Page 29 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 29
Proletari din toate far lie, unifi-vă!
Mgerpres relatează
DE LA COMISIA DE rnurile de pămînl. sporirea
HIDROLOGIE A cu 15 la sută a randamen
ACADEMIEI R.S.R. tului la buldozerele utiliza
te la executarea tera-.ărilor
Comisia de hidrologie a A- Avînd în vedere aceste per
cademiei Republicii Socialis [ormanţe, colectivul între
te România a înscris în pro prinderii a şi realizat o pri
gramul său de activitate pe mă serie de 5 echipamente,
acest an studierea unor teme urrnînd ca în acest an să
de o deosebită importantă mai producă 20 de utilaje de
pentru economia ţării. acest fel solicitate şi de alte
Astfel, în colaborare cu A- întreprinderi specializate din
cademia de ştiinţe agricole ţară.
şi silvice, se cercetează fe
nomenele hidrofreatice sem AURORA — NOUA PERLĂ
nalate în ultimii ani în di A LITORALULUI
verse regiuni ale ţării. In
vestigaţiile, efectuate de spe In sudul litoralului, între
cialişti în unele zone din staţiunile Jupiter şi Venus,
Cîrnpia Română şi Cîmpia se conturează o nouă staţiu
Tise-i, urmăresc cunoaşterea ne — Aurora. Toate obiecti
evoluţiei nivelului apelor vele turistice prevăzute a fi
freatice. Rezultatele obţinute dale în folosinţă odată cu
sînt folosite în proiectarea prima lună du vară: zece
hoteluri cu 2 855 de locuri,
ANUL XXV Nr. 5 625 SiMBĂTĂ 10 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lucrărilor hidroameliorative. opt restaurante, trei piscine,
Alte studii întreprinse de
comisie privesc raporturile spaţii comerciale şi pentru
hidrologice între apele Mă prestări de servicii, terenuri
rii Negre şi cele ale Dună de sport, vestiare şi alte do
rii, la gurile de vărsare ale tări de plajă se găsesc în-
tr-un stadiu avansat de con
fluviului.
srie le onoare a fi a! LA VULCAN O ORIGINALĂ INSTALAŢIE strucţie.
CABINET DE CONSULTAŢII
DE TALUZARE TEHNICE
Un colectiv de la între
Schimb de experienţă prinderea de construcţii fo Cluj a luat fiinţă un cabinet
La Institutul politehnic din
restiere din Rm. Vîlcea a
conceput şi realizat o origi de consultaţii tehnice pentru
constructorii din Transilvania.
instruire cu membri ei birourilor nală instalaţie de taluzare. Specialiştii, care lucrează pe
care, ataşată la un buldozer
şantierele din Oradea, Za
obişnuit, execută în întregi lău, Bistriţa, Covasna, Mara
me mecanizat această opera
mureş se consultă cu cadre
organizaţiilor de bază ţie care comportă un mare le didactice universitare asu
volum de muncă. Experimen
pra unor soluţii tehnice eco
tat pe mai multe şantiere ale nomicoase, asupra unor me
întreprinderii vîlcene, echi tode constructive moderne.
pamentul a dat rezultate Intîlnirile dintre profesori şl
Din iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid Vulcan, foarte bune. Prin folosirea foştii studenţi prilejuiesc
La U. M. M. Simaría zilele acestea, la clubul minier din localitate, a avut loc o lui se asigură mecanizarea rodnice schimburi de idei şi
întîlnire cu caracter de schimb de experienţă şi' instruire la
integrală a lucrărilor la dru-
informaţii tehnice.
care au luat parte membri ai birourilor organizaţiilor de
bază care răspund de problemele muncii de propagandă din
întreprinderile şi instituţiile oraşului. Manifestarea s-a do
Simţul le km gospodar şi ingeniozitatea vedit cu atît mai oportună cu cît mulţi dintre participanţi Adunarea Generală a Grupului
se ocupă de puţină vreme cu această muncă, fiind proaspăt
aleşi în noile organe de partid.
Intre participanţi s-a purtat un fructuos dialog privind Român al Uniunii Interparlamentare
varietatea formelor, mijloacelor şi metodelor muncii politi Vineri, 9 februarie a.c., a mare asupra rezultatelor
spre valorificarea superioară a ce de masă în scopul educării socialiste a maselor şi mobi avut loc la Palatul Marii A- Conferinţei interparlamentare
lizării colectivelor de muncă la îndeplinirea exemplară a
pentru cooperare şi securita
dunări Naţionale, în prezenţa
prevederilor cincinalului pe actualul an.
Cu acest prilej, tovarăşul Gheorghe Milca, activist al preşedintelui M.A.N., tovarăşul te europeană (Helsinki, 26-31
C.C. al P.C.R., a făcut o documentată şi interesantă expu Ştefan Voitec, adunarea gene ianuarie a.c.) şi participării
Confruntat, cu unele greu tuarea (pentru prima dată în ductiei noastre reparaţiile la de metal, dintre care aş men nere în care a vorbit pe larg despre principalele mijloace ale rală a Grupului Român al U- delegaţiei Grupului Interpar
niunii Interparlamentare.
lamentar român la lucrările
tăţi generate de schimbarea istoria uzinei) a . unor repara locomotive reprezentau o ţiona elaborarea documentaţii muncii politice de masă, subliniind necesitatea ca organele acestei reuniuni.
structurii producţiei în acest ţii la vagoanele cisternă, sînt pondere însemnată, am reuşit, lor şl punerea lor în practică şi organizaţiile de partid să folosească cu pricepere colecti Intrucît tovarăşul Mihai Le Adunarea generală a apro
an, colectivul Uzin'ei mecani doar cîteva din problemele datorită experienţei dobîndite pentru forjarea pieselor în vele de agitatori, agitaţia scrisă şi vizuală precum şi alte vente a primit alte însărci bat în unanimitate activitatea
nări, a fost eliberat din func
ce de material rulant din Si- majore prin prisma cărora de-a lungul anilor, să econo matriţe, pentru recondiţiona- forme ale muncii politice de masă in scopul obţinerii unei ţia de preşedinte al grupului. delegaţiei.
rneria are de rezolvat nume trebuie privite eforturile în misim mai mult de 85 tone rea unor piese mari prin su eficienţe maxime, dînd acestei munci un caracter concret, Cu unanimitatea voturilor In aceeaşi zi, Biroul Grupu
roase probleme pentru asigu vederea reducerii în continua metal — cu 35 tone mai mult dură etc. De asemenea, s-au celor prezenţi, adunarea a a- lui a examinat problemele
rarea unei eficienţa economi re,^ cheltuielilor materiale, a decît no angajasem. Rezulta stabilit noi tehnologii pentru un spirit viu, antrenant care să stîrnească interesul larg al înscrise pe ordinea de zi a
ce sporite. Scăderea ponderii consumului de metal în spe tul, pus în special pe seama o croire cît mai judicioasă a masei de oameni ai muncii, să-i convingă de conţinutul şi les pe deputatul Cornelia Mă- Sesiunii de primăvară a Uni
nescu în această funcţie.
reparaţiilor la locomotivele cu cial. măsurilor întreprinse în vede pieselor în vederea eliminării justeţea politicii partidului, mobilizîndu-i cu succes Ia în unii Interparlamentare (Abid-
abur în totalul .producţiei pla — Anul trecut — ne spu rea reducerii adausurilor de deşeurilor, s-a trecut la un deplinirea sarcinilor economice pentru făurirea societăţii so Secretarul Comisiei pentru jan. 23-28 aprilie a.c.) şi a
nificate, reprofilarea activită nea tovarăşul Florian Urican, prelucrare şi sporirii volumu nou sistem de demontare şi politică externă a Marii A- stabilit măsurile privind par
ţii pe reparaţii la vagoanele secretarul comitetului de lui recondiţionărilor, ne-a în sortare judicioasă a pieselor, cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. dunări Naţionale, Alexandru ticiparea Grupului român la
pe patru osii, precum şi efec partid — cînd în totalul pro- sufleţit şi ne-a determinat în în vederea reutilizării lor, iar Ionescu, a prezentat o infor lucrările acestei sesiuni.
că din primele zile ale aces în sectorul de turnătorie a
tui an hotărîtor âl cincinalu fost efectuată o nouă revizui
lui să trecem la măsuri şi mai re şi îmbunătăţire a modele
energice pentru amplificarea lor pentru micşorarea adau
surilor de prelucrare. Un imperativ major pe agenda lucrătorilor ogoarelor
realizărilor din '72. Aş aminti, Concurs pe teme
printre altele, că organizaţia — Cum apreciaţi aportul
noastră cl’e partid este pre muncitorilor şi tehnicienilor
ocupată de elaborarea unor la continua scădere a consu de circulate
criterii de întrecere în vede mului de metal ? — adresăm O mobilizare mai susţinută
rea atragerii şi .stimulării tu întrebarea tovarăşului Nico- ■ HUNEDOARA. După ce
turor muncitorilor productivi lae Capră, responsabil cu ino | s-a desfăşurat la nivel de de-
taşamente,
i
cu
participarea
la obţinerea unor economii vaţiile. i tuturor pionierilor, zilele tre-
cit mai mari de metal. — Aş începe prin a scoate ; cute a avut loc, la Şcoala ge- ia fertilizarea terenului!
în evidenţă faptul că foarte i ncrală nr. 9 din Hunedoara,
— In efortul general al co i faza pe unitate a concursu-
lectivului nostru pentru eco mulţi muncitori şi maiştri sînt i lui de circulaţie „Ştiţi să cir-
la
corect
care
nomisirea metalului — apre preocupaţi de cerinţa econo j i culaţi participat fază reprezentanţii Se cunoaşte bine influenţa lă lipsă de interes pentru fer unde mecanizatorii au lucrat
au
cia inginerul Rudolf Vereş, misirii metalului. Unele ino ; fiecărui detaşament, hotărîtoare pe care o deţine tilizarea ogoarelor. cu greiferul şi remorcile la
şeful serviciului con.structor- vaţii ale acestora — cum j Dînd dovadă de o bună pre- fertilizarea terenului in com Ca pozitive sînt de amin administrarea îngrăşămintelor
şef •— aportul cadrelor tehni sînt : „Dispozitiv pentru con ; gătire şi de o cunoaştere a- plexul de măsuri agrotehnice tit exemplele oferite de coo organice pe mai mult de 30 de
| mănuţită a regulilor de circu-
ce este dş maximă importan fecţionat conuri de ungere la i laţic, pe primul loc s-au cla- ce se aplică pentru sporirea perativele agricole din Silvaş, hectare. Pînă la finalizarea
ţă. Recalcularea unor norme locomotive" (autor maistrul : sat reprezentantele clasei a producţiei agricole. Firesc es Orăştioara de Jos, Cristur şi sarcinlor de plan, pe total co
de consum şi stabilirea altora Ionel Gherman), „Înlocuirea i Vil-a A, Mariana Bîtică, Ma- te deci ca acum, cînd se pre altele, unde aproape întrea mună mai sînt de transpor
Maria
Fo-
şi
:
Olteanu
rioara
■ în condiţiile noii structuri de profilului clasic In ţepuşa va i riş, pe locul doi reprezen- gătesc bazele recoltei noului ga cantitate de îngrăşăminte tat îngrăşăminte pe aproape
plan se înscriu, alături de u- gonului de marfă" (autor i fanţii detaşamentului cia- an, în fiecare unitate agrico naturale s-a transportat şi 100 hectare. Cooperatorii A-
nele măsuri tehnico-organiza- maistru Iosif Nicşa), „Ştanţă i sei a Vil-a B, iar pe locul lă să fie iniţiate acţiuni largi administrat cu prioritate pe lexandru Coposescu, Ana
i
detaşamen-
trei
reprezentanţii
torice, printre direcţiile noas pentru confecţionat cîrlige la j tului clasei a Vl-a A. de mobilizare a tuturor for terenurile repartizate cultu Duvleş, Ion Ştefan, Chirilă
tre principale de acţiune. De parascîntei" (autor sculerul NINEL MANDA ţelor şi mijloacelor de trans rilor de partofi, sfeclă şi po Popa, Gheorghe Crăciun, Ion
curînd am demarat unele lu ILIE COJOCARII clubul presei port existente la administra rumb. Popovici, Ana Stroie, precum
crări deosebit de importante pioniereşti Hunedoara rea îngrăşămintelor organice Fertilizarea terenului s-a şi mecanizatorii Ion Lazăr,
pentru obţinerea economiilor (Continuare in pag. a 2-a) pe suprafeţele destinate cul început şi se află în plină Mihai Leontin, Ion Jurj, Pe
turilor ce se vor însămânţa desfăşurare şi în cooperative tru Cosmoi, Cornel Dragotă
în primăvară. Sînt cooperati le agricole din comuna Ro- şi Ion Oprea depun eforturi
ve agricole unde acest dezi mos. Secretarul comitetului stăruitoare pentru a îndeplini,
Consfătuire k lucru cu cadrele tehnice derat îşi găseşte materializa comunal de partid, tovarăşul obiectivele cu care sînt con
Zevedei Stănilă. ne spunea
rea în fapte, dar există şi u-
fruntaţi.
nităţi unde preocuparea con
că, pînă la sfîrşitul primei
In legătură cu acţiunea de
siliilor de conducere pentru decade a lunii februarie a.c., fertilizare, primarul comunei
DEVA. Din iniţiativa comi şeful sectorului minier Deva, tinţelor lui profesionale, în transportul îngrăşămintelor s-au aplicat îngrăşăminte or Beriu, tovarăşul Iosif Nisto-
ganice pe mai mult de 60 de
tetului de partid pe E. M. De şi Virgil Iga, şeful sectorului pas cu dezvoltarea tehnică pe organice în cîmp este destul hectare, iar chimice pe 240 rescu, a ţinut să evidenţie-
va, zilele trecute, aici a avut Muncel, maiştrii principali Pe plan mondial; stilul şi meto de palidă, în unele cazuri ha. Cu realizări mai bune
loc o consfătuire de lucru cu tru Ilca, Gheorghe Sob'ea, Pe dele de muncă ale maistrului constatîndu-se chiar o tota- se prezintă C.A.P. Vaidei,
personalul tehnico-ingineresc tru Petreanu, precum şi ing. cu oamenii din subordine ; (Continuare în pag. a 2-a)
din sectoarele productive. Au loan Stiopu, preşedintele co maistrul ca educator, propa
participat maiştri, tehnicieni misiei inginerilor şi tehnicie gandist şi agitator în sectorul
şi ingineri din sectoarele mi nilor. maistrul principal Ale său de activitate.
niere, flotatie şi ateliere, pre xandru Cosma, preşedintele Prin discuţiile purtate, con
cum şi din serviciile legale comitetului sindicatului, şi sfătuirea s-a transformat în-
direct de producţie. ing. loan Rusu, secretarul co tr-o veritabilă şcoală de etică
Participanţii la discuţii au mitetului de partid pe exploa şi echitate socialistă, cei a-
analizat cu responsabilitate tare, au accentuat asupra u- proape 100 de maiştri, tehni
lipsurile şi greutăţile întîm- nor probleme ca : maistrul, cieni şi ingineri, participanţi
Sllltor, conştiincios, respectai pentru calitatea produselor pe conducătorul principal al pro la această interesantă acţiune
care le execută şi pentru atitudinea demnă ce o are faţă de to pinate în anul trecut, au pro
varăşii de muncă, comunistul strungar loan Gal constituie un pus măsuri şi soluţii concre cesului de producţie şi contri simţind din plin răspunderea
pion de bază in angrenajul viu de la F.S.H. Vulcan. te privind realizarea şi depă buţia lui la realizarea calita pe care o au atît în realiza
Iată-1 în imagine executînd un set de calote de etanşare pen tivă a sarcinilor de plan ; cum rea sarcinilor de plan, cît şi
tru stîlpul hidraulic. şirea sarcinilor mari de plan
din anul 1973 — hotărîtor trebuie înţeleasă noţiunea de în formarea omului nou în
pentru devansarea cincinalu maistru din punct de vedere societatea socialistă.
lui. al disciplinei de producţie şi MIRCEA L1VIU
Inginerii loan Stănculescu, al ridicării continue a cunoş- maistru principal la E.M. Deva
Angajare feria pentru
Io pagina a ll-a Pagina a 111 -a
devansarea cincinalului H Cadrul juridic al organizării
şi executării pazei bunurilor Tineretul - factor
Colectivul de muncă al U- răştie a adresat-o tuturor co
nitătii de exploatare şi in lectivelor de muncă similare proprietate socialistă, activ în îndeplinirea
dustrializare a lemnului O- din judeţul Hunedoara.
răştie este deplin conştient Şporindu-şi preocupările de obştească şi personală
de importanţa sarcinilor ce-i utilizare deplină a tuturor cincinalului
revin în acest al IlI-lea an rezervelor umane, tehnice şi H 0 pagină glorioasă a miş
al cincinalului şi se află mo materiale, de organvare şti
bilizat cu toate forţele pen inţifică a produefrei şi a cării muncitoreşti din România înainte de termen intrarea ÎUl în ae şut S . Chlmb ^ Peterf ‘ dE la E ' Paro?en1 ’ într '° discuţie cu ortacii săi, înainte de
tru a le realiza în mod e- muncii, de întărire a disci Foto: ION LICIU
xemplar, pentru a spori cali plinei şi a spiritului de res
tatea şi eficienţa întregii ac ponsabilitate, acţionînd cu
tivităţi. îndrumar în muncă energie şi intransigenţă îm
âi sînt prevederile Congresu potriva lipsurilor şi neajun
au
care
lui al X-lea şi ale Conferin surilor de orice fel, convins PREMIERĂ DE GALĂ aplicării lor“ un la număr în catedra de istorie în cola perfecţionare a filiala personalu nierii au prezentat în faţa VREMEA
cu
borare
organizaţia
de
parte
luat
lui
Timi
didactic,
ţei Naţionale a partidului, să sarcinile de plan pot fi CU FILMUL „EXPLOZIA" semnat de tineri. Cu a- tineret. Cu acest prilej, şoara — acţiune organiza bunicilor un frumos pro
gram artistic.
thotărîrile plenarei C.C. al realizate integral, la toţi in cest prilej s-a evidenţiat invitatul a înfăţişat celor tă de Casa corpului didac Pentru 24 ore
succesele
obţinute
P.C.R. din noiembrie 1972 şi dicatorii, la parametrii lor Ieri, la Vulcan şi Lu- necesitatea imperioasă ca prezenţi feroviarii liunedoreni. tic. Expunerea cu tema : Vreme călduroasă cu ce
fiecare om al zilelor noas
de
file Conferinţei judeţene de maximali, colectivul U.E.I.L. peni, în cadrul premiere tre, prin comportamentul A făcut, de asemenea, o „Educarea prin sentimentului MASĂ ROTUNDĂ rul variabil, temporar no-
predarea
patriotic
lor de gală organizate aici
precipitaţi
favorabil
partid, pe care le transpune Orăştie şi-a formulat anga a avut loc întîlnirea pu ia locul de muncă, în fa prezentare monografică a geografiei“ a fost urmată In cadrul ciclului dc ros, sub formă de ploaie.
ilor
transportu
rea
spectator
vi de zi în viaţă. jamente mobilizatoare pe a- blicului ai filmului cu româ milie şi societate, să se în meseriilor din spre care de numeroase discuţii pur manifestări dedicate zilei Vintul va sufla slab pină
tate de profesorii şi învă
norme
rile
feroviare
cadreze
în
aceste
lizatori
In adunarea generală a oa cest an. nesc, „Explozia“. A fost etice noi, specifice socie mulţi dintre absolvenţi se ţătorii prezenţi. de 16 Februarie, biblioteca Ia potrivit din sectorul
Clubului
vestic.
sindicatelor
din
mini
Temperatura
menilor muncii care a avut Iată cîteva dintre ele: prilejul unui dialog inte tăţii pe care o făurim — vor îndrepta fără îndoială. Simeria a iniţiat, după mă va fi cuprinsă Intre
societatea socialistă.
loc de curînd aici a fost ex resant cu artiştii emeriţi LA SFAT CU BUNICII cum ne informează tele zero grade şi 2 grade, iar
Colea Răutu şi Toma Di-
primată încă o dată voinţa şi @ Realizarea peste pre mitriu, cu operatorul şef GEOGRAFIA IN SPRI fonic bibliotecara Argenti cea maximă între 5 grade
na Borza, un şir de ac
şi 8 grade.
hotărîrea întregului colectiv vederile anuale de pian a al filmului, Nicolae Măr- MONOGRAFIA JINUL EDUCAŢIEI ţiuni dedicate populariză
gineanu
şi
cu
de salariaţi de a munci mai 500 mc buşteni gater de şef, Dragoş Witkovschi. montorul MESERIILOR de Organizaţia de pionieri rii cărţii în rîndul tineri Pentru următoarele
la
generală
Şcoala
nr.
mult, mai repede şi mai efi fag, 300 mc cherestea de PATRIOTICE 4 din Deva, în colaborare lor ceferişti. Printre aces
tea se înscrie şi organiza
cient, de a devansa consi cu comitetul de părinţi, rea recentei mese rotun două zile
fag, 200 mc lemn mină râ- La Liceul „Decebal“ din au organizat, de curînd,
derabil cincin: Iul. Acele DEZBATERE Deva a avut loc ieri o De curînd, la Liceul de în sala festivă a şcolii, o de cu tema „Rolui cărţii
şinoase, 50 mc lăzi de fag. cultură, generală din lila în formarea personalităţii Vremea se menţine căl
sentimente de entuziasm şi La secţia de producţie întîlnire a elevilor utecişti a avut loc o întîlnire a emoţionantă întîlnire a e- umane“, Ia care şi-au a- duroasă cu cerul mai mult
industrială din Hunedoa cu tovarăşul Iacob Dimu- cadrelor didactice din zo levilor din clasele I-IV cu dus o contribuţie deosebită noros. Temporar vor cădea
angajare au fost sintetizate © Obţinerea unui spor ra, a Fabricii „Vidra“ O- lete, director al Regiona na Iliei cu lectorul uni bunicii acestora. După cum profesoarele Aurelia Zsig- precipitaţii sub formă de
în însufleţitoarea chemare la la producţia globală şi răştie, a avut loc dezba lei C. F. Deva. Acţiunea versitar Emil Meşter, de ne relatează coresponden mond şi Ana Pop. Au ploaie. Vintul va sufla
terea „Normele sociale de participat numeroşi tineri slab din sectorul vestic.
întrecere pe care U.E.I.L. O- marfă de cîte 500 000 lei. convieţuire şi necesitatea a fost organizată de către la Institutul central de tul nostru, C. Aoanel, pio din oraş. Temperatura staţionară.
/