Page 41 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 41
Proletari din toate far lie. unifi-vă!
INTILNIREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CE
CU DELEGAŢIA PARTIDULUI
MUNCII DIN GUATEMALA
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de Partidul Comunist Român, bele partide şi-au reînnoit so
secretar general al Partidului de poporul român cu lupta du lidaritatea şi simpatia cu lup
Comunist Român, s-a întîlmt să de comuniştii, patrioţii şi ta popoarelor din această zo
cu o delegaţie a Partidului democraţii guatemalezi pentru nă împotriva politicii de domi
Muncii din Guatemala, for încetarea represiunilor şi te naţie dusă de monopolurile
mată din tovarăşii Miguel Ro- rorii, pentru înfăptuirea aspi imperialiste, pentru preluarea
driguez, secretar general al raţiilor fundamentale ale po bogăţiilor naţionale şi folosi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Comitetului Central al Parti porului. rea lor în interesul propriu,
pentru promovarea unor mă
dului Muncii din Guatemala,
Mulţumind, tovarăşul Nicolae
şi Marcos Villatore, membru Ceauşescu a adresat conduce suri menite să asigure mersul
al Comitetului Central al par rii Partidului Muncii din Gua lor nestingherit pe calea pro
tidului, care, la invitaţia C.C. temala, tuturor comuniştilor gresului şi prosperităţii.
Reafirmîndu-şi sentimentele
ANUL XXV Nr. 5 629 JOI 15 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI al P.C.R., a făcut o vizită de şi patrioţilor guatemalezi un de prietenie frăţească faţă de
prietenie în Republica Socia
salut călduros şi urări de suc
listă România. ces în lupta pe care o desfă eroicul popor vietnamez, Par
La întîlnire au participat to şoară pentru libertăţi şi drep tidul Comunist Român şi Par
tidul Muncii din Guatemala
varăşii Gheorghe Pană, mem turi democratice, pentru inde şi-au exprimat profunda satis
SUCCESELE DE PRESTIGIU AIE ANULUI TO- ÎNDEMN MOBILIZATOR cretar al C.C. al P.C.R., Ştefan progres economic şi social. To facţie pentru încetarea războ
bru al Comitetului Executiv, J pendenţă
naţională,
pentru
al Prezidiului Permanent, se
varăşul Nicolae Ceauşescu a
iului şi restabilirea păcii în
Andrei, secretar al C.C. al
va crea condiţiile ca poporul
P.C.R., şi Ghizela Vass, mem subliniat, totodată, că orice Vietnam, speranţa că aceasta
îndreptate
represive
acţiuni
bru al C.C. al P.C.R. împotriva luptătorilor pentru vietnamez, popoarele din In
In cadrul convorbirii, a avut libertate, democraţie şi inde dochina să-şi poată consacra
loc o informare reciprocă în pendenţă contravin flagrant forţele dezvoltării lor econo
legătură cu probleme de inta- cauzei progresului şi eliberă mice şi sociale, să-şi poată
res comun ale activităţii şi rii sociale a popoarelor, şi soluţiona problemele cores
preocupările actuale ale celor ele trebuie să fie condamnate punzător voinţei şi hotărîrii
două partide, ale dezvoltării şi împiedicate cu fermitate. lor, fără nici un amestec din
în viitor i a relaţiilor de cola Reprezentanţii celor două exterior.
borare şi solidaritate dintre partide au relevat cu satisfac In cursul convorbirii, părţi
Partidul Comunist Român şi ţie dezvoltarea continuă a le le au evidenţiat însemnătatea
Partidul Muncii din Guatema găturilor de prietenie, solida deosebită pe care o reprezintă
la. Totodată, au fost abordate ritate şi colaborare tovără pentru destinele păcii în
unele probleme ale vieţii in şească dintre Partidul Comu Europa şi în întreaga lume
ternaţionale contemporane, ale nist Român şi Partidul Muncii crearea unui sistem eficient de
mişcării comuniste şi munci din Guatemala şi au eviden securitate în Europa, care să
Comunicatul cu privire la în iubitul său conducător, în toate domeniile de acti toreşti internaţionale. ţiat hotărîrea lor de a le ex ducă la organizarea, pe baze
îndeplinirea planului de fac dovada unor mari posi vitate. Astfel, producţia Secretarul general al C.C. al tinde în viitor, în folosul ce noi, a raporturilor dintre sta
dezvoltarea economico-socia- bilităţi care vor fi puse de globală industrială a mar Partidului Muncii din Guate lor două partide şi popoare, tele continentului şi care să
lă a Republicii Socialiste plin în valoare \în acest al cat în 1972 un salt de 11,7 PRODUSUL SOCIAL mala, tovarăşul Miguel Rodri- al cauzei întăririi unităţii miş deschidă calea colaborării în
România în anul 1972, pu treilea an al cincinalului. la sută faţă de 1971, ceea guez, a adresat tovarăşului cării comuniste şi muncito tre toate statele europene.
blicat ieri în întreaga pre Din paragrafele comuni ce înseamnă o depăşire cu Nicolae Ceauşescu un salut reşti internaţionale, a tuturor Partidul Comunist Român şi
să, înscrie bilanţul presti catului se desprinde eloc 39 miliarde lei a produc n frăţesc din partea conducerii forţelor antiimperialiste.
gios obţinut în anul trecut vent multitudinea de cifre ţiei globale industriale de P.M.G., împreună cu mulţumi Partidul Muncii din Guatema
A fost reliefată necesitatea
de harnicul şi talentatul comparative care semnifică pe primul an al cincinalu rile călduroase ale comunişti respectării dreptului fiecărui la au subliniat voinţa lor de a
nostru popor, de toate co substanţialele creşteri can lui. In acelaşi timp, pro lor guatemalezi pentru solida milita activ şi în viitor pentru
lectivele de muncă, în toate titative şi calitative ale ductivitatea muncii a spo ritatea frăţească manifestată popor de a-şi hotărî în mod întărirea continuă a colaboră
domeniile de activitate. A- producţiei, depăşirile apre rit cu 7,1 la sută în com liber calea sa de dezvoltare rii şi unităţii tuturor ţărilor
nul 1972 a fost, precum se ciabile ale unor indicatori paraţie cu cea realizată în împotriva politicii imperialis socialiste, a tuturor partidelor
ştie, un an fructuos. A fost cu care se confruntă zi de 1971 şi cu 13,4 la sută ra mului de dominaţie, agresiu comuniste şi muncitoreşti, pe
ne, dictat şi amestec în tre
anul unor profunde trans zi economia noastră naţio portată la cea înregistrată CRONICĂ burile interne ale altor state. baza principiilor marxism-leni-
formări. anul II al cincina nală, sporurile consistente în anul 1970. La o serie de In acest spirit, părţile au ex nismului şi internaţionalismu
lului calităţii şi eficienţei de produse în toate ramu produse, cum sînt: ener Prin decret al Consiliului lui proletar, independenţei şi
economice şi al devizei rile producţiei materiale. gie electrică, cărbune, oţel, de Stat a fost înfiinţat In primat solidaritatea lor mili egalităţii în drepturi, neames
„Cincinalul înainte de ter Demnă de relevat este creş mobilă, ţesături, produse spectoratul General de Stat tantă cu popoarele care luptă tecului în treburile interne,
men“, a fost — mai pre terea faţă de 1971, cu 10' ale industriei electrotehni pentru Directivare şi Control pentru eliberare naţională şi respectului şi întrajutorării to
sus de orice — anul Con la sută a venitului naţional ce şi electronice, plăci din în Proiectarea şi Executarea socială, împotriva imperialis vărăşeşti. Cele două partide
ferinţei Naţionale a parti — factor determinant al pro particule aglomerate şi Construcţiilor, organ al Con mului, colonialismului, neoco- au evidenţiat însemnătatea pe
dului, care a dat un nou a- gresului economic şi social fibrolemnoase etc., creşte siliului de Miniştri, avînd lonialismului, a politicii de care o are extinderea legătu
vînt edificării societăţii so al poporului —, ceea ce a- rea producţiei a marcat în sarcina de a asigura înfăp discriminare rasială, precum rilor partidelor comuniste cu
cialiste multilateral dezvol testă grija permanentă a 1972 salturi spectaculoase tuirea unitară a politicii şi sprijinul faţă de eforturile alte forţe ale clasei munci
tate în patria noastră. partidului şi statului pen faţă de 1971, dovadă a ho- partidului şi statului în do statelor care au păşit pe calea toare, cu partidele socialiste
însufleţiţi de prevederi tru ridicarea bunăstării tărîrii colectivelor de mun meniul proiectării şi execu unei dezvoltări independente şi democratice, în lupta contra
le Congresului al X-lea al materiale şi spirituale a în că de a-şi perfecţiona ac tării construcţiilor. în vederea apărării indepen imperialismului, colonialismu
P.C.R. şi ale Conferinţei tregului popor — dezidera tivitatea şi a-şi spori hăr Printr-un alt decret, tova dentei lor naţionale, consoli lui şi neocolonialismului, pen
Naţionale, de hotărîrile ple tul suprem al politicii par nicia, de a se înscrie pe răşul Emanoil Florescu a fost dării cuceririlor democratice, tru pace, colaborare şi înţele
narei C.C. al P.C.R. din tidului nostru. Anul 1972 a primele trepte ale întrece numit în funcţia de inspector înfăptuirii progresului social gere internaţională, pentru
luna noiembrie, de preţioa marcat salturi apreciabile rii de înfăptuire a cincina general de stat al Inspecto şi prosperităţii popoarelor lor. progres social.
sele indicaţii şi recoman privind ponderea populaţiei lului înainte de termen. 1970 1971 , 1972 ratului General de Stat pen Evidenţiind cursul progresist Convorbirea s-a desfăşurat
dări ale secretarului gene ocupate în industrie — la Paşi însemnaţi au fost tru Directivare şi Control în al prefacerilor politice şi social- într-o atmosferă tovărăşească,
ral al partidului, tovarăşul finele lui 1972 fiind de pe făcuţi în domeniul inves Proiectarea şi Executarea economice ce au loc pe con de prietenie şi înţelegere reci
Nicolae Ceauşescu, adresa ste 55 la sută faţă de 53,6 tiţiilor, al activităţii de Construcţiilor. tinentul latino-american, am- procă.
te cu diferite prilejuri, oa la sută cît era în' 1971 —, cercetare ştiinţifică, de
caţii, iar volumul total al r
menii muncii de pe întreg sporirea veniturilor băneşti transporturi şi telecomuni
cuprinsul ţării şi-au mobi ale familiilor de ţărani, ri
lizat întreaga pricepere şi dicarea salariului minim de comerţului exterior a mar In marea întrecere pentru realizarea
capacitate productivă, au la 800 lei la 1 000 lei, ma cat o creştere de 14 la su Pagina a lll-a
acţionat cu energie şi entu jorarea pensiilor, îmbunătă tă faţă de 1971 şi. de 25.8
ziasm pentru transpunerea ţirea condiţiilor de locuit, la sută faţă de ultimul an sarcinilor maximale pe anul 1973
în viaţă a acestor prevederi, sporirea volumului de măr al cincinalului trecut, ceea
hotărîri şi indicaţii, pen furi desfăcute prin comer ce dovedeşte eforturile
tru înfăptuirea dezideratu ţul socialist, dezvoltarea re susţinute ale statului nos Colectivele de muncă hunedorene
lui suprem : Cincinalul ţelei de asistenţă medicală, tru de extindere a relaţi CURIER
înainte de termen. Rezulta a învăţămîntului şi cultu ilor economice externe, de
diversificare şi ridicare a
tele înregistrate la finele rii. calităţii produselor româ îşi asumă angajamente însufleţitoare
anului 1972, la nivelul eco Aceste condiţii şi multe neşti. a Ce îngreunează
nomiei naţionale, sînt în altele asigurate oamenilor
cununarea firească a aces muncii, aplicate în favoa In acelaşi pas viguros a B Reducerea consumurilor specifice cu :
tor eforturi colective, stă rea familiilor lor, au gene mers şi agricultura, silvi întreprinderea de materiale - 100 000 kWh energie electrică activitatea de
ruitoare, constituie expre rat un climat de activitate cultura şi zootehnia, anul - 160 tone zgură granulată
sia elocventă a ataşamentu productivă entuziastă, con 1972 fiind an de vîrf în de construcţii Bîrcea - 54 tone ciment întreţinere a
lui fierbinte şi încrederii ştientă, plină de dăruire şi domeniul producţiei agrico B Beneficii peste plan de 100 000 lei.
neţărmurite a tuturor oa responsabilitate, încununa le. De subliniat creşterea Intr-o atmosferă de însufleţitoare angajare, de hotărîre una
menilor muncii, în partid şi tă de succese remarcabile cu 9 la sută a producţiei nimă privind înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan maxi fondului locativ
globale agricole în 1972 fa male pe acest an - hotărîtor pentru devansarea planului cinci Exploatarea minieră Dîlja
ţă de cea din 1971. ceea ce nal —, de a da calitate şl eficienţă întregii activităţi, colectivul
înseamnă o depăşire de 89 de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea de ma Reprezentanţii oamenilor muncii din cadrul E. M. Dîlja, con ■ Confruntări
IN INTIMPINAREA miliarde lei. teriale de construcţii Bîrcea şi-a propus să realizeze peste sar ştienţi de răspunderea deosebită ce le revine în îndeplinirea
cinile de plan :
La acest bilanţ de pres
cincinalului înainte de termen, înzeclndu-şi eforturile pentru a
tigiu. rezultat al muncii B O producţie globală in valoare de 400 000 lei şi o pro da ţării cît mal mult cărbune, se angajează : etice
fl Să realizeze peste prevederi cite 250 000 lei la produc
abnegate a întregului po ducţie marfă industrială în valoare de 300 000 lei exprimată în : ţia globală şl marfă
- 80 tone de vată şl produse din vată
conducerea
ZILEI CEFERIŞ por, sub clarvăzătoare în a — 25 000 bucăţi cărămizi dialit muncii să crească în acest an cu 134 lei pe salariat ■ Răspunsuri la
B Să asigure condiţiile necesare pentru ca productivitatea
ţeleaptă,
— 50 000 bucăţi blocuri din beton
partidului nostru, a secre
tarului său general, tova - 25 000 unităţi cahle de teracotă B Să extragă suplimentar 1 000 tone de cărbune
răşul Nicolae Ceauşescu, ■ Livrări de mărfuri către fondul pieţei in sumă totală de fl Să obţină economii în valoare de 100 000 lei, in special
lară şi dansatorii de la colectivele de muncă hune 200 000 lei prin diminuarea consumurilor la materiale şi printr-o mai bună scrisorile
şcoala profesională din lo dorene şi-au adus o în- ■ Sporirea productivităţii muncii cu 93 lei pe salariat gospodărire a acestora
calitate au prezentat un H Economii din reducerea cheltuielilor de producţie In va fl Să înregistreze beneficii suplimentare în valoare de cititorilor
reuşit program artistic. loare de 120 000 lei 260 000 lei.
(Continuare în pag. a 2-a)
Expoziţia de docu
mente „40 de ani“ La C.S. Hunedoara, în construcţie un nou obiectiv
CHENAR scriu are o adevărată pasiune
In holul Clubului sindica pentru studiu. Nu o dată l-am
telor din Simeriş s-a des văzut cercetînd literatură de
chis o expoziţie de docu specialitate, nu o dată mi-a
mente consacrată luptelor MAŞINA DE TURNAT FONTA PE BANDĂ vorbit despre noutăţile afla
muncitorimii hunedorene Omul în alb te din revistele medicale. A-
din anii 1929—1933. Cele cum cîteva zile mi-a mărturi
7 vitrine conţin un număr La Combinatul siderurgic de turnare şi din alte utilaje, — In ultima perioadă am sit că este preocupat de stu
însemnat de fotografii, fac Hunedoara, în apropierea fur prihtre care aş aminti: trolii intensificat ritmul de lucru, diul acupuncturii. In acest
simile, reproduceri ş.a. nalelor de mare capacitate şi de basculare, jgheaburi bifur fapt subliniat de volumul ma De data aceasta n-am pu reu să le aline durerile, să-i scop s-a abonat la reviste de
Actele şi documentele o- a fabricii noi de aglomerare a cate, instalaţii de stropit cu re de lucrări efectuate pînă în tut sta de vorbă. Era preocu redea sănătăţii. Am avut pri specialitate şi speră să facă
AN l v ficiale ale vremii relevă pu lapte de var. Doresc să sub prezent. Din cele aproape 500 pat de ceva grav, iar privirea lejul să vorbim mal pe-ndele- progrese in însuşirea acestei
ternicul ecou al grevei de minereurilor de fier, se con liniez şi faptul ca toate uti tone de construcţie metalică lui, de obicei veselă, trăda se te şi-am aflat multe din viaţa metode de vindecare a unor
struieşte o modernă maşină de
Adunare festivă la Griviţa, răsunetul aces turnat fontă pe bandă. De lajele şi instalaţiile sînt fa şi utilaje, au fost montate can riozitatea situaţiei. Ne-am sa lui de medic internist. Mi-a boli. cale întoarsă.
teia în rîndul maselor popu
tităţi reprezentînd 85 la sută
lutat, am făcut cîţiva paşi îm
bricate în ţară. De asemenea,
povestit despre situaţii uneori
...Am făcut
lare hunedorene, ceferiştilor fapt, este vorba de o instala acţionarea utilajelor se face din totalul construcţiei meta preună, apoi, după ce s-a disperate, ca şi despre altele Tot drumul m-am gîndit însă
consacrată come din Simeria şi minerilor din ţie complexă alcătuită din u- centralizat, de la pupitrul ca lice şi 60 la sută din volu scuzat, silueta lui înaltă, în mal puţin grave, dar marea la medicul care, acolo, intr-un
Valea Jiului. tilaje moderne de mare capa binei de comandă. mul de utilaje. halat alb, s-a făcut nevăzută majoritate rezolvate cu bine. salon modest al Spitalului
morării a 40 de ani Prezentînd dovezi grăi citate care vor asigura o pro — Ce capacitate de produc — Ritmul de lucra actual într-unul din saloane. Nu, să nu credeţi că spunea: C.F.R. din Simeria, luptă să
toare ale luptei eroice du ductivitate superioară. ţie va avea această instalaţie ? cît şi realizările de pînă acum Am aflat, puţin mal tirziu, „Eu am tămăduit pe cutare..." redea sănătatea unui om. Şi
de la luptele ceferiş se de către clasa muncitoa Acest nou obiectiv este rea — Noua maşină de turnat asigură realizarea angajamen că în spital fusese adus cu sau „Eu l-am salvat...". Aş pu prin minte ml-a trecut, ca un
re din România sub condu lizat de un colectiv al Trustu-, fontă pe bandă va avea o ca tului luat de către construc autosalvarea un bolnav cu ul tea să afirm chiar, că nu-mi film, tot ce cunosc in le
tilor şi petroliştilor cerea P.C.R. împotriva ex Iui de construcţii şi montaje pacitate de producţie de circa tor ? cer perforat şi puternică he amintesc să fl vorbit, în ast gătură cu el : cazurile
metalurgice Hunedoara. Tova
— Da, noul obiectiv, deose
ploatării,- pentru o viaţă li
moragie internă. Şi am aflat
fel de situaţii, despre sine ca
beră şi fericită, expoziţia se răşul Vasile Tătaru, diriginte 160 tone calupuri de fontă pe bit de important pentru sec că el, medicul, încearcă totul medic, ca persoană. întotdea grele şl mal puţin grele,
oră.
In după-amiaza zilei de bucură de un legitim inte Tovarăşul Iosif Bocan, mais să-l salveze. una cazurile grave erau rezol pasiunea pentru studiu, activi
ieri, la Clubul sindicatelor res din partea numeroşilor de şantier, ne-a subliniat prin torul furnale al combinatului ...II cunosc de cîţiva ani. vate de „noi", de „colectivul tatea obştească şl de colabo
din oraşul Simeria a avut vizitatori. cîteva amănunte esenţiale im tru ia şantienil montaj-insta- siderurgic hunedorean, va fi Mai întîi din colaborările pe medicilor noştri". rator al ziarului şl cite altele.
loc o adunare festivă pri portanţa şi complexitatea a- laţii II din cadrul T.C.M.M. predat la finele acestui tri teme medicale trimise şi pu Numele Iul : Cornel Stoica. Şi
lejuită de comemorarea e- cestui nou obiectiv. Hunedoara, care conduce a- mestru, cu o zi mai devreme blicate in ziar, apoi, personal. Reţinut în autoaprecieri, dar m-am gîndit că poate aceste
roicelor lupte ale munci Acţiuni patriotice — Maşina despre care vor ceste lucrări, ne-a vorbit de Fire comunicativă, atent cu nic în superlative cînd este rindurl îl vor îmbărbăta.
torilor ceferişti şi petro declt este angajamentul nos toţi bolnavii, preocupat me vorba de colectivul în care lu
lişti din ianuarie-februarie în sprijinul unul bim este proiectată în ţară şi spre preocuparea pentru fina tru. crează, medicul despre care GH. PAVEL
1933. Numeroasa asistenţă este formată din două benzi lizarea acestui obiectiv. MARIN NEACŞU
a ascultat expunerea tova trafic optim
răşului Pavel Irimie, pre r
şedintele consiliului orăşe
nesc al sindicatelor, care a Colectivul de muncă de MASA ROTUNDA ducători ai unor organi făşurare a activităţii sta Í¡IHMII»>1Vm' tapele interjudeţene ale Acţiunea, organizată de
a
a-
evocat evenimentele din la revizia de vagoane Pe zaţii de masă şi al unor ţiunii de mecanizare serveşte concursului. Participanţii biblioteca comunală, s-a de către comitetul U.T.C.
al fabricii de stîlpi hidra
care
griculturii
propa
iarna anului 1933, ce au în troşani a organizat, în în- In cadrul cabinetului de unităţi economice, învăţămîntul cooperativele agricole de vor de presta probele în practi bucurat de o bună primi ulici, o seară plăcută şi
gandişti
la
specialitate
uni
ce
scris o pagină memorabilă tîmpinarea „Zilei ceferişti ştiinţe sociale din de Haţeg, de partid şi politic al producţie din raza consi tăţile cooperaţiei de con re din partea celor pre instructivă pentru tinerii
zenţi.
par
cabinetul
judeţean
în istoria mişcării muncito lor", mai multe acţiuni e- tid, în colaborare cu Co U.T.C., membrii colectivu liului interedoperatist To- sum din Haţeg, iar cei din unitate. Cu acest pri
lej a avut loc şi o dezba
teştt.
de
mai
de
reşti din România, precum conomlce, cultural-educati mitetul orăşenesc de par lui cabinetului localitate, ştiinţe un buni 12, stabiliţi vor CONCURSUL REPUBLI tere pe tema : „Ritmuri
ca
sociale
din
juriu
competent,
organizat
şi activitatea rodnică de ve, de muncă voluntar-pa- tid Haţeg, a pe tema o : dre didactice, medici etc. FINALA REPUBLICANA evolua şi în cadrul probe CAN DE TENIS DE CIMP înalte, modernizare, atri
masă
rotundă
înaltă responsabilitate pa triotică, în sprijinul unui „Adîncirea caracterului Expunerile au fost urmă A CONCURSULUI lor teoretice. bute ale industriei româ
neşti“.
rite cu viu interes de a-
triotică desfăşurată în anii trafic optim pe calea fera democratic al statului so sistenţă. PE TEME DE In sala de sport „Construc
întregii
vieţi
au
Hunedoara
socialismului de către fe tă. In cadrul uneia dintre cialist şi din al ţara noastră“. „BUNA SERVIRE" torul“ din ieri, întrecerile
sociale
continuat,
roviarii hunedoreni. ele, întregul colectiv al In cadrul acestei acţiuni, NOU COMPLEX Sîmbătă şi duminică se ZOOTEHNIE concursului republican de VREMEA
Pionierii de la şcoala ge atelierului a prestat două tovarăşii Nicolae Stînea, S.M.A. IN CON va desfăşura, la Haţeg, In cadrul manifestărilor tenis de cîmp al seniori
con
finala
Tribunalului
nerală din localitate, în cu ore de muncă patriotică, preşedintele şi Victor Dumi STRUCŢIE cursului republicană a servire“, prilejuite de „Luna cărţii lor şl senioarelor cu des Pentru 24 ore
judeţean,
„Buna
vinte emoţionante, au adus reparînd patru distribuitoare tru, procuror şef la pro rezervat tinerilor lucrători la sate“. Ia căminul cultu făşurarea sferturilor de fi Vremea se menţine rela
nală.
la adunare omagiul lor ce de aer — instalaţii-cheie curatura judeţului Hune La Cîrneşti (comuna To- din unităţile cooperaţiei ral din Sălişte (comuna Incepînd de astăzi se tiv călduroasă, cu cerul
orga
acţiune
lor căzuţi în lupta împotri în frînarea trenurilor. doara, au prezentat două teşti) a început construc de consum, C.C. al U.T.C. Băiţa) a avut loc, cu oca vor disputa meciurile tur mai mult noros. Vîntul va
de
nizată
va exploatării, şi-au mani Duminică, 11 februarie, interesante expuneri. Au ţia — de către Trustul ju în colaborare cu Centrocoop. zia „Săptămînit cărţii a- neului grupelor de cite 4 sufla potrivit din nord-
deţean de construcţii — a
jucători.
festat preţuirea faţă de a 'avut loc o altă acţiune fost prezenţi peste 200 de unui nou complex S.M.A., La finală participă 54 de grozootehnice“, o largă vest. Temperatura minimă
munca de astăzi a ferovia cu echipa de reparaţii con auditori — secretari şi care va dispune de atelier tineri — vînzători în ma consfătuire cu cooperato SEARA PENTRU TINERI va fi cuprinsă între mi
şi
reparaţii,
alimentare
gazine
pentru
neali
depozit
rilor, a părinţilor lor. dusă de Ion Dăian. S-a lu membri ai comitetelor de de carburanţi şi alte o- mentare, bucătari, cofetari rii pe tema „Primul aju nus 2 şi minus 6 grade,
In încheiere, grupul de crat la repararea fără de partid şi ai birourilor or biective. Astfel, se vor îm şi ospătari — cîştigători ai Sí» tor în cazul îmbolnăviri La clubul din oraşul iar maxima între 2 şi 6
recitatori şi corul liceului, taşare din tren a vagoane ganizaţiilor de bază, con bunătăţi condiţiile de des primelor trei locuri în e- lor la animale“. Vulcan a fost organizată, grade.
orchestra de muzică popu- lor cu defecţiuni.
J