Page 33 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 33
Proletari din toate firile, unifi-vă! mmm
Sgerpres ' reia
Cartea româneasca
peste hotare Tn 1972
Ocupînd un loc impor ziarul „El Oriental“ despre
tant în circuitul de valori participarea românească la
culturale, cartea româneas Expoziţia internaţională de
că îşi impune tot mai mult la Montevideo: „Cititorii u-
prezenţa la prestigioase ruguayeni pot aprecia bo
competiţi internaţionale — gata contribuţie a Româ
;
expoziţii sau lîrguri de car niei la cultura universală
te. In 1972 tipăriturile ro Publicaţiile sînt de o ma
mâneşti au figurat în peste re varietate, toate şi fieca
40 de expoziţii şi tîr- re în parte au un înalt ni
guri din Europa, Ameri vel lehnic comparabil cu
ca, Asia şi Africa faţă de realizările similare din Eu
numai două în 1961. Cu a- ropa“.
ceste prilejuri cartea româ La ediţia din anul trecut
nească a obţinut frumoase a concursului „Cele mai
aprecieri. Astfel. în legă frumoase cărţi ale lumii“
tură cu expoziţia de la de la Leipzig, cartea lui A-
Moscova din anul 1972, zia lexandru Odobescu „Pseu-
ANUL XXV Nr. 5 627 MARJI 13 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI do-Kyneghetikos“, tipări
rul „Izvestia“ nota, printre
altele : „Standul cărţii ro tă de editura „Minerva",
mâneşti este o mărturie vie într-o condiţie grafică deo
a realizărilor României so
r cialiste în domeniul artei şi sebită şi bogat ilustrată de
In marea întrecere pentru realizarea Lustruire culturii“. In acelaşi an pu Done Stan, a obţinut Di
ploma de onoare.
După prima decadă a lunii februarie blicul Uruguayan citea în
pe bază de
cincinalului înainte de termen poliester Şcoli asociate U.N.E.S.C.O.
h\ sporuri de producţie BRAD. La secţia de In cadrul Sistemului in Dintre acţiunile mai im
timplărie din cadrul în ternaţional de şcoli asocia portante desfăşurate de
te U.N.E.S.C.O. — creat a-
şcolile asociate menţionăm
treprinderii de indus cum 20 de ani în scopul e- organizarea unor expuneri
trie locală Brad se fac ducării copiilor şi tineretu cu tema „O.N.U. şi institu
economia judeţului carea unei noi tehno lui în spiritul idealurilor de contribuţia ţării noastre la
pregătiri pentru apli
sale
ţiile
—
specializate
pace şi prietenie, al coope
logii de lustruire a
mobilei pe bază de rării internaţionale — acti activităţile acestor organis
vează în prezent 6 licee şi
me internaţionale", desfă
isi asum rele angajamente luate în ne mai mulţi pigmenţi me maistrul Ion Poenaru, şcoli generale din ţara şurarea unor sesiuni ştiinţi
poliester.
Materializînd însufleţitxja-
După cum ne spunea
talici. In acelaşi timp, co
noastră. Acestea sînt Liceul
fice, amenajarea de mici
marea întrecere pentru de
păşirea sarcinilor de plan lectivul I.P.B. Deva şi co şeful secţiei, noul pro „Nicolae Bălcescu“ şi Şcoa standuri U.N.E.S.C.O., unde
lectivele din industria loca
pe 1973, în vederea finali lă şi-au depăşit prevederile cedeu va asigura redu la generală nr. 150 din sînt expuse diferite mate
Bucureşti. Liceul nr. 2 din
zării cincinalului înainte cu 217 mc prefabricate din cerea timpului de lucru
Consemnăm în continuare angajamente zi, în dorinţa unanimă a oamenilor muncii Ia faza de lustruit, Ploieşti, Şcoala generală nr. riale ce ilustrează impor
de termen, colectivele de beton, muncitorii de la
le altor colective de muncă din unităţile in de a înfăptui exemplar sarcinile de plan muncă din economia jude „Marmura" Simeria au rea creşterea productivită 1 din Suceava, Liceul pe tanţa acestui for internaţio
dustriale din judeţul Hunedoara, angaja maximale ale anului 1973, de a realiza cin ţului înscriu la finele ce lizat peste plan 12 mp de ţii muncii şi realiza dagogic din Cîmpulung nal, organizarea de simpo
Muscel şi Liceul de mu
mente care se înfăptuiesc neabătut, zi de cinalul înainte de termen. lor 5 decade din acest an placaj finit. rea unei uscări mai ra zică „Ion Vidu“ din Timi zioane şi reuniuni cu tema
noi fapte de prestigiu. In acest fel, eforturile pide. De asemenea, şoara. tică variată.
Avînd încă proaspete în „cumulate“ de la începu creşte calitatea produ
selor realizate.
B Planul producţiei marfă va fi depăşit cu
Exploatarea minieră Lonea 0,8 la sută memorie recomandările to tul anului se concretizează
E Realizarea unui volum de economii la pre varăşului Nicolae Ceauşescu, într-o producţie fizică su
însufleţiţi de măreţul program stabilit de Con ţul de cost în valoare de 5 milioane lei făcute cu prilejul vizitei de plimentară echivalată la
gresul al X-lea, de hotărîrile Conferinţei Naţio a Reducerea consumului la materiale, după lucru în judeţul Hunedoa 4 638 tone fontă, 3 160 to
nale a partidului şi ale plenarei C.C. al P.C.R. cum urmează : ra, siderurgiştii, minerii, e- ne oţel, 1 853 tone lamina
din noiembrie 1972, animaţi de dorinţa fireas nergeticienii, forestierii, cei te,. 6 562 tone cărbune net,
- metal cu 80 tone
că de a transpune în fapte preţioasele indica - material lemnos cu 110 tone lalţi oameni ai muncii şi-au 1.5 milioane kWh energie
ţii ale secretarului general al partidului, tova - ciment cu 200 tone intensificat efortul pentru electrică, 900 mc material
răşul Nicolae Ceauşescu, date cu ocazia vizitei mai deplina folosire a ma lemnos, 1 906 mc prefabri
din anul trecut în Valea Jiului, minerii de la - cărămizi cu 35 000 bucăţi şinilor, instalaţiilor şi tim cate din beton, multe alte
Lonea s-au angajat ca în acest an să reali B Extinderea acordului global la 70 la sută pului de lucru, pentru uti produse — dovadă că sar
din lucrările de construcţii cinile maximale din acest
zeze următoarele obiective : B Indicele de utilizare a fondului de timp de lizarea intensivă, la nive
g Extragerea suplimentară a 5 000 tone căr lul parametrilor proiectaţi, an au generat noi valenţe
bune lucru să crească cu 0,5 la sută a agregatelor. Ca urmare, în întreaga activitate eco
■ Depăşirea planului la producţia globală B Reducerea duratelor de execuţie la princi producţiei suplimentare de nomică, au determinat o
şi marfă cu cîte 500 000 lei palele obiective 12 776 000 lei, obţinută la mai puternică forţă de mo
B Creşterea productivităţii muncii fizice cu 5 sfîrşitul lunii ianuarie, i bilizare, ce a condus la
kg pe post, iar a celei valorice cu 200 lei pe s-au adăugat noi valori. creşterea nivelului cantita
salariat Uzina de ufilaj minier In primele 10 zile din tiv şi calitativ al produc
B Reducerea cheltuielilor de producţie cu februarie, siderurgiştii de ţiei.
200 000 lei Petroşani la Hunedoara şi Călan au Expresie a înaltului pa
B Realizarea unui volum de beneficii supli produs peste sarcinile pla triotism de care dau dova
mentare în valoare de 200 000 lei Colectivul de muncă al U.U.M. Petroşani s-a nificate : 1 373 tone fontă, dă oamenii muncii din ju
B Reducerea consumurilor specifice la : angajat în adunarea generală a oamenilor 720 tone oţel, 450 tone la deţul nostru, considerabi
— lemn de mină cu 300 mc muncii ca în 1973, pentru îndeplinirea şi depă minate, alte produse, iar
— cherestea cu 100 mc şirea exemplară a sarcinilor de plan, să reali destoinicii mineri ai Văii lul avans de producţie înre
— energie electrică cu 50 kWh/1000 tone zeze următoarele obiective : gistrat în economia jude Instantaneul nostru a surprins în sala de apel a minei Lonea maiştrii dirlginţi în mijlo-
Jiului — peste 1 400 tone cui minerilor. Foto: ION LEONARD
CI Depăşirea planului la producţia globală de cărbune net. Energeti- ţului după 5 decade din a-
Trusful de consfrucfSî şi şi marfă cu cite 2,1 milioane lei cienii de la Mintia au fur cest an hotărîtor al realiză
H Realizarea peste prevederi a 110 tone rii cincinalului înainte de O acţiune de maximă însemnătate
montaje metalurgice piese de schimb nizat sistemului energetic termen ilustrează pregnant
B Economisirea a 80 tone metal, prin gos naţional mai mult cu modul responsabil în care
Hunedoara podărirea judicioasă a acestuia şi diminuarea 623 000 kWh energie electri se materializează pe plaiu
consumurilor specifice că, forestierii au adăugat rile hunedorene hotărîrile »1 «li
H Realizarea unui volum de 600 000 lei be avansului anterior încă 170
Constructorii din cadrul T.C.M.M. Hunedoara, Conferinţei Naţionale a
hotărîţl să-şl intensifice eforturile in vederea neficii suplimentare mc buşteni şi 20 mc che partidului, ale plenarei C.C.
reqlizării exemplare a sarcinilor de plan din cel H Indicele de utilizare a maşinilor să creas restea, chimiştii au reali al P.C.R. din noiembrie Precipitaţiile abundente şi Starea de vegetaţie a cultu dresarea semănăturilor de
de-al treilea an al cincinalului, s-au_ angajat să că cu 0,5 la sută zat cu 5 tone mai starea de umiditate excesivă rilor de grîu şi orz a fost in toamnă.
realizeze în acest an următoarele obiective : H Extinderea autodotării faţă de prevederi multe produse din ma 1972 şi ale Conferinţei ju a terenului din toamna anului fluenţată negativ şi de condi Intructt se cunoaşte faptul
B Planul producţiei globale să fie îndeplinit se plastice şi cu 7 to deţene de partid. trecut au creat condiţii nefa ţiile destul de vitrege din a- că la desprimăvărare plantele
pină la 25 decembrie 1973 cu 1,5 milioane lei vorabile executării la timp şi ceastă iarnă, caracterizată pî sint In general slăbite, după
de calitate a lucrărilor de pre nă în prezent prin lipsă de ză iernare şi au mare nevoie de
gătire a patului germinativ şi padă, temperaturi scăzute şi azot pentru a se fortifica, iar
a semănatului la culturile de cu mari amplitudini între zi solul este mai sărac în acest
grîu şi orz. Ca urmare, în ma şi noapte. element datorită atît spălării
Dezvoltarea economico-socială joritatea unităţilor de produc In urma observaţiilor efec nitraţilor ca urmare a preci
ţie, culturile au fost reampla- tuate şi a examinării probelor pitaţiilor abundente din toam
a comunelor—obiectivul centra] impiMU zilei sate pe tarlalele unde terenul de monoliţi din unităţile de nă, cit şi proceselor de nitri-
producţie şi Staţiunea experi
a permis intrarea maşinilor,
fienre foarte reduse din aceas
mentală Geoagiu rezultă că
însămîntîndu-se mari suprafe
nit cu doze suplimentare de
ţe de grîu după grîu ; nu s-au la data de 1 februarie în tă perioadă, trebuie interve
al locuitorilor de la safe putut aplica în totalitate do C.A.P. grîul este răsărit în azot, in mod diferenţiat, în
temă legată de perfecfiona- zele de îngrăşăminte chimice totalitate numai pe 54 la sută din funcţie de starea culturilor,
ECONOMII DE PESTE
narea producţiei. tul germinativ nu s-a pregătit rit parţial pe 31 la sută. de planta premergătoare şi
suprafaţa însămînţată şi răsă
destinate în acest scop şi pa
de fertilizarea efectuată în
2,2 MILIOANE LEI —
Angajamente mobilizatoare ce PRIN APLICAREA UNOR , CONSTANTIN AOANEI la nivelul cerinţelor, iar se bine modul cunoaşte evolu toamnă. De asemenea, trebuie
a
mai
Pentru
cum
să se aibă in vedere potenţia
mănatul s-a efectuat mai la
Regionala de căi ferate
Deva suprafaţă, prelungindu-se pînă ează iernarea culturilor se lul de fertilitate a solului,
VALOROASE INOVAŢII la sfîrşitul lunii noiembrie. In impune ca în fiecare uni soiurile cultivate şi cantitatea
tate să se facă observa
de îngrăşăminte de care se
răspuns Io chemarea lansetă de 16 Februarie este întîmpina- EVOCARE cooperativele agricole de pro ţii şi determinări atît pe mo dispune.
Apropiata sărbătoare de la
ducţie, peste 50 la sută din
noliţi cit şi în cîmp cu privi
suprafaţa cultivată cu grîu
O cerinţă esenţială este ca
Elevii Liceului „Decebal"
tă de ceferiştii Regionalei de din Deva s-au întilnit re s-a semănat în cursul lunii re la stadiul de dezvoltare a îngrăşămintele să fie aplica
căi ferate Deva cu un meri cent cu Iacob Dimulete, di noiembrie, ceea ce a determi culturilor, vigoarea şi densita te în mod cit mai uniform. In
tuos bilanţ şi în ceea ce pri
tea plantelor, adîncimea no
acest scop se vor folosi cu
sesiunea Consiliului popular veşte munca de invenţii, rector Regionalei de căi nat o răsărire neuniformă şi dului de înfrăţire, cazurile de mare atenţie maşinile de îm
o înrădăcinare superficială a
ferate Deva, care a evocat
de
atacurile
dezrădăcinare,
prăştiat îngrăşăminte M.I.C.,
inovaţii şi raţionalizări. In
plantelor, culturile de pe mari
ultima perioadă de timp, -pe pe larg luptele muncitorilor suprafeţe intrînd în iarnă în- dăunători şi, pe baza acestora, semănătorile S U-29 (fără pa
ceferişti şi petrolişti clin ia-
ansamblul regionalei au fost nuarie-februarie 1933 şi a re tr-o stare de vegetaţie neco să stabilească şi să aplice mă tine), iar acolo unde acestea
al comunei Stoicănesti-Olt înregistrate un număr de 90 levat, totodată, succesele obţi respunzătoare. surile ce se impun pentru re- lipsesc sau nu se pot utiliza
inovaţii, din care 86 au şi
se va efectua neîntîrziat fer
nute de feroviarii hunedo-
fost aplicate cu succes. Ma
terializarea acestora a con rend în anii socialismului. tilizarea manuală a culturilor.
Intîrzierea acţiunii, pe lingă
dus la obţinerea unor eco EXPOZIŢIE FILATELICĂ ii faptul că duce la resimţirea
Sesiunile consiliilor popu prilejuit un larg schimb de nomii în valoare de 2 245 000 CU 11 lipsei de azot tocmai într-o
lare comunale s-au desfăşu opinii oare s-au concretizat în lei — cu aproape un milion instalaţiilor cu chei şi bloc 11 fază critică de dezvoltare a
rat într-o atmosferă de mun sugestii şi propuneri valoroa mai mult decît se înregistra In întîmpinarea „Zilei ce DEVA. In cartierul crării, a fost eliberat te plantelor, favorizează dezvol-
că creatoare, de puternic en se, menite să conducă la în la începutul anului 1972. la statia Bănită", „Perfecţio feriştilor", la Clubul sindica „Dacia" din Deva va fi renul de o serie de ba-
narea constructivă şi func
tuziasm patriotic şi cetăţe deplinirea şi depăşirea planu O contribuţie de seamă în telor din Simeria s-a deschis construit in acest an un racamente, a fost adus un Ing. MIRCEA SILVESTRU
nesc. Locuitorii satelor şi-au lui de dezvoltare economico- această direcţie şi-au adus-o ţională a liniilor directe du o expoziţie filatelică tema bloc cu 11 niveluri Ia par director general adjunct al
exprimat, prin reprezentanţii socială în profil teritorial a inginerii Ioan Cismaş, din bla I Şi dubla II din statia tică, sub genericul „40 de terul căruia va fi în excavator de mare capa Direcţiei agricole judeţene
lor, hotărîfea de a nu precu comunelor, la realizarea pre cadrul diviziei tracţiunii va Orăştie de pe magistrala fe ani de la luptele ceferiştilor fiinţat un modern com citate (al cărui montaj a
şi petroliştilor". Cuprinzînd
peţi nici un efort pentru dez vederilor bugetare. goanelor, David Hotărîş şl roviară Curtici—Bucureşti" plex comercial. început), au fost concen Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN
voltarea tot mai puternică In cadrul sesiunilor, depu Dimitrie Suclea, din cadrul etc. numeroase panouri cu mărci In vederea atacării Iu- trate forţele de muncă. cercetător la Staţiunea experi
din punct de vedere econo taţii, analizînd posibilităţile diviziei linii şi instalaţii, In cinstea „Zilei ceferişti poştale ce oglindesc lupta şi mentală Geoagiu
mic şi social a comunelor, de pentru obţinerea de noi reali Sava Azman, responsabilul lor", un nou şi însufletitor activitatea ceferiştilor, expo
a depune o muncă stăruitoa zări în toate domeniile de ac cu inovaţiile din cadrul re ziţia impune prin bogăţia şi (Continuare în pag. a 2-a)
re, plină de abnegaţie în ve tivitate au răspuns cu înflă gionalei şi mulţi alţii. Iată şi angajament a prins să se gustul de selecţie a timbre
derea realizării prevederilor cărare chemării lansate de cîteva dintre inovaţiile rea materializeze, ca urmare a lor. Se remarcă, îndeosebi,
planului pe 1973 — an hotă- sesiunea Consiliului popular lizate de cei amintiţi: „Insta transpunerii în viaţă a hotă- panourile realizate de ing.
rltor în îndeplinirea cincina al comunei Stoicăneşti-Olt. laţie centralizată de probare rîrilor Conferinţei judeţene Iuliu Verndchescu şi Florian
lului înainte de termen. Iată pe scurt principalele Urican, ambii de la uzina
Analizînd cu grijă şi răs angajamente asumate de către a firmelor automate la tre de partid. Cadrele de tehni mecanică de material rulant
pundere ceea ce s-a făcut nuri în staţia Simeria-triaj“, cieni şi ingineri din cadrul din localitate, de alţi mem
unele din consiliile populare
pentru Îndeplinirea exempla „Adaptarea instalaţiei cen regionalei şi-au propus să bri din cercul filatelic, cum
ră a sarcinilor economice şi comunale din judeţul nostru: tralizate electromecanic la rezolve în cursul anului sint i Nicolae Socaciu, Ivan
sociale ce le reveneau comu ILIA condiţiile de funcţionare a 1973, individual, cel puţin o Muntean, Arpad Cretzy,
nelor din documentele Con
gresului al X-lea şi Confe
rinţei Naţionale a partidului, — depăşirea producţiei me
din documentele plenarei din dii planificate în cooperative
20-21 noiembrie anul trecut, le agricole de producţie cu r
deputaţii au evidenţiat marile 150 kg la grîu, 100 kg la MAGAZINE C.L.F. Bucium - Orlea (comuna cuprinde un număr de 20
„Labora
transformări care s-au petre porumb, 1 000 kg cartofi la CU PROGRAM Sîntămăria-Orlea), inaugu de purtători al cravatelor agrozootehnice : „Creşterea BILETE DE TRATAMENT VREMEA
torul
agricol“,
hectar şi a planului de pro
cultu
tricolor
la
noului
cut în viata satelor, a locui IN DOUA SCHIMBURI rarea Construit cămin contri roşii cu generală şi de liceu. tineretului taurin“, „Com PENTRU PENSIONARI Pentru 24 ore
ral.
şcoala
prin
dăunătorilor“
torilor din mediul rural. ducţie la legume cu 60 tone ; buţia voluntară a cetăţe In faţa viitorilor mlnui- baterea muncii la lucră şi Vremea se va răci uşor,
„Protecţia
îmbunătăţirii
In
Pensionarii
de
de
limită
Avînd un puternic caracter continue vederea servirii popu nilor, căminul dispune de tori ai condeiului s-au ex rile mecanizate de sezon". vlrstă sau de boală pot ■ , c ?î ul sc va menţine
a
aco
de lucru, sesiunile consilii laţiei cu legume, într-o o capacitate de 80 de pus cîteva din sarcinile S-au detaşat cîştigătorl beneficia de tratament in schimbător, temporar precipi
cădea
perit.
Vor
locuri.
ce stau In faţa lor. Micii
lor populare comunale au (Continuare in pag. a 2-a) serie de unităţi ale C.L.F. In cadrul programului „cronicari“ au ascultat cu Ion Bolojan, Ferencz Dă- staţiunile balneoclimateri taţii slabe sub formă de
activitatea de desfacere a inaugural, vicepreşedintele interes cele expuse şl «-au nllă, îngrijitori de anima ce, pe bază de bilet, obţi Ploaie, lapoviţă şi ninsoa
acestor produse s-a orga Consiliul popular comunal angajat ca In cel mal le, Aurica Bădică, şef de nut prin Oficiul de asigu re. Temperatura minimă
nizat pe două schimburi. Stntămăria-Orlea, Caslan scurt timp mesajele lor echipă la cultura mare, rări sociale şi pensii. va oscila între minus 4 şi
echipă,
municipiul
evidenţiat
a
contri
IN PAGINA A lt‘A Astfel, în funcţionează Pe Faur, deosebită a cetăţeni tea pionierească să fie ex Ioslf Moţ, şef de coopera al Pentru primul semestru 1 grad, iar maxima între
munca
activita
şl
despre
Nlca
Negocscu.
11
troşani
Oficiul
anului,
Judeţean
1 Şl 6 grade. Vlnt potri
buţia
magazine în două schim lor la ridicarea acestui e- pediate ziarului „Drumul toare. în vlrstă de 60 de dispune de un număr de vit cn intensificări tempo
buri, iar la Hunedoara, a- dificiu, Iar artiştii ama socialismului“ şi revistei ani, Ţicu Petre şl Andrei 308 bilete de tratament rare din sectoarele vest
Adunări generale ale oamenilor cest sistem se practică la tori al satului Buclum-Or- „Cutezătorii“. Huţuţuc, mecanizatori la pentru diferite afecţiuni. şi nord-vest.
6 unităţi. Rezultatul tre lea au prezentat un reu I.A.S. Simeria. Concursul La Bazna, Govora, Hercu- Pentru următoarele
muncii cerii la un asemenea pro în şit spectacol folcloric. CONCURS PE TEME a fost condus de ingine Iane, Ocna Sibiului, Sova- două zile
gram
ta, Călacea, Geoagiu şi pe
concretizează
se
desfacerea unor cantităţi AGROZOOTEHNICE rul şef al C.A.P. Simeria, litoral — pentru reuma Vremea continuă să se
Carnet cultural sporite de produse. „CRONICARII La căminul cultural din Constantin Berea, directorul de tici; la Buziaş, Vatra Dor- răcească, iar Izolat vor va că fi
cerul
Corlciuc,
şl
schimbător.
nel, Lipova, Borsec şl Co-
Ioan
DIN HAŢEG"
mal
dea
Concursul de reportaje, portrete UN NOU Pe lingă Casa pionieri Simeria Veche, In faţa a- Şcolii generale din Sime vasna — pentru la afecţiuni soare. precipitaţii slabe nin in
a
sub
ales
formă
de
Olă-
cardiovasculare;
CĂMIN CULTURAL
numeroşi
a
spectatori,
Temperatura
ria Veche.
şi însemnări, organizat de ziarul Simbălă, într-un cadru lor din Haţeg a iost con vut loc un concurs „Cine In Încheiere a rulat fil neşti, Slngeorz, Malnaş, scădere potrivit din nord-
uşoară,
vintul
va
Sinaia şi Moneas» — pen
ştie,
cîştigă“,
corespon
stituit
„Cercul
marginea
pe
sufla
festiv, a avut loc, în satul denţilor voluntari", care unor filme documentare mul românesc „Zestrea“. tru nevrotici. vest.
„Drumul socialismului“ v*.