Page 30 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 30
EMBSaBaMEBMW
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 625 ® SSMBÄTÄ 10 FEBRUARIE 1973
BganaEgaa^Æjen^aafflftTWBaraBBraBmgflafflwtSBg^^
ggBEBS¡3BSOSíSS53BBBBSi BMHHMaHBMBBMBl asaaHMBBB«assM«aatflB ■aMMBMM«nBBBMMM9MaaBB»BBWaa3ffl«BBaeWWBMW
Desigur, noua reglementare
c ai organizării şi executări stabileşte ca o îndatorire pa
triotică pentru orice persoană
de a acţiona în mod hotărît
pentru apărarea avutului ob
ştesc, de a sesiza organele
pazei bunurilor proprietate socialistă, competente despre orice fapte
prin care se aduce atingere
proprietăţii socialiste sau per
sonale, dar comitetele execu
tive ale consiliilor populare,
persona' în exerciţiul atribuţiilor lor de pregătire a războiului im nifestă şi primăria comunei
de organe locale ale adminis
istoriei,
In
traţiei de stat cu competenţă
perspectiva
generală, trebuie să vegheze eroicele lupte din ianuarie— perialist l-au constituit lupte Vulcan, care comunică pretu
Consiliul de Stat a adoptat portanţei sau specificului lor, Corespunzător comunităţii Tot adunarea locuitorilor la aplicarea corectă a actelor februari® 1933, de la a căror le muncitorilor ceferişti şi pe rii Petroşani că „din cauza si
trolişti din ianuarie-februarie
tuaţiei disperate şl din cauza
Ia 25 iulie 1972 Decretul nr. necesită a fi păzite in mod de interese ce uneşte pe toţi este organul competent, in normative de către fiecare ce desfăşurare se împlinesc pa 1933, ale căror principale for
303, stabilind astfel cadrul ju permanent. cetăţenii patriei noastre, asi- vestit cu puteri depline, care tăţean. Astfel, în ceea ce pri tru decenii, ne apar ca un iz ţe erau concentrate la atelie şomajului... organizaţiile clan
ridic care să asigure organi Conducerile unităţilor agri gurînd participarea lor direc poate aproba unor persoane, veşte aplicarea capitolului V, vor nesecat de învăţăminte, rele „Griviţa"-Bucureşti, „Ni- destine s-au întărit foarte
zarea şi executarea pazei bu cole de stat şi ale cooperati tă la paza proprietăţii întregii bineînţeles cu titlu de excep din noua reglementare a pa de educaţie comunistă, de pa coliria"-Iaşi, atelierele din mult".
zei bunurilor, se mal ivesc în
nurilor proprietate socialistă, velor de producţie, care au în colectivităţi, capitolul V din ţie, să plătească în bani con că unele interpretări eronate triotism, pentru generaţiile de Cluj, Galaţi, Paşcani, Oradea, In urma acestor rapoarte şi
obştească şi personală in Re administrare sau în proprieta Decret stabileşte regulile travaloarea obligaţiei de a azi şi de mîine. Timişoara,' Braşov etc., în propuneri, creştea neîncetat
Organizate şi conduse de
publica Socialistă România. te terenuri agricole, au de principale cu privire la paza presta efectiv paza, cu con şi îndeosebi cu privire la Partidul Comunist Român, schelele petroliere d® pe Va teroarea în Valea Jiului. Ur-
prestarea efectivă a pazei ob
Reglementările anterioare cu asemenea sarcina, in confor obştească în comune şi sate, diţia ca aceştia să propună şteşti în comune şi sate. De luptele muncitorilor ceferişti şi lea Prahovei, în rafinăriile mărindu-i pe comunişti, auto
privire la paza proprie a or mitate cu art. 10 din Decret, precizînd că aceasta se pres comitetului executiv al consi aceea, precizăm că paza ob petrolişti din ianuarie-februa- „Astra română", „Orion" şi rităţile Încercau slăbirea spi
ganizaţiilor socialiste, paza de a organiza temporar paza tează efectiv pe timpul nopţii liului popular persoanele ca ştească este o obligaţi® cetă rie 1933 „au constituit un „Româno-Americană". ritului de combativitate al ma
civilă contractuală, paza mi de cîmp a culturilor, recolte prin rotaţie, de către bărbaţii re urmează să-i înlocuiască, ţenească care se aduce la în moment de deosebită impor selor de min®ri. Potrivit di
Chiar dacă au fost înăbu
litară, paza obştească în co lor şl a altor bunuri aflate pe în etate de 18—65 ani, care iar comitetul executiv, dacă deplinire prin prestare efec tanţă în istoria mişcării noas şite în singe, luptele ceferiş rectivelor primite de la ches
mune şi paza de cîrnp s-au terenurile agricole respective. domiciliază In localităţile un constată că persoanele propu- tivă, iar dreptul adunării lo tre 'muncitoreşti — arăta to tilor şi petroliştilor din ia tura de poliţie din Deva, au
dovedit a fi ineficiente. Faptul In vederea îndeplinirii co- de se organizează asemenea cuitorilor de a aproba unor varăşul Nicolae Ceauşescu —, nuarie-februarie au avut o torităţile poliţieneşti locale e-
că paznicii nu efectuau de persoan® să plătească contra au avut o profundă înrîurire fectuau un control riguros a-
regulă serviciul în acelaşi valoarea în bani a acestei o- asupra vieţii politice şi socia mare însemnătate pentru des supra tuturor muncitorilor ca
post sau la acelaşi obiectiv bligaţii trebuie considerat la le din România. Ele au dat o făşurarea ulterioară a eveni re lucrau în min® cu mate
ducea la Imposibilitatea aces justa sa valoare de excepţie, puternică lovitură claselor ex mentelor sociale şi politice rial explozibil.
din România. Burghezo-moşie-
tora de a cunoaşte în mod ceea ce dealtfel rezultă cu ploatatoare, au frînat ofensi rimea a fost nevoită să ţină Acţiunile revoluţionare pre
concret specificul producţiei, multă claritate şi prisosinţă va capitalului împotriva drep seamă de marea ridicare a mergătoare anului 1933 arătau
ceea ce impieta asupra modu din însuşi textul art. 27 din turilor economice şi politice proletariatului din ianuarie- că Partidul Comunist Român
lui în care se desfăşura acti Decret. De fapt, din această al® oamenilor muncii". a reuşit în scurtă vreme să
vitatea de prevenire şi desco prevedere se desprind® şi lo Luptele acestor detaşamente obţină rezultate însemnate în
perire a eventualelor sustra gica concluzie după care per importante ale proletariatului conducerea şi organizarea
geri din obiectivele păzite. soanele care urmează să în au constituit expresia profun luptei maselor muncitoare.
Totodată, conducerile unităţi respunzătoare a acestor im pază, cu excepţia persoanelor se corespund pentru executa locuiască pe cei cărora li s-a delor frămîntări sociale din Mutarea centrului de greuta»
lor proprietare şi păstrătoare portante sarcini, conducerile inapte medical, a militarilor, rea efectivă a pazei, decide aprobat să nu prestez® efec perioada crizei economice din te al munci! de partid in în*
de bunuri materiale nu erau unităţilor socialiste au obli precum şi a altor persoane pe confirmarea lor şi stabileşte tiv paza nu au calitatea de 1929—1933, la car® au partici treprinderi, crearea organiza
obligate să răspundă concret gaţia de a-şi întocmi planuri care adunarea locuitorilor îi totodată şi retribuţia ce li se angajaţi în sensul Codului pat, alături de muncitori, ţă ţiilor de partid în marile uzi
pentru asigurarea pazei bunu proprii de pază, cu consulta stabileşte după o temeinică şi cuvine acestora, natural, în muncii, tocmai pentru că ei rani, funcţionari publici, mic! ne şi fabrici din sectoarele
rilor, organizarea, îndrumarea rea şi sprijinul tehnic de spe justificată analiză. Apărînd a- funcţie de suma de bani vo sînt propuşi şi retribuiţi de meseriaşi, pensionari, intelec principale ale economiei na
şi controlul acesteia şl nici să cialitate al organelor locale vutul obştesc şi proprietatea tată tot de adunarea locuito cei pe care îi înlocuiesc. In tuali etc., afectaţi de politica ţionale (C.F.R., marile rafină
se preocupe de a introduce ale Ministerului de Interne. In personală şi contribuind la rilor şi care reprezintă de fapt cazuri — desigur puţine la „curbelor de sacrificiu", de rii şi schele petroliere, indus
mijloace tehnice de pază şi a- directă legătură cu aceasta, menţinerea ordinii şi liniştei contravaloarea obligaţiei de a număr — în care unei® ele apăsătoarele impozite, de ne- tria metalurgică şi minieră)
larmare. publice, paza obştească în co presta efectiv paza. n-au întîrziat să dea roade. In
trebuie să avem în vedere, mente recalcitrante nu înţe achitarea la timp a salariilor
Potrivit articolului 2 din sub sancţiune contravenţiona mune şi sate se organizează Ca atare, este Important de leg să aducă la îndeplinire o- şi de scumpetea traiului zil Valea Jiului, în duda terorii
noua reglementare cuprinsă lă, prevederile art. 11 din De de către comitetele executive reţinut că, în noua reglemen bligaţia cetăţenească de a nic. şi a măsurilor preventive
în Decretul nr. 303/1972, con cret, în conformitate cu care ale consiliilor populare res tare, obligaţia fiecărui cetă presta efectiv paza, s® poate La începutul anului 1933, izbucnesc noi greve. Este cu
ducerile organizaţiilor socia poate fi angajat în calitate de pective, dar pe baza propune ţean domiciliat în mediul ru face uz de dispoziţiile art. 31 intensificarea exploatării a noscut cazul muncitorilor mi
liste de .stat şi obşteşti poartă paznic numai cetăţeanul ro rii pe care o face adunarea lo ral de a executa paza ob lit. „f" coroborat cu dispozi st imit un val de indignare în neri din Sălătruc-Livezeni, ca
răspunderea pentru paza bu mân care a împlinit etatea de cuitorilor din localitate. ştească se aduce la îndeplini ţiile art. 28, al. 1 şi art. 13 rîndul muncitorilor. Hotărîrea re, în decer ibrie 1932, declară
nurilor ce le au în adminis 21 ani, are o bună conduită In mod pregnant se remar re prin prestare efectivă şi nu din Decret, sancţionînd în a- guvernului de a reduce sala grevă pentni a cincea oară,
trare, ori în proprietate, sau cetăţenească şi posedă aptitu că în noua reglementare atri prin plata contravalorii aces cest fel neîndeplinirea obliga riile, de a concedia un mar® pentru aceeaşi neplată a sala
pe care le deţin cu orice ti dini fizice şi profesionale a- buţiile sporite pe care le are teia. De aceea, este de datoria ţiei respectiv®, prin aplicarea număr de muncitori şi func riilor. Numai după ce direc
tlu, fiind obligate să organi decvate acestei funcţii. Evi adunarea locuitorilor cu pri comitetelor executive ale con unor amenzi contravenţionale ţionari, de a spori impozitele februarie 1933, satlsfăcînd o ţiunea minelor acceptă să a-
zeze paza, să îndrume, să con dent, sub acest aspect orga vire la stabilirea posturilor de siliilor populare să tratez® cu între 200 şi 1 000 lei. a determinat organizarea u- parte din revendicările formu corde „cîte un acont de 300—
troleze şi să asigure instrui nul local al Ministerului de pază în raport de numărul lo cea mai mare exigenţă şi răs nor viguroase lupte muncito late în timpul luptelor. Planul 400 lei din salariul restant"
rea personalului de pază, să Interne este împuternicit cuitorilor, întinderea şi aşe pundere aplicarea dispoziţiilor VICTOR COCA reşti, care au cuprins întrea de „asanare economică" a fost muncitorii reiau lucrul,
introducă mijloace tehnice de să-şi dea acordul, textul art. secretarul ga ţară. dat peste cap. „Curbei® de sa Paralel cu grevele minerilor
pază şi alarmare şi să asigure 12 din Decret condiţionînd zarea localităţii, numărul obi Decretului 303/1972, pentru a Comitetului executiv Schimbarea continuă a gu crificiu" au fost înlăturate, de la Sălătruc-Livezeni, în
paza obiectivelor şl altor bu astfel angajarea şi respectiv ectivelor şi în funcţie de alte nu genera nemulţumiri în rîn- al Consiliului popular vernelor din acel timp re iar consilierii impuşi de capi martie şi august 1932, printre
nuri care, datorită valorii, im menţinerea pe funcţie. elemente locale specifice. dul cetăţenilor. ai judeţului Hunedoara flectă criza politică a regimu taliştii străini au fost nevoiţi lucrătorii de la căile ferate
lui burghezo-moş ier esc. In pe să părăsească ţara. din Simeria sînt răspînd'te
rioada anilor 1929 şi 1933 s-au Marile lupte din primele noi manifeste comuniste. Ma
perindat la conducere 8 gu luni ale anului 1933 au avut nifestele demascau politica de
verne — în afara numeroase un puternic şi hotărît ecou de asuprire a celor ce muncesc,
solidarizare în rîndul proleta
dusă de guvernul Ioren.'Vr-
lor remanieri ce au avut loc
Munca—acest — c®ea ce demonstra incapa riatului din România. Luptele getoianu, de pe urma răre’a
din Valea Jiului, alături de
„muncitorii ceferişti, împreună
citatea claselor exploatatoare
de a face faţă situaţiei poli grevele textiliştilor din Timi cu ceilalţi muncitori rabdă
şoara, Arad Şi Bucureşti, de
tice încordate în care se gă monstrau o accelerare a radi foame, trăiesc în mizerie, in
locuinţe neîncălzite şi umblă
sea ţara. Această instabilitate
cirstec frumos guvernamentală reflectă, de calizării maselor. Maturizarea în zdrenţe".
politică a clasei muncitoare,
fapt, şi fărîmiţarea partidelor
Revendicări proprii de luptă
burgheze, care ajung de la 7 exprimată prin puternice ac au formulat şi meialurgiştii
la 17. ţiuni de masă, zdruncina ba de la Hunedoara şi minerii din
Munca — acest clntec fru tori, elevi, cadre profesiona za regimului burghezo-moşie-
mos. îndeletnicire zămislită le, funcţionari, ingineri, Măsurile luate de autorită resc şi demonstra justeţea Ghelar, transformînd întruni
din cele mai vechi timpuri. muncitori au lucrat zile în ţile burghezo-moşiereştl din poziţiei pe care se situa P.C.R. rile organizate in demonstraţii
Flacără nestinsă, fierbinte, şir, înfruntînd de multe ori acel timp, în vederea restrîn- în lupta sa pentr-u apărarea de protest împotriva exploa
tării capitaliste şi a concedie
ce pulsează-n inima ţă vlnlul ce le arunca peste gerii libertăţilor şi drepturilor intereselor populare. Creşte
rii. Fructul palmelor, al faţă ploaia rece. Nimeni democratice, au avut ca rezul rea influenţei Partidului Co rilor preconizate de patroni.
braţelor, al efortului fizic, n-a dat înapoi. Bilanţul fie tat adîncirea contradicţiilor munist Român .în sinul mase Luptele ceferiştilor şi petro
al gindului şi-al ideilor — cărei zile era edificator. Re între_ exploataţi şi exploata lor provoca maia KgiWŞie liştilor au ^relevat combatitfTfi?-
in înfruntarea cu oţelul, cu colta de porumb, de cartofi, tori. Demasctnd politica -bur burgheziei. Autorităţile milita ”t>tea revoluţionară a acestui
betonul, cu pămtnlurile, cu rădăcinoase se stringea de gheziei şi moşierimii de arun re şi civile din Valea Jiu detaşament al clasei munci
conţinutul misterios al e- pe sute de hectare. Zeci de care a urmărilor crizei pe lui propuneau prefecturii ju toare, hotărîrea fermă de a-şi
prubetei etc. Ce e mai fru mii de tone de porumb, de seama maselor de oameni ai apăra interesele vitale. Prin
mos decît munca, decit a- cartofi ajungeau în pătule, muncii şi de înăsprire conti deţului Hunedoara să se in înaltul lor nivel de organiza
ceastă mare solidaritate ? Ce în silozuri. nuă a măsurilor represive, terzică adunările muncitoreşti re, prin varietatea formelor şi
e mai frumos decit să simţi După fiecare zi de mun Partidul Comunist Român a din acest bazin carbonifer. In- metodelor de acţiune ca şi
alături de umărul tău pe to că, satisfacţia acestor oameni chemat clasa muncitoare şi pe tr-un raport înaintat de nota prin spiritul lor combativ, a-
varăşul de muncă ? Ce e era mare. aliaţii ei fireşti la luptă pen riatul din Petroşani prefectu ceste lupte au îmbogăţit ex
mai frumos decît să înveţi ...Cu aproape patru ani în tru apărarea drepturilor lor rii se spunea : „Pe lingă că în perienţa revoluţionară a parti
vitale, împotriva înfeudării Valea Jiului există organiza dului, au constituit o şcoală
ţării, monopolurilor străine, ţia clandestină a comuniştilor, de educaţie politică pentru ca
pentru democraţie şi o viată în urma concedierilor şi a re drele sale, au sporit autorita
mai bună. ducerilor de producţie a căr tea partidului în rîndurile
Momentul culminant de • re bunelui şi în primul rînd a clasei muncitoare, Iegîndu-1
voltă, împotriva politicii bur- agitaţiunilor susţinute de a- şi mai strîns de masele largi
ghezo-moşiereşti de subjugare genţii comunişti, se impune o ale oamenilor muncii.
Galerie armată metalic la mina CerteJ. a poporului cu tot felul de restricţie a adunărilor munci
silnicii, d® fascizare a ţării şi toreşti". Aceeaşi teamă o ma Prof. VASILE RADU
n -fiecare zi din viata de
o meserie, să-ţi faci o pro urmă am cunoscut un tînăr
fesie care să-ţi placă, care absolvent de liceu. Era la ŞTAFETA FOLCLOilCâ
să te entuziasmeze şi acest două zile după reuşita la e- „lebea™ ieagăn de Isforie"
entuziasm să-l poţi transmi xamenul de bacalaureat şi pionier—cît mai multe fapte
te şi altora ? Ce e mai fru încă îşi manifesta bucuria, Detaşamentul clasei a VlI-a B a unităţii de pionieri
mos ca în unele cazuri deo entuziasmul. Aş putea spu .CĂUTĂTORII IE COMORI u „Avram Iancu" din Baia de Criş a organizat, în cadru
sebite de muncă, greu rezol ne că entuziasmul său era demne de viitori comunişti festiv, o interesanta activitate pionierească, intitulată „Ţebea
vabile, să primeşti ajutorul, puţin exagerat. L-am auzit — leagăn de istorie". In mijlocul pionierilor s-a aflat octo
sprijinul altor oameni de adresindu-se colegilor : genarul Florea Zaharie, cunoscut rapsod popular din Ţe
alte şi alte profesii ? Aces — Peste puţin timp mă Din diferite colţuri ale ju SIMERIA. Comandamente Dobra rijat de prof. Petru Chiseev. bea, care a răspuns cu amabilitate invitaţiei pionierilor. In
tor întrebări se vor un vedeţi student, iar peste deţului ne sosesc veşti de le celor două unităţi de pio Căminul cultural din Dobra a cuvinte simple, invitatul a vorbit pionierilor despre trecu
răspuns însemnările de mai cîţiva ani intelectual. Ni spre fapte care îmbogăţesc, nieri din Simeria (şcoala ge mai prezentat şi o şezătoare tul istoric al acestor meleaguri, evocînd măreţele figuri al®
jos. meni din cei prezenţi n-a zi de zi, statutul pionieriei nerală şi liceu) în urma spri Pe scena căminului cul populară, în cadrul căreia lui Horea şi Avram Iancu. „Am cunoscut oameni care au
Toamna anului 1972. Ploile intervenit cu nimic la afir cu atributele unei conduite jinului solicitat de organiza tural din Dobra, în faţa u- s-au remarcat Ilisio Muntea- stat de vorbă cu Iancu, spunea Florea Zaharie şi am aflat
nesfirşite îmbibaseră pămîn- maţia colegului. A trecut o exemplare. Ne-am oprit a- ţia de femei, au hotărît să nui numeros public, s-au în nu (cimpoi), Iancu Pupa, de de la ei multe din faptele tribunului. El a luptat pentru liber
turile. Pe unde-ţi apăsai pa bună bucată de vreme şi pe supra cîtorva mai deosebite. ajute oamenii în vîrstă care tîlnit, duminică 4 februarie 80 de ani (fluier) şi Tranda tatea tuturor locuitorilor din Transilvania. La iei ca vajnicul
şii, rămîneau urme pline de tînărul respectiv nu l-am BRAD. Unitatea de pionieri nu se pot deplasa la cantină, — în cadrul ştafetei folclo fir Sunean (vioară). De ase său înaintaş, crăişorul Horea. Iată cîteva versuri, ce evocă
apă. Aceste zile deveniseră mai întîlnit. Nici nu mă mai de la Şcoala generală nr. 1 a aducîndu-le acasă mîncare. rice — formaţiile căminelor menea, aplauze binemerita acesle evenimente: „Munţii Ţeb®i multe ştiu/ Eu nu pot
pentru lucrătorii ogoarelor gîndisem la el. Şi totuşi, a- hotărît să sprijine bătrînii DEVA. Pionierul Marius O- culturale din comunele Lă- te a cules solista Otilia So- să le mai scriu/ Din Ţara Zarandului/ Despre viaţa Iancu-
adevărate coşmaruri. Roade tunci cînd nu mă aşteptam, de la căminul din localitate. lariu fiind internat la spital, pugiu de Jos şi Dobra. noc şi grupul vocal din lui/ A Iui Horea şi Crişan/ Şi popi ui lor sărman/ Iobăgie,
le muncii lor; munca unui ne-am trezit faţă în faţă. Prin rotaţie, fiecare detaşa colegii săi, Lucian Ivănescu Comuna Lăpugiu de Jos a Stînceşti. foame crudă/ A fost viaţa lor de luptă/ Ei poporu-au răs
an de zile se „îmbrăcaseră“ Mi-a întins mina şi m-a în ment îi ajută, săptămînal, la şi Nicolae Racoveanu, l-au readus în scenă pe neobosi culat/ Şi la luptă l-au chemat/ La luptă pentru vecie/ Să
de apă şt noroi. Totul era trebat dacă-l mai reţin. Nu treburile gospodăreşti. Pionie vizitat în fiecare zi pregătin- tul rapsod popular Miron Revelaţia spectacolului a scape de iobăgie“/. Datoria voastră dragi copii, est® să cu
tulbure. Nimeni nu bănuise mi-a dat posibilitatea să-i rii s-au gîndit să ofere prie du-şi împreună lecţiile. Re Goleşie, care a interpretat constituit-o momentul fol noaşteţi trecutul de luptă al poporului român, că numai
o asemenea vreme, nici răspund. tenilor lor în vîrstă şi mo zultatele au fost grăitoare — (la saxofon, cimpoi, fluier cloric „Clacă la seceră“ pre aşa ve{i reuşi să clădiţi prezentul fericit pe car® îl datoraţi
chiar meteorologii. Se cerea — „Sînt absolvent al unei mente de destindere, să le ne informează Corina Buţiu, şi voce) doine şi cîntece zentat de grupul folcloric eroilor care şi-au jertfit viaţa şi,mai cu seamă, partidului.
făcut ceva, se cereau efor şcoli postliceale cu califica creeze o bună dispoziţie. Cu de la Clubul presei pionie specifice locului. Am admi din Stînceşti-Ohaba, condus In încheiere, comandanta detaşamentului, pioniera Mi-
turi, sprijin. Recolta trebuia rea de electrician în buzu acest scop . se prezintă scurte reşti. După întoarcerea de la rat de asemenea • calităţile de Maria Lala, în vîrstă de nerva Cristea a mulţumit invitatului, declarîndu-1 pionier de
salvată, strinsă şi dusă aca nar. Azi, am luat primul programe artistice, se organi spital, pionierul Marius O- interpretative ale Virginicăi 66 de ani. onoare al detaşamentului, iar pioniera Tamara Mocanu i-a
să. Dar, în condiţiile toam meu salariu. Vă invit la o zează şezători ş.a. lariu a primit numai note de Borca, Eleonorei Vasiu, Mi- Spectacolul de la Dobra
nei trecute, numai oamenii bere". Am vrut să ezit, dar BUCEŞ. Pionierii Nicolae 8, 9 şi 10. nodorei Pădureanu, Floarei l-a încheiat grupul de dan dăruit un volum antologic „Avram Iancu" de Alexandru
ogoarelor nu puteau izbuti. am considerat că l-aş fi Miha, comandant de unitate, La fel, pionierii Kis Adal- Bulzan şi grupului de du- Andriţoiu, ca un modest cadou pentru însufleţirea, dărui
Atunci ca şi cu alte prile mihnit. Şi mai mult, am Leonora Mărcuşi, Maria Co- bert şi Mirel Biriş l-au aju başi — elevi din satul Oha satori ai Şcolii generale din rea şi pasiunea de care dă dovadă faţă de trecutul glorios
juri am auzit chemarea, în observat că mai vrea să-mi drin şi Ion Crăciun ,ajută, în tat la învăţătură pe pionierul ba. Lăpuşnic. d® luptă al poporului nostru.
demnul tovarăşului Nicolae spună cîte ceva. L-am as fiecare zi, la treburile gospo Gazdele, respectiv cămi
Ceauşescu, secretarul gene cultat cu plăcere. dăreşti pe bătrîna Lina Cristi Marius Gavrilă care, fiind nul cultural din Dobra, au TIBERIU BURZA Prof. LiViU LUCACIU
ral al partidului, către toţi — „Mă simt grozav de bi din localitate, în vîrstă de 90 bolnav, a absentat tot trimes început programul cu evo activist Ia Comitetul judeţean Baia de Criş
oamenii mmicii de a da o ne, deşi cu 2—3 ani în ur de ani. trul I de la şcoală. luţia corului din Dobra di- al U.T.C.
mînă de ajutor, de a sprijini mă gîndeam altfel, aveam
pe lucrătorii ogoarelor în altă optică. Acum iubesc a-
stringerea recoltei şi depozi ceastă meserie de parcă aş
tarea în bune condiţiuni. A- fi învăţat-o de cînd lumea.
ceastă chemare, acest în Munca mă entuziasmează, Valorificarea superioară
demn a irumpt, a mobili mă pasionează. N-am să în scopul Fertilizarea terenului
zat zeci şi zeci de mii de schimb niciodată această
oameni şi din cadrul jude meseria". M-am bucurat ne ameliorării a metalului
ţului nostru. Oameni, de fel spus de mult de reuşita aces (Urmare din pag. 1) şi împrăştiat 300 tone îngră C.A.P. Spini, unde se aşteap
şi fel de profesii, cu toţii tui tînăr. de găsirea drumu pajiştilor naturale şăminte organice pe 10 ha tă sosirea greiferului de la (Urmare din pag. 1) noastre de propagandă, gaze
şi-au schimbat ţinuta obiş lui în viaţă. Chiar dacă la repartizate culturii cartofilor la Turdaş. Intr-o asemenea si ta de perete, colţul satiric,
nuită de muncă de fiecare început a gîndit altfel. ze aportul mecanizatorilor C.A.P. Turdaş, La C.A.P. Pricaz tuaţie se găsesc şi alte coo Eugen DeVN Mea) — aduc im brigada artistică, ar trebui să
zi cu cea de agricultor şi a- In comuna Beriu s-au în Ion Murgoi, Ion Trosan, Io- — ne-a relatat tovarăşul Con perative agricole care, deşi portante economii d® metal, oglindească mai des problema
colo Ungă ţăranii coopera- MIRON TIC ceput şi sînt în curs de sif Popa şi Aurel Architan, stantin Florescu, secretarul momentan nu au create nici de materiale în general. Con economiei de metal. Consti
realizare lucrări de amploa care au lucrat la fertilizarea comitetului comunal de par mijloacele proprii de transI sider că şi cadrele inginereşti tuim o uzină puternică, cu
disponibilităţi băneşti pentru
re pentru ridicarea poten a peste 25 de hectare destina tid şi primarul comunei Tur plata lucrărilor efectuate de ar putea să aducă un aport numeroase sectoare de acti
ţialului productiv al păşu te cartofilor şi sfeclei la daş — s-au transportat 200 S.M.A., în loc să mobilizeze mai substanţial în această di vitate în car® „materia pri
nilor şi fîneţelor. Din vo C.A.P. Orăştioara de Jos şi tone gunoi de grajd pentru recţie, mă" o constituie metalul. Este
In miJloouS cooperatorilor din Ociu lumul de acţiuni stabilit, Beriu. Zilele trecute, cu mij răsadniţe, iar pe 60 de hecta port şi pe cele ale membri j) — Intr-adevăr — confirmă firesc deci ca toate eforturile
pină acum s-au administrat
loace mecanice, s-a început
îngrăşăminte chimice pe acţiunea şi la cooperativa a- re cultivate cu legume şi ce lor cooperatori la fertilizarea şeful de echipă, Cornel Tur- noastre să conveargă către e-
In cadrul obişnuitului program lunar, brigada ştiinţifică reale păioase de toamnă s-au ogoarelor, aşteaptă ca lucra dăşan — aportul inginerilor conomisirea acestuia.
a căminului cultural din Vaţa s-a aflat în mijlocul coope mai mult de 400 ha ocupa gricolă din Căstău. La indi administrat îngrăşăminte chi rea să fie făcută mecanic. ar trebui să fie mai mare, iar Din relatările interlocutori
ratorilor din satul Ociu, spre a răspunde la întrebările tri te de păşuni şi s-a făcut caţia inginerilor şefi, în func mice. Mecanizatorii Simion Deoarece se prevede o des- munca lor de concepţie să lor reiese că s-au luat unele
mise de aceştia. Au efectuat deplasarea profesorii Paras- curăţarea de vegetaţie lem- i ţie de starea de vegetaţie a Morar, Dumitru Orăşan şi primăvărare timpurie, este fie mai pregnant ilustra măsuri pentru continua redu
noasă a 60 hectare fineţe. i
chiva Şoica, Marioara Cristea, Ileana Ţuculet®, Florin Ţu- Cooperatorii, avînd stabilite i culturilor de toamnă, pe mai Nicolae Stama, precum şi co de maximă importanţă ca or tă in toate domeniile de cere a consumului de metal,
culete, medicul Constantin Babescu, Viorel Rusu, directorul mult de 100 ha s-au adminis operatorii Solomon Pîrva, ganele comunale de partid şi activitate. Sarcinile deose- dar că în acelaşi timp nu s-au
căminului cultural, precum şi Aurel Vlad, subofiţer la postul sarcini individuale de lucru, ! trat îngrăşăminte chimice. Ion Maliţă, Ion Oprean, Ni de stat să intervină energic bite din acest an impun la epuizat încă toate rezervele
de miliţie. In încheierea întîlnirii s-a prelucrat şi comentat şi-au concentrat acum efor- j Pentru îndeplinirea angaja colae Davidescu, Vasile Oră pentru a impulsiona ritmul acest lucru şi consider că, so- de care dispune uzina. Spre
pe larg conţinutul l'egii cu privire la apărarea, conservarea turile la defrişarea tufărişu- i mentelor asumate în întrece şan, Maria Grozav şi alţii pregătirilor necesare asigură tuţionînd împreună probleme aceste rezerve este necesar
şi folosirea terenurilor agricole, a legii privind regimul rilor de pe suprafeţele cu ; re, cooperatorii Maria Hanche, depun multă strădanie pentru rii unei temelii trainice recol le caro apar, putem obţine şi să-şi îndrepte atenţia comite
ocrotirii unor categorii de minori şi a legii referitoare la Bîldea Ludovic, Petru Stan, a asigura succesul acţiunii. tei viitoare, insistînd ca în în '72 economii de metal cel tul oamenilor muncii în vede
organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale. un grad ridicat de împă- j Vinţe Ladislau, Ana Duma şi Singura unitate agricolă din prima urgenţă să fie îndepli puţin ia nivelul anului trecut. rea punerii lor în valoare, n-
durire. alţii, ajutaţi de mecanizato nit exemplar planul de fertiI Totodată — intervine în nul calităţii şi eficienţei, mo-
—
S. SELAGEA rii Nicolae Nasta, Ion Filip comună unde nu s-a demarat lizare în fiecare cooperativă discuţie şeful de echipă Ti-
şi Ion Gore, au transportat lucrarea de fertilizare este agricolă şi comună. beriu Pleşa — mijloacele bilizînd la înregistrarea unor
noi succese, mai concludente.
