au decedat şi unul tare să nu fie curmată brusc tru a nu mai avea... regrete a procesului de producţie. De — tractorişti
a avut arsuri grave. de astfel de tragedii. tîrzii. aceea trebuie creată o puter — muncitori necalificaţi, pentru sectorul zootehnic
In ziua de 12 ianuarie 1973 Părinţii nu trebuie să lase nică opinie împotriva unor de urgenţă portari pentru sediul întreprinderii.
cei doi copii ai familiei Făs- jocul copiilor nesuprave- Colonel VALENTIN POPA astfe) de fenomene dăunătoa Salarizarea se va face conform H.C.M. 914/1968.
trăoaru, din oraşul 'Petrila, gheal, să nu-i închidă sin comandantul Grupului de re, pentru dezvoltarea conti Pentru nefamilişti se asigură locuinţă. Condiţiile de studii sînt 7 sau 8 clase.
— Anişoara de 3 ani şi ju guri în casă, gîndind că pompieri al judeţului nuă şi apărarea proprietăţii Informaţii suplimentare la telefon 78, la biroul
mătate Şi Tomiţă, de un an astfel îi feresc de acciden socialiste. Salarizarea potrivit H.C.M. 914/1968.
şi jumătate — fiind nesu- tele străzii. Hunedoara Este întru totul justificat personal. (47)
ca, odată cu stimularea celor (46)
ce îşi îndeplinesc sarcinile
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (soclal-audienţe-scrisori), 12317 (culturâ-sport). - Tiparul : I. P. Deva.
A