Page 34 - Drumul_socialismului_1973_02

BMMwaaBgaBzaaaMEga
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 627 ® MARŢI 13 FEBRUARIE 1973

Dezvoltarea economieo-socială a comunelor — ior. Spectatorii au aplaudat satori, instruită de Dorina
ŞTAFETA FOLCLORICA costume populare (In minia­ doina Şl învlrtlta, clntate cu Nistora.
tură), eşantioane de cusături
obiectivul central al locuitorilor de Sa sate J_______________________________________________________ pe pînză, obiceiuri, dntece virtuozitate la taragot de
vechi şi dansuri din partea Nelu Stingă, precum şl sulta PETRIŞOR CIOROBEA
locului. de dansuri locale, prezentată metodist Ia Centrul judeţean
de îndrumare a creaţiei
„CĂUTĂTORII
Adunaţi în număr mare la
AK6ÂJAMEÜTE MGBLIZATOARE CA căminul cultural, cetăţenii cu multă pasiune şi talent populare şi a mişcării artistice
de masă
de o echipă de tineri dan­
din Zdrapţi au urmărit cu
viu interes evoluţia pe sce­
nă a oaspeţilor: momentul
„Clacă la seceră“ — prezen­
ILIA
RÂSPUüS LA CHEMAREA LANSATĂ DE tat tot de artiştii amatori din folcloric „Nunta din Crişan", Teatrul de estradă din Deva din nou pe
cele două cîntece vechi —
Stînceşti.
„Schimbă-ţi Gheorghe căra­
Pe scena căminului cultu­
De la Ilia s-au remarcai
ral din Ilia s-au întîlnit, soliştii vocal] Maria Petruţ, rea“ şi „Spune bade şi te sGenele judeţului
duminică, formaţiile de ama­ Virginica Bisorca, Gigei Hol- jură" — bine interpretate
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR bean, Gheorghina Lazăr, Ve- de sextetul feminin al cămi­ neu prin ţară, In cadrul că­ ca şi de publicul spectator.
întors dintr-un lung tur­
tori ale căminelor culturale
(Criticul Euben Comarnescu
din Dobra şi llia. Artiştii a-
ronica Bisorca, Dorina Subn
matori din Dobra au prezen­ şi Dorel Ciosa. O prezenţă nului cultural din satul Dum­ ruia a prezentat revista mu­ în cronica semnată în „In­
tat o şezătoare care a exce­ bună au avut în spectacol brava de Jos, precum şi zicală „Sus cortina la ceta­ formaţia Bucureştiului“ con
suita de ţarini din Ţara Za-
AL COMUNEI STOICÀNESTI-OLT şi dubaşii din Bretea Mure- randului, prezenlată de ta­ te", colectivul artistic al semna : „Teatrul mizează pe
lat prin autenticitate şi bu­
omogenitatea colectivului ar
nă regizare. Ineditul şezăto­
şană. Obiceiul de nuntă pre-
9 rii l-a constituit prezenţa tistic, pe calitatea textelor ş
corului din Dobra, dirijat de muzicii, pe virtuţile montă
prof. Petru Chiseev. rilor. Cu aceste atribute n
{Urmară din pag. 1) zate şi contribuţia populaţiei me, 250 hl lapte de vacă şl Revelaţia spectacolului dat s-a prezentat şi zilele trecu
se vor construi 3 blocuri cu 100 hl lapte de oaie. te, într-un scurt turneu bucii
executarea de lucrări 18 apartamente, se va termi­ de artiştii amatori din Do­
pentru desecare şi combate­ na complexul de producţie şl BOŞORG3 bra a fost intrarea în scenă Teatrului de estradă din De­ reştean, cu ultima premie
rea băltirilor pe o suprafaţă a dubaşilor din Mihăieşti cu zental de gazde nu a satis­ raful căminului cultural din va va fi din nou prezent pe ră, revista deveană „Sus
de 288 ha prin executarea de prestaţii de servicii al coo­ — producţiile medii planifi­ colinzi laice specifice locu­ făcut însă exigentele publi­ Ribiţa dirijat de Nicolae scenele aşezămintelor de cul­ cortina la cetale". Aprecieri
şanţuri şi canale simple de peraţiei şi se va începe con­ cate vor fi depăşite cu 200 kg lui, Am admirat calităţile in­ cului, fiind doar fragmentar Bulz. Gazdele au ascultat, tură din judeţul Hunedoara. asemănătoare a formulat şi
strucţia căminului cultural din
scurgere în lungime de 24 la porumb, 250 kg la grîu, terpretative ale soliştilor vo­ prezentat, iar repertoriul so­ de asemenea, cu mare inte­ Itinerarul actualului turneu ziarul „Tribuna Sibiului").
km ; centrul de comună cu 400 de 500 kg la cartofi ; cali Iosif Andreşescu, Ma­ liştilor a adus prea puţine res şi au răsplătit cu vii a- de 20 de zile început la Si­ Nerăbdători să se întîl-
locuri.
— îndiguiri pe malul Mure­ — se vor executa lucrări riana Căta, Otilia Simoc. elemente specifice locului. plauze vocea caldă, plăcută biu, în data de 23 ianuarie, neascS cu propriul lor pu­
şului în lungime de 1 200 ml pentru combaterea băltirii pe Aplauze binemeritate a cu­ a tinerei Elena Josan, care a cuprins oraşele Craiova, blic, artiştii deveni vor fi
pentru a apăra de inundaţii DOBRA o suprafaţă de 145 ha şi a les şi Ilisie Munteanu, inter- T1BERIU BURZA a cîntat cu multă sensibili­ oaspeţii scenelor din Hune­
200 ha teren arabil ; eroziunii pe 20 ha ; pretînd la cimpoi o doină şi activist la Comitetul tate cîntecul vechi „Fost-am Drobeta Turnu Severin, Bu­ doara, Valea Jiului, Orăştie,
cureşti şi altele reuşind să
— sporirea efectivelor de a- — producţia medie va spori — se vor livra la fondul de o bătută. judeţean al U.T.C. două surorele”. Brad, Haţeg şi alte locali­
adauge cărţii de vizită a
nimale în cadrul C.A.P.—uri­ cu 200 kg la grîu, 250 kg la stat 15 tone cereale, 10 000 1 O notă aparte a dat spec­ In a doua parte a progra­ teatrului încă un succes de tăţi, unde promit să se în­
lor cu 135 capete ; porumb, 1 000 kg la sfecla de lapte, 2 000 kg carne şi 500 ZDRAPŢI mului, fără a rămîno mai treacă pe ei înşişi, dăruind
zahăr, iar în sectorul legumi­ tacolului „Nunta din Pane“, prestigiu.
— se vor curăţa şl fertiliza col se vor produce suplimen­ kg lină ; remarcabilă prin autenticita­ prejos decît oaspeţii, cei că­ Prezenta pe acest itinerar spectacole de înaltă ţinută
1 239 ha păşune şl 939 ha tar 200 tone legume ; — In unităţile prestatoare te şi prezenţa în dialogul „Căutătorii de comori" din rora li s-a înmînat ştafeta, a estradei devene a fost a- artistică.
fîneţe. Producţia de masă ver­ de servicii se vor depăşi pre­ vornicilor a unor arhaisme comuna Ribiţa au adus cu ei, artiştii amatori din Zdrapţi, preciată ca un eveniment
de va spori cu 1 000 kg pe — se vor executa lucrări vederile de plan cu 50 000 NICOLAE GASTONE
păşuni şi cu 500 kg fin pe fi­ de decolmatare a canalelor de lei ; rare. Oaspeţii şi-au înche­ duminică, în satul Zdrapţi, au prezentat cîteva din cele artistic remarcabil de către
neţe peste plan ; irigaţii pe o lungime de 1 000 — unităţile cooperaţiei de iat programul cu grupul vo­ cîteva' din comorile folclo­ mai reprezentative comori majoritatea cronicarilor de secretar artistic
— se vor vinde suplimen­ ml, a Văii Făgeţelulul şi se consum vor desface populaţi­ cal din Stlnceşti şi obiceiul rice ale locurilor natale — folclorice existente în satul specialitate, oamenii de teatru al Teatrului de estradă Deva
tar la fondul de stat 50 tone vor executa lucrări de dese­ ei un volum de mărfuri cu
cări pe o suprafaţă de 200
porumb, 40 tone cartofi, 60 to­ ha ; 50 000 lei mai mare faţă de
ne legume, 100 hi lapte şi plan ;
alte produse. — se va reda tn circuitul — planul propriu de veni­
agricol o suprafaţă de 15 ha turi va fi depăşit cu 100 000 îngrijirea semănăturilor
GEOAGIU teren ; lei ;
— efectivele de animale — prin contribuţia în mun­
— depăşirea producţiilor me­ vor creşte faţă de plan cu 7 că şl în bani a locuitorilor
dii planificate în unităţile a- la sută la bovine, 10 la sută se vor executa suplimentar de toamnă
gricole cooperatiste cu 300 kg Ia ovine şi 5 la sută la por­ lucrări în valoare de peste
Ia porumb, 300 kg la grîu, cine ; 100 000 lei. azot substanţă activă (inclusiv
250 kg legume şi 150 kg stru­ — se vor vinde suplimentar (Urmare din pag. 1) fertilizarea din toamnă).
guri la hectar ; Ia fondul de stat 50 tone grîu, VATA DE }OS Cu ocazia verificărilor efec­
— din fondurile de investi­ 50 tone porumb, 15 tone sfe­ tarea unui mare număr de bu­ tuate s-a desprins concluzia
ţii centralizate şl necentrali­ clă de zahăr, 200 tone legu­ — producţiile medii planifi­ ruieni. In acţiunea de fertili­ că pe unele suprafeţe s-au
cate vor fi depăşite cu 250 zare, pe lingă aspectele indi­
kg Ia porumb, 200 kg la grîu j cate mai sus, se va ţine sea­ manifestat atacuri de dăună­
tori, de proporţii reduse în
— se vor livra statului pes­ ma de o serie de cerinţe. Ast­ cele mai multe cazuri care pot
te prevederi 30 tone porumb fel, pe terenurile fertilizate în genera pagube însemnate dacă
şi 20 tone grîu ; toamnă cu superfosfat şi azo­
Fruntaşi în prcducfie — efectivele de animale tn tat de amoniu se vor aiplica nu se iau măsuri corespunză­
toare. Cele mai mari daune
cele două cooperative din ca­ 30-40 kg la ha azot substanţă pot fi provocate de Zabrus.
activă, iar acolo unde s-a în­
pe S.MA drul comunei vor spori cu 25 corporat numai superfosfatul Combaterea larvelor gîndacu-
capete faţă de plan ;
substanţă activă, doza va creş­ lui Zabru.s se va efectua prin
— în cadrul acţiunilor de te la 60-80 kg la ha. Pe tere­ prăfuue cu Heclotox 3 sau
In urma cunoaşterii rezultatelor Înregistrate în muncă patriotică se vor exe­ Duplilox 3+5 în cantilate de
întrecerea desfăşurată între mecanicii şi mecanizatorii cuta lucrări edilitar-gospodă- nurile cu potenţial redus de 30-40 kg la ha.
de la S.M.A. Haţeg s-au stabilit fruntaşii în produc­ reşti peste planul anual în fertilizare, care nu au fost în­ Pentru evacuarea excesului
ţie pe anul 1972. Aceştia sînt : Iosif Florărescu, valoare de 200 000 lei ; grăşate în toamnă, se pot ad­ du umiditate de pe semănă­
Gheorghe Vlăsceanu, Gr'igorie Bozga, Ion Mihăiles- ministra pînă la 80-100 kg a- turi se vor săpa şanţuri de
cu, Anton Gioarnă şi Adam Duduţa. Cu prilejul a- — cooperativa de consum zotat substanţă activă la ha. scurgere spre debuşeele natu­
dunăril generale a oamenilor muncii acestora li va pune la dispoziţia popu­ Se vor fertiliza cu priorita­ rale.
s-au lnmînat insignele de fruntaş. laţiei un fond suplimentar de te semănăturile care prezintă
mărfuri In valoare de 100 000 o stare de vegetaţie medie şi Intrucît în acest an datori­
lei. bună, iar cefe care la controa­ tă situaţiei în care se află se­
lele efectuate se prezintă slab mănăturile- de toamnă există
(firave, cu densitate redusă, pericolul ca o mare parte din
plantele nefiind bine înrădăci­ culturi să fie invadate de bu­
tivităţii noastre. Lună de nate) s'e vor urmări în conti­ ruieni, trebuie ca fiecare uni­
lună se aduc beneficii im­ nuare pînă la desprimăvărare, tate să-şi procure din timp er-
portante întreprinderii, iar cînd se vor stabili lucrările ce bicidul 2,4-D. -Pentru ari mări
cetăţenii din Haţeg şi din se vor efectua în raport cu e- eficacitatea, la dqza de 1,5 pî­
împrejurimi nu mai sînt votutia lor. nă la 2 kg cit se foloseşte la
nevoiţi să parcurgă pe jos Pentru a folosi cu eficien­ un ha, se adaugă in soluţie
6-8 kg azotat de amoniu di­
zeci de kilometri. La şe­ tă sporită îngrăşămintele este zolvat în prealabil în apă.
dinţele de producţie ridică bine ca să fie aplicat în -
a
cele mai acute probleme, se ceastă perioadă nitrocalcarul Ca urmare a modului - cum
zbate ca treburile să mear­ şi azotatul de amoniu, iar u- s-a efectuat însămînţarea cul­
gă din ce în ce mai bine. reea să fie administrată în ul­ turilor în toamnă şi amplitu­
...Seara tirziu, obosit de o tima parte, respectiv la des- dinilor mari diurne de tem­
peratură poate să apară feno­
primăvărare spre a evita pier­
lungă zi de muncă, asistă
A1É PENTRU MUNCA ÏA satisfăcut la retragerea ma­ derile de substanţă activă prin menul de desrădăcinare. In a-
c-eastă situaţie trebuie să se
volatizare.
şinilor în incinta întreprin­
ia măsuri obligatorii de lăvă-
derii ; strînge cu căldură Manifestînd multă atenţie lugire a culturilor pentru a
mina şoferilor, discută des­ pentru urmărirea stării de ve­
In rlndurile de faţă aş vrea rilor, este comunistul Cor­ pre ziua care a trecut, sta­ getaţie şi aplicînd măsurile pune plantele în contact cu
să surprind minunata via­ nel Viţioncscti. In cadrul bileşte şi împarte sarcini necesare redresării producţiei solul.
ţă, plină de muncă şi sa­ întreprinderii de gospodărie pentru a doua zi. de grîu, multe unităţi din ju­ Numai prin cunoaşterea pre­
tisfacţii a unui om care, comunală şi locativă Ha­ deţul nostru au fertilizat im­ cisă a stării de vegetaţie a
Prin aceste cîteva rînduri
cu toate că nu minuieşte ţeg se ocupă cu probleme... îl cinstim pe acest om ca­ portante suprafeţe, folosind zi­ semănăturilor se puteau aplica
un strung sau un agregai scriptice, organizatorice, in re, de la masa lui de lucru, lele favorabile din iarnă. Din­ cu discernămînt şi la timpul
complicat, are un aport sectorul transport. Este în conduce o activitate, impor­ tre acestea amintim pe C.A.P. potrivit lucrările de îngrijire
deosebit in bunul mers al permanenţă în mijlocul oa­ tantă a întreprinderii; pe Băcia, Petrenii, Şoimuş, Haţeg, a culturilor de toamnă, lucrări
treburilor la unitatea in menilor. Spiritid său de Lâpugiu, Lăsău, Dineu Mare, care să ducă în final la obţi­
care lucrează — la I.G.C.L. bun organizator a avut a- acest comunist, stimat şi a- Căstău, Beriu şi altele. nerea unei producţii bune de
Haţeg. deseori cuvint greu in de­ preciat de întregul colectiv La cultura orzului de toam­ cereale. In acest sens se im­
Este un om cu părul că­ păşirile de .plan înregistra­ şi la care vezi, pe zi ce tre­ nă, cunoscîndu-se sensibilita­ pune ca toate conducerile uni­
runt, conştiincios, meticu­ te de şoferii întreprinderii. ce, o şi mai mare putere şi tea la cădere, dozele vor fi tăţilor agricole, specialiştii,
los, răbdător, binevoitor. Deşi de curînd înfiinţat, sec­ dorinţă de lucru. moderate. In cazul că urmea­ toţi lucrătorii de ,pe ogoare să
torul de transport in co­ ză după leguminoase, se vor desfăşoare o susţinută activi­
Acest om trecut de pri­
mun, prin priceperea aces­ aplica circa 30-40 kg azot sub­ tate şi prfn măsurile ce Ie în­
ma tinereţe, dar care păs­ tui inimos comunist, a de­ OCTAVIAN WEINBERGER Printre cele mal harnice muncitoare de la F.F.A. „Vîscoza“ Lupent, se numără şi bobi­ stanţă activă la ha, Iar dacă
trează elanul specific tine­ venit un sector cheie al ac- tehnician la I.G.C.L. Haţeg natoarele Paraschiva Baicu şi Tudora Andrei, prezente în fotografia de faţă. culturile premergătoare au treprind să creeze condiţii bu­
Foto: V. ONOXU fost prăşitoare sau păioase, ne de creştere şi dezvoltare a
cantitatea poate fi de 60-70 kg culturilor de păioase.
Alegîndu-şi ca deviză cuvin­ le organelor sindicale de la N O T Ă
tele prin care secretarul gene­ La exploatarea minieră Paroşeni mină de a susţine prin mij­
ral al partidului, tovarăşul loacele şi metodele specifice
NICOLAE CEAUŞESCU, şi-a ale muncii sindicatelor efor­
INSUFICIENŢA UNEI
exprimat, cu prilejul vizitei turile muncitorilor îndreptate
de lucru din' toamna anului spre îndeplinirea obictivelor
trecut, convingerea că oame­ propuse, a angajamentului
| GAZETE DE PECETE
nii muncii din Valea Jiului îşi lllifi ou sarcinile à pli să fiu în in luat in întrecerea socialistă.
vor face şi în viitor, ca şi Ii Adunarea reprezentanţilor oa­ i
pînă acum, datoria cu tot mai menilor muncii a dezbătut şi j In ansamblul mijloacelor
multă fermitate, vor învinge aprobat în unanimitate răs­ de agitaţie vizuală, gazeta
greutăţile şl vor ocupa un punsul la chemarea la între­ de perete ocupă un loc im­
loc de cinste în întrecerea cere adresată de colectivul portant. Pentru a fi utile,
pentru îndeplinirea înainte de Exploatării miniere Deva — „pe fază", materialele afişa­
termen a planului cincinal, du! mañal, ii iod ritmic, pe exploatare, sectoare şi iripz prezentat de tovarăşul Mihai te e necesar să oglindească
adunarea generală a repre­ Dumitru, preşedintele comite­ pulsul muncii colectivităţii
zentanţilor oamenilor muncii tului sindicatului —■, angaja­ de salariaţi, strădanja şl cău­
de la Exploatarea minieră Pa- mentele asumate în acest an. tările permanente ale aces­
roşeni a analizat temeinic şi cru, al unei înalte răspunderi tenţlal material şi uman al sonalului de regie pentru op­ ner şef adjunct cu probleme­ de asemenea tineri, virsta me­ Fără a avea pretenţia de a teia, realizările, dar şi lip­
multilateral, în climatul fer­ comuniste, muncitoreşti, cei minei. Şefii de brigăzi Diana timizarea condiţiilor de lucru le electromecanice. Toţi vor­ die a colectivului fiind sub pune în discuţie aceste anga­ surile ce se cer a fi imediat
til al democraţiei socialiste, 25 participanţi la dezbateri Chiţu, Mihai Chibulcuteanu, din abataje. bitorii au insistat in cuvîntul 29 de ani. Propun forurilor jamente aprobate de adunare, înlăturate. In felul acesta
activitatea desfăşurată de or­ au analizat — în lumina sar­ Gheorghe Toma, Nicolae Bru­ In acelaşi sens au vorbit şi lor asupra importantelor re­ noastre superioare să anali­ ne permitem să atenţionăm gazeta îşi îndeplineşte rolul
ganul de conducere colectivă, cinilor majore, de excepţiona­ ţii, dînd expresie puternicului inginerii Radu Tomescu, şeful zerve care mai există în ceea zeze posibilitatea şi oportuni­ totuşi factorii de conducere său de catalizator politic .şi
de toţi salariaţii minei pen­ lă importanţă, izvorîte din lu­ entuziasm cu care au răspuns sectorului I (care a exprimat ce priveşte folosirea deplină tatea ca exploatarea noastră politici şi administrativi ai agitatoric din viaţa unităţii
tru realizarea planului pe a- crările Conferinţei Naţionale minerii din abatajele pe care angajamentul colectivului pe a capacităţilor de producţie să fie declarată mină a tine­ minei asupra unui aspect. An­ economice sau instituţiei.
nul oare s-a încheiat, a dez­ a partidului şi plenarei C.C. le conduc, ca şi întregul co­ care-1 conduce de a extrage prin asigurarea în permanen­ retului. Satisfacerea acestei gajamentul pe exploatare pre­ In acest ansamblu este
bătut pe larg şi competent al P.C.R. din 20-21 noiembrie lectiv al minei, pentru a trans­ peste plan în acest an 3 000 ţă a liniei de front activă, propuneri care corespunde în­ vede depăşirea planului anu­ Integrată fără îndoială şi ga-
măsurile menite să asigure 1972, din indicaţiile deosebit pune în viată îndemnurile şi tone de cărbune), Gheorghe creşterea indicilor de folosire tregului tineret al minei ne al cu 10 000 tone de cărbune i zeta de perete apartinînd
îndeplinirea la nivelul maxi­ de valoroase date de secre­ sarcinile trasate de iubitul Marchiş, şeful sectorului II a maşinilor şi utilajelor din va mobiliza şi mai mult în în timp ce totalizarea angaja­ j comitetelor de partid şi sin-
mal a sarcinilor pe anul 1973, tarul general al partidului şi conducător al partidului, to­ (care a arătat la rîndu] său dotare, printr-o mai bună în­ muncă, va spori răspunderea mentului exprimat în adunare I ,.dioal din cadrul S.M.A. Ha- ¡
a aprobat angajamentele lua­ măsurile luate în urma vizitei W'-t'.f.' vk»»t> T V-MşW ! ' r:-rr wpvr- -r r - ' T.Şţ'j . şi entuziasmul tineretului nos­ de sectoarele +1 şi V repre­ ţeg. Numai că materialele
te în întrecerea socialistă pe de lucru făcute în Valea Jiu­ s rsa a© tru". zintă 11 000 tone. Oare nu afişate şi mai ales... goluri­
acest an hotărîtor al cincina­ lui în toamna anului trecut -— Inginerul Otlo Abraliam, di­ este logic ca angajamentul pe le nu probează acest lucru.
lului. ce mai trebuie întreprins, ce Adunări gesien li iiiiiilfir mwm rector în Centrala cărbunelui exploatare să însumeze în în­ Primele, anunţuri asupra re­
Bilanţul economico-finanriar trebuie făcut, cum pot fi mai Jsiîyy Petroşani, exprimînd punctul tregime angajamentele sectoa­ zultatelor obţinute de unii
sintetizat în darea de seamă bine valorificate importantele de vedere al forului tutelar, relor, iar aqestea pe ale bri­ mecanizatori redau stări de
prezentată de tovarăşul Ioan rezerve existente la fiecare varăşul Nicolae Ceauşescu, au că harnicul colectiv al aces­ treţinere şi utilizare a lor, insistînd asupra necesităţii găzilor ? Faptul că numai în fapt ale anului... 1971. Go­
Ileanu, preşedintele comitetu- loc de muncă pentru obţine­ arătat că la fronturile de lu­ tui sector va extrage peste pentru extinderea în conti­ realizării ritmice a planului luna ianuarie colectivul minei lurile nu ştim de cînd per­
tui oamenilor muncii, a re­ rea în continuare a unor re­ cru pe care le conduc s-au plan 8 000 tone de cărbune), nuare a mecanizării şi îmbu­ producţiei fizice, pentru care Paroşeni, deşi a avut de făcut sistă. Cert este că există şi
flectat rezultatele nesatisfăcă­ zultate superioare. întărit mult ordinea, discipli­ maistru] Ioan Jura, locţiitorul nătăţirea tehnologiilor de ex­ sînt create în prezent şi se faţă unor greutăţi, a realizat in momentul de faţă. Toc­
o producţie peste plan de
toare din prima parte a anu­ In acest context, cuvîntul na, răspunderea, ceea ce se secretarului organizaţiei de tracţie, organizarea mai bu­ vor asigura în continuare toa­ 4 000 tone de cărbune (deci, mai cînd n-ar trebui, în-
lui 1972, dar şi unele reali­ unanim rostit în forumul oa­ reflectă în rezultatele din ce partid din sectorul III, prim- nă, mai raţională a producţiei te condiţiile, a subliniat im­ aproape jumătate din angaja­ trucît aceasta este perioada
zări demne de reţinut obţinu­ menilor muncii de la mina în ce mai bune obţinute şi malstnil miner Mihai Criş- şi a muncii în toate locurile portanţa îmbunătăţirii calităţii mentul anual!) ne întăreşte cînd toţi mecanizatorii se
te în ultimul trimestru, cînd Paroşeni a fost acela că re- că toţi şi-au stabilit, pe baza mam din sectorul IV, tehni­ de muncă şi compartimentele cărbunelui, prin reducerea încrederea că obiectivele pe află în incinta unităţii. Oda­
planul de producţie s-a înde­ zullatele bune obţinute în ul­ condiţiilor şi posibilităţilor e- cianul Lazăr Drăgan, şeful sec­ producţiei. umidităţii şi a conţinutu­ care şi le-a propus colectivul tă cu începerea campaniilor
plinit ritmic ca urmare a mă­ timul trimestru al anului tre­ xistente angajamente mobili­ torului V, prim-maistrul me­ Deosebit de interesantă mi lui de cenuşă, precum minei Paroşeni în întrecerea de lucrări agricole, oamenii
surilor mai energice luate şi cut şi în prima lună din acest zatoare privind sporirea pro­ canic Gheorghe Mocanii, se­ s-a părut propunerea făcută şi a economisirii energiei, socialistă pe anul în curs vor reveni rar, doar pen-
a intensificării eforturilor an pot fi dezvoltate, că exis­ ducţiei de cărbune şi a pro­ cretarul organizaţiei de par­ de tovarăşul Victor Dota, se­ materialelor şi pieselor de sînt susceptibile de îmbunătă­ Iru scurt timp, în cadrul
pentru asigurarea liniei de tă posibilităţi ca sarcinile de ductivităţii muncii, creşterea tid din sectorul II, tehnicia­ cretarii] comitetului U.T.C. pe schimb, printr-o preocupare ţiri. La această idee ne con­ S.M.A. pentru eventualele
front, plasarea locurilor de plan să fie îndeplinite Ia ni­ vitezelor de avansare, îmbu­ nul Nicolae Suciu, şeful bi­ mină, care, după ce a rele­ responsabilă şi respectarea se­ duce şi faptul că exploatarea reparaţii mai dificile ale
muncă, organizarea mai bună velul maximal, în mod rit­ nătăţirea calităţii cărbunelui roului aprovizionare şi depo­ vat eforturile tineretului în veră a disciplinei sub toate Paroşeni este o mină tînără, tractoarelor şi maşinilor a-
a producţiei şi a muncii, a- mic, decadă cu decadă, atît extras şi a lucrărilor efectua­ zite, maistrul mecanic Nicolae producţie, aportul adus la re­ aspectele: tehnologică, orga­ cil un colectiv entuziast, dor­ gricole.
provizionarea tehnico-materia- pe exploatare, cit şi pe fie­ te, economisirea energiei, ma­ Benea din sectorul I, minerii zultatele obţinute, a spus: nizatorică şi juridică. nic de a se afirma cu reali­ Oricum intervenţia comi­
Iă şi crearea unor condiţii de care sector şi brigadă. terialelor şi fondului de timp. Marin Onescu şi Nicolae Tu- „Sîntem o mină tînărâ. Anul Tovarăşul Petru Furdui, pre­ zări cit mai frumoase şi care tetului de partid e necesară
muncă şi de viată mai cores­ Atingerea unor astfel de In mod unanim ei au cerut dor, de la întreţinere, tehni­ acesta . exploatarea Paroşeni şedintele Uniunii sindicatelor dispune de cea mai bună do­ pentru reactivizaroa activi­
punzătoare salariaţilor. performante — s-a subliniat în acelaşi timp să se depună cianul encrgetician Constan­ va sărbători 10 ani de la ex­ pe ramură, după ce şi-a ară­ tare tehnică în comparaţie tăţii colectivului redacţional
Pe fondul rezultatelor şi ex­ în adunare — necesită neîn­ în continuare eforturi mai tin Mitroi, maistrul principal tragerea primei tone de căr­ tat satisfacţia pentru conţinu­ cu alte unităţi miniere din şi odală cu aceasta a qaze-
perienţei obţinute, în spiritul trerupte eforturi creatoare stăruitoare din partea fac­ Marcel Pînzani din sectorul bune. Mai bine de două tre­ tul major al dezbaterilor, a Valea Jiului. teie.
unui profund caracter de iu- pentru folosirea întregului pc- torilor de conducere şi a per­ II, Constantin Vîlceanu, ingi­ imi din angajaţii minei sînt relevat îndatoririle şi sarcini­ C. MAGDALIN