Page 42 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 42
pgj^^.^Tr^.TTT^ggrr^icj 7>»v.^r
zzrnrwTw&ssxnnr.
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 629 © JOI 15 FEBRUARiE 1973
r (Urmare din pag. 1)
I plenară Is care se rulează ii dezbaterile semnată parte de contribu
minerii,
ţie.
Siderurgiştii,
energeticie-
constructorii,
chimiştii,
nii,
ceferiştii,
toţi oamenii muncii de pe
cuprinsul acestor meleaguri
sînt vii şi interesante, ier în raportat la finele anului te'acţionaţi- pentru sporirea efectivului
şi-au unit eforturile şi au
1972 rezultate dintre cele
mai bune. Economia noas
tră naţională a înscris din
volumul suplimentar de e animali şi a producţiei de lapte, carne, lîni I
participanţi apreciază de către oamenii producţie
producţie realizat în 1972
muncii
o
hunedorenl
marfă vîndută şi încasată
în valoare de 164.5 milioa
Sala de şedinţe a Comite faţa factorilor răspunzători acestui şantier nici măcar în desfăşurarea plenarelor ne lei, o creştere a produc I [-
tului orăşenesc de partid rezervele însemnate de care n-a participaşi' la plenară, de partid, a şedinţelor de tivităţii muncii pe salariat
Brad. Toate locurile s-au o- dispun unităţile economice, deşi a fost tovitat. activ, a consfătuirilor de lu de 1 922 lei, 92 milioane puşnic. Sîrbi şi altele. Da nistrarea furajelor, curăţe
cupat. Au venit membrii co în realizarea sarcinilor de După proiectarea filmului, cru — ne-a spus interlocu kWh, 85 370 tone cocs, Congresul al X-lca şi Con nia adăposturilor şi altele.
torită condiţiilor de îngriji
mitetului, secretari şi mem plan pe 1973. In gospodări care a durat nu mai mult torul — am aflat la cursuri 47 700 tone fontă, 35 614 to- ferinţa Naţională ale partidu re şi hrănire create, o par Ca urmare, se realizează o
lui, trasînd ca sarcină lu
bri al birourilor organizaţi rea şi economisirea materi de zece minute, a urmat pre le de reciclare;-- Aşadar, me crătorilor din agricultură să te din animale au şi fost li productivitate superioară a
ilor de partid din oraş, di ilor prime şi materialelor, zentarea planuljii d'e măsuri toda în sine nu este necu muncii, deservirea unui grajd
rectorii unităţilor economice reducerea costului produse preconizate de biroul comi noscută. Noutatea constă în Succesele de sporească ponderea sectoru vrate înainte de prevederi de 880 capete viţei fiind a-
pentru export.
lui zootehnic în ansamblul
şi ai unor instituţii, precum lor, în obţinerea de benefi tetului orăşenesic de partid faptul că ne-am hotărît s-o producţiei globale, au sub In ceea ce priveşte rezul sigurată doar de către doi
şi alţi invitaţi. Urma să aibă cii cît mai mari. Comenta pentru realizarea sarcinilor aplicăm. Iniţiativa aparţine liniat necesitatea ca un a- tatele de producţie, s-au ob muncitori calificaţi. Datorită
loc plenara lărgită a organu riul n-a făcut decît să sub şi angajamentelor pe anul biroului, iar realizarea filmu prestigiu aSe port mai substanţial la în ţinut sporuri medii de creş grijii manifestate de condu
lui orăşenesc de partid. linieze ceea ce se proiecta, 1973 şi, desigur, discuţiile pe lui s-a făcut cu sprijinul ac făptuirea obiectivelor stabi tere în greutate de 915 gr cerea complexului şi de ca
încă de la început, mulţi să pună întrebări celor in marginea acestuia.. tiviştilor noştri. Sigur, n-am lite să îl aducă complexele pe zi şi cap, depăşindu-se drele tehnice faţă de buna
dintre cei prezenţi au avut vestiţi cu sarcina gospodă Nu vom intra în conţinu avut un scenariu, dar de zootehnice, unde se apli prevederile cu 55 grame, organizare a procesului de
presentimentul că dezbateri ririi raţionale a materiilor tul dezbaterilor d.ln plenară. fapt nici nu ne-a trebuit. anului 1072 că tehnologii moderne şi consumul de unităţi nutriti producţie şi aplicarea măsu
le se vor desfăşura într-un prime şi materialelor şi să Fără îndoială, ele' au fost Ne-am propus să surprindem se obţine o producti ve pe un kg de spor fiind rilor de zooiglenâ, pierderi
mod anume, că ceva nou se îndemne la descoperirea şi fructuoase şi s-au ¡soldat cu aspecte ale proastei gospo vitate ridicată a muncii. In sub 4,5. Creşterea în greu le prin mortalităţi sînt neîn
va petrece acolo. Presupu valorificarea tuturor rezerve- propuneri şi noi miisuri con- dăriri din unele unităţi eco ne oţel, din care 11 680 to contextul acestor cerinţe se tate este nemijlocit influ semnate. Drept rezultat al
nerile s-au adeverit în mo nomice, să combatem risipa ne oţel aliat, 25 666 tone înscriu şi eforturile lucrăto enţată de livrarea unor vi eforturilor depuse de către
mentele următoare. Intr-ade de materii prime şi materia laminate, 166 tone produse rilor de la Complexul in- ţei perfect sănătoşi şi bine cei peste 40 de lucrători, la
văr, plenara comitetului oră le şi să determinăm, în a- din mase plastice, alte pro tercooperatist de creştere şi îngrijiţi. In această privinţă complex se realizează zilnic
şenesc s-a desfăşurat într-un cest fel, luarea de măsuri duse care au sporit presti îngrăşare a tineretului bo merită laude C.A.P. Rapoltu un spor total de creştere în
cadru deosebit. concrete pentru valorificarea giul judeţului, au confir vin Orăştie — unitate căre Mare, Cristur, Bejan, Strei greutate a animalelor de
Mai întîi, membrii birou lor existente în fiecare uni crete. Subliniem însă faptul cît mai deplină a rezervelor. mat hărnicia şi priceperea ia îi revine un loc de primă şi altele. In schimb, ş-a con aproape 3 000 kg. Lidia Pin-
lui n-au luat loc la masa că discuţiile au fost vii, in După cum s-au desfăşurat oamenilor muncii hunede- importantă în materializarea statat că o asemenea cerin tea, Romolus Tămătaş, Iosif
prezidiului, ca de obicei, ci tate. teresante şi că toţi vorbito dezbaterile din plenară sînt reni. prevederilor programului ju ţă este ignorată de coopera Homorodeanu, Ion Stăncu-
s-au aşezat pe scaunele din Rînd pe rînd, pe ecran au rii, printre care amintiim pe convins că în curînd nere Succesele remarcabile ale deţean de dezvoltare a zo- tivele agricole din Batiz, lescu, Elena Muntean, Vir-
sală. Apoi, primul secretar a apărut imagini sugestive ca Nicolae Zâhuţ, Constantin O- gulile semnalate vor fi în anului 1972 se cer amplifi olehniei. Sîntandrei, Zdrapţi, Bărăşti ginia Baran şi Traian Mol-
anunţat ordinea de zi a ple re, pe lingă evidenţierea u- prişa, Ştefan Botici, Octavian lăturate. Nu ne vom mul cate în acest al treilea an Complexul are o capacita etc., de unde s-au preluat dovan sînt doar cîţiva din
narei : dezbaterea şi adopta nor aspecte pozitive, criti ţumi însă cu ceea ce ne vor al cincinalului — hotărîtor te anuală de îngrăşare pen exemplare mai puţin cores tre semnatarii rezultatelor
rea măsurilor politico-orga- cau cu asprime proasta gos Popa, Ioan Popa, Gavrilă Sa- raporta conducerile unităţi pentru realizarea lui înain- tru 5 160 capete bovine şi punzătoare. amintite.
nizatorice şi tehnico-econo- podărire a materialelor, ri vu, Petru Stan, Grigore Cos- lor criticate astăzi, ci vom ■ te de termen. Există toate este prevăzut să fie populat Complexul — unitate mo Realizările înregistrate pî
mice pentru realizarea sar sipa de lemn, de cărămidă ma, Mihai Lăpuşan au re iniţia un nou film, prin a- condiţiile pentru atingerea integral în primul trimestru dernă, unde procesul de nă în prezent constituie o
cinilor de plan şi a angaja şi ciment, de sticlă, de sîr- marcat oportunitatea prezen celeaşi locuri, pentru a sur acestui deziderat suprem al al acestui an. Aici s-au producţie se desfăşoară du chezăşie că producţia marfă
mentelor pe anul 1973 şi în mă etc., neorînduiala din u- tării filmului înainte de dez prinde concret cum au înţe poporului nostru. Adunări construit 3 adăposturi pen pă metode industriale — a- în valoare de 20 milioane
deplinirea sarcinilor ce re nele depozite. neglijenţa baterile din plenară, au a- les să acţioneze organizaţi le generale ale oamenilor tru viţeii sugari, 4 adăpos re şi o bază proprie de lei, din care o bună parte
vin oraşului din hotărârea celor însărcinaţi să aibă gri preciat această metodă ca ile de partid, conducătorii muncii au constatat că în turi pentru viţeii la îngră producere a nutreţurilor, ca este destinată exportului,
Conferinţei judeţene de par jă de păstrarea şi manipu deosebit de eficientă şi au de întreprinderi, toţi facto fiecare unitate economică şat, precum şi anexele nece re însumează peste 800 hec prevăzută a se obţine in a-
tid. După aceasta, ferestrele larea acestor bunuri. Imagi propus ca şi la alte plenare rii răspunzători. De aseme există rezerve umane, teh sare deservirii efectivului tare. De pe terenurile cul cest an are pregătite temelii
au fost astupate şi pe un e- nile erau surprinse din in să se folosească acest mod nea, ne propunem să reali nice şi materiale insufi tivate, în anul trecut s-au solide, complexul înscriin-
cran improvizat a început să cintele sau depozitele Co de a prezenta aspecte con zăm astfel de filme şi pe cient valorificate, au stabi stabilit. Popularoa a început obţinui producţii de 3 100 kg riu-se astfel cu o contribu
fie proiectat un film în cu operativei meşteşugăreşti crete, de necontestat, din ac alte aspecte economice, pe lit măsuri, şi-au asumat în anul trecut, iar în pre orz, 4 200 kg porumb boa ţie meritorie la îndeplinirea
lori. Imprimat pe bandă de ,.Moţul", din magaziile O.C.L. tivitatea unor întreprinderi teme de educaţie, de gospo angajamente mobilizatoare zent numărul viţeilor exis be şi 4 000 kg fin de trifoi programului de dezvoltare a
magnetofon, un comentariu, comerţ mixt, de la întreprin şi unităţi economice. Sub dărire a fondului locativ, de pentru a transpune neabă tenţi depăşeşte 3 500 capete. la hectar. zootehniei în judeţul nostru.
bine sincronizat, însoţea derea de gospodărie comu scriem, alături de vorbitori comportare în societate etc. tut în viaţă programul sta Gradul ridicat de mecani
secvenţele peliculei. nală şi locativă, întreprinde şi de toţi participanţii la începutul a fost puţin greu, bilit de partid, pentru a Cu o contribuţie de seamă zare a procesului de produc GEORGE BĂBUŢĂ
Ce imagini proiecta filmul, rea de industrie locală, Ex plenară, pentru continuarea dar acum, că avem o expe spori calitatea şi eficienţa la populare s-au înscris co ţie îşi găseşte expresie în inginer principal Ia Direcţia
ce spunea: comentariul impri ploatarea minieră Ţebea, ga şi perfecţionarea acestei me rienţă, sperăm să facem lu producţiei, îneît să devan operativele agricole din toate operaţiunile — trans judeţeană pentru agricultură,
mat pe bandă de magneto ra C.F.R. şi din alte unităţi. tode, al cărei început a fost cruri şi mal bune. seze cît mai mult planul Brad, Tîmpa, Pui, Strei, Lă- portul, prepararea şl admi industrie alimentară şi ape
fon ? De la încteput trebuie Am menţiona, în mod deose de bun augur şi, ne permi ...Convinşi că am reuşit cît cincinal, să crească presti
să- vă facem cunoscut că nu bit aspectele critice surprin tem, atît cît ne stă în com de cît să facem cunoscută giul României în lume.
era nimic senzaţional în film. se la depozitul Şantierului petenţă, s-o recomandăm şi metoda aplicată de Comite
El avea un profund caracter de construcţii Brad al T.C. altor comitete orăşeneşti şi tul orăşenesc de partid Brad
de lucru, iar imaginile erau Deva, unde, fără exagerare, municipale de partid. în desfăşurarea unor plena
familiare celor prezenţi în lipsa de răspundere şi grijă După încheierea lucrărilor re ale sale şi să redăm cît
sală pentru că erau surprin în descărcarea şi manipu plenarei amintite, ne-am în mai exact cuvintele tovară
se din unităţile pe care le larea cărămizilor, a cimen treţinut cu tovarăşul Ioan şului Ioan Cosma asupra mo
conduceau sau în care lu tului şi a sticlei a dus la Cosma, primul secretar al dului cum s-a gîndit să dez
crau. Filmul îşi propusese formarea de adevărate gră Comitetului orăşenesc de volte această iniţiativă, în
(şi părerea noastră este că a mezi cu astfel de materiale partid Brad, de la care a.m cheiem aici articolul nostru.
reuşit, să facă acest lucru) degradate. Mai mult (după aflat cîteva amănunte.
să descopere şi să pună în cum am aflat ulterior), şeful — Despre această metodă PAUL GEORGESCU
Organizaţia de bază-conducător competent
%. i' vmtt
a frezei. Să simţi Irepidind
al întregii activităţi politico-economice nilor inteligente. Aici mă puterea fierbinte. să aderi
maşinii
pal-
sub
regăsesc intr-o zi anume a
ma-ţi
Coborind
fiecărei
săptămîni.
cele zece trepte in subsolul prin munca miinilor tale la
oamenilor,
tuturor
efortul
pectul disciplinei de partid şi clădirii. înfăptuim, de fapt, să fii stăpinul materiei, este
O veche „dispută"
în producţie. un urcuş, un urcuş spre o lume in care cunoştinţe
a fost încheiată, SCRISORI DE LA SECRETAR! AI UNOR ORGANIZAŢII Fără a se lua măsuri orga împlinire. Aici, la Liceul le teoretice pot fi aplicate
DE BAZĂ DE LA MINA LUPENI nizatorice, dezbaterile au a- „Avram Iancu“, simţi zilnic ca să primească contur prin |
lucrurile s-au pus vut darul de a stimula opinia ritmul muncii înscrise în mintea şi braţele noastre.
împotriva unor manifestări re cadenţă de cei peste 200 de In permanentul dialog al
la punct... probabile chiar din partea u- elevi. Aici, între maşini şi muncii lucrările anului 1972.
nor membri al organizaţiei: utilaje, credem în utilita sub atenta îndrumare a
Intr-o vreme, orice proble conduse de comuniştii Ion Gîr- Deşi nu s-asi luat mă absenţe nemotivate de la lu tea noastră. maiştrilor-instructori Aurel
mă s-ar fi dezbătut îm organi lea, Ion Popescu,. Ion Gaboşi cru, abateri de la disciplina Am asistat la naşterea a- Duma, Ilie Plic, Ileana Po
zaţia noastră de bază, se ri s-a creat o puternică opinie suri organizatorice, tehnologică, meîndeplinirea telierului acum trei ani. pa, s-au ridicai la o valoa
dicau imgdiat şi aspecte în împotriva celor nedisciplinaţi. sarcinilor de plan, neglijarea Cred că am crescut şi ne-am re de 16 000 lei. Se cuvine
legătură cu defecţiunile de na munca merge sarcinilor de partid, compor maturizat odată cu el. să amintim, aici sprijinul
tură electromecanică. Şi pe NICOLAE GĂLAN tarea necorespunzătoare pri S-a pornit la realizarea substanţial acordat de în
bună dreptate. Stările de lu secretarul organizaţiei de bază mai bine vind conduita în societate şi atelierului fără investiţii în treprinderile patronaloarc
cruri din acest compartiment nr. 2 viaţa de familie. In toate ca bani, dar cu mari investi IM. Barza şi Autobaza
de activitate nu erau de na Recent, la ordinea de zi a zurile la care s-au făcut refe ţii în muncă, ingeniozitate, Brad. Anul care a început
tură să satisfacă. Frecventele Cuvîniui şi faptele uneia din adunările generale riri adunare« a pus accent pe organizare, din conştiinţa vă raporta la finele său
defecţiuni în funcţionarea di ale organizaţiei de bază, am necesitatea întăririi în conti necesităţii acestui teren al un plan valoric de 50 000
verselor maşini şi instalaţii comuniştilor—îndemn avut o dezbatere ideologică pe nuare a muncii de educare muncii, al gindirii practice, lei. Perspectivele anului
provocau stagnări care se sol mobilizator teme de etică şi echitate socia partinică a comuniştilor, a tu aplicative. 1974 anunţă dublarea aces
dau în final cu pierderi de listă. De la bun început, turor oamenilor muncii, pe Prin autodotare. atelierul tei cifre.
producţie. De aici, un inter Spre sfîrşitul anului trecut, ne-am propus să nu facem o înalta ţinută morală pe care nostru, cu profil de prelu Atestatul moral al muncii
minabil dialog între partea colectivul sectorului nostru în- dezbatere teoretică ci, pornind trebuie s-o dovedească mem crare a lemnului şi metalu depuse îl constituie aprecie
mecanică şi partea de produc tîmipina multe greutăţi. Astfel, de la sarcinile trasate de Con brii organizaţiei în to.ate îm lui. avînd mai multe secţii rile elogioase la adresa ex
ţie. Dar şi într-o „parte" şi în prima parte a lunii noiem ferinţa Naţională a partidului prejurările. Ca rezultat pozi (lăcătuşerie, construcţii me ponatelor noastre de la ce
în „alta", munceau comunişti. brie, ne găseam sub plan. Bi în acest domeniu, să analizăm tiv al acestei adunări, aş dori talice, maşini-unelte, prelu le două expoziţii judeţeană
Lucrurile nu puteau continua roul organizaţiei de bază s-a cîteva aspecte majore din să amintesc doar faptul că cei crare manuală, a lemnului şi naţională ale anului 1972.
la infinit. gîndit atunci să convoace munca şi viata membrilor or criticaţi în referat şi în dez şi o secţie anexă de meca- Ne-am prezentat în compe
Biroul organizaţiei de bază „sfatul comuniştilor", adică să ganizaţiei de bază. După ce a bateri, precum şi alţii, vizaţi nică-auto) dispune. astăzi, tiţia valorică cu celelalte
a găsit nimerit să supună u- ţinem o adunare generală — înfăţişat cadrul temei, refera indirect, şi-au corectat com de o bază materială, care ateliere-şcoală ale ţării cu
nei dezbateri modul cum ac pentru că organizaţia de par portamentul, că munca orga Fabricarea mătăsii artificiale cere pricepere şi îndemînare, se îmbogăţeşte mereu. Vom numeroase articole de arti
ţionează comuniştii, toţi fac tid întruneşte tot ce are sec tul a prezentat o seamă de pe unele faze ale procesului tehnologic chiar delicateţe. realiza în acest an în ate zanat, cu mobilier din lemn
operatori
echipe
Şortan,
de
torii de răspundere, începînd torul mai bun —, să chibzuim aspecte concrete din activita nizaţiei merge mai bine. Ia Victoria „Vîscoza“ şefa unei dovedeşte de aceste calităţi. chimişti plus, lierul nostru mese de labo şi fier forjai, cu un strung
I.upeni,
F.F.A.
In
de Ia miner şi pînă la şeful şi să căutăm împreună rezol tea noastră, privind conduita dovedeşte hărnicie, echipa sa menţinîndu-se de mult timp in rator pentrii şcolile din ju de dimensiuni reduse etc.
de sector, pentru materializa varea. Cuvîntul unanim şi ho morală a unor membri ai or ANTON DUBAN fruntea întrecerii. deţ, mese de timplărie, Un argument în plus : locul
rea sarcinilor concrete stabili tărît al comuniştilor a fost că secretarul organizaţiei de bază paturi pentru căminele de întîi în cadrul concursului
te în acest seris de adunarea nu se poate rămîne sub plan. ganizaţiei îndeosebi sub as nr. 13 A - atelierul mecanic copii, mobilier din lemn şi judeţean „cea 7nai frumoasă
generală pentru darea de sea Am analizat în această aduna fier forjat, instalaţii pentru şi bine gospodărită şcoală",
mă şi alegeri care s-a ţinut re posibilităţile de îndeplini finisarea mecanică a lem recent conferit de Inspec
în luna octombrie. S-a anali re a planului şi, evaluînd o- nului, scule şi dispozitive toratul şcolar judeţean.
zat. în spiritul răspunderii şi Sîntem un colectiv care
exigentei partinice, cum se biectiv rezervele interne exis Angajamentul are coordonate precis© : pentru diverse lucrări în prin ceea ce am obţinui pî
tente la fiecare loc de muncă,
lemn şi fier.
preocupă comuniştii din do am ajuns la concluzia că ră- Trăim aici, mai multe nă acum ne determină să
meniul electromecanic pentru mînerea în urmă nu era în ore pe zi, sentimentul utili credem în hărnicia şi in
antrenarea muncitorilor la bu
întregime justificată de unele tăţii muncii noastre. O simt. teligenţa miinilor noastre.
na întreţinere a maşinilor, u- greutăţi obiective şi că prin- planul de producţie la parametrii maximali O văd în colegul de lingă
tilajelor şi instalaţiilor, dar şi tr-un efort unanim, prin înlă mine. în concentrarea pri MARIAN RUSU
cum folosesc minerii aceste u- turarea deficienţelor interne virii aplecate asupra strun elev
tilaje, cum le îngrijesc şi le lucrurile se pot îndrepta. Şi Adunarea generală a oame ale planului pe 1973, an de mult, s-au semnalat unele nomice, care se impune a fi gului. presei hidraulice sau Liceul „Avram iancu" Brcd'
păstrează pentru asigurarea aşa a şi fost. nilor muncii de la Trustul de cisiv pentru îndeplinirea cin discordanţe între planul valo realizată în acest an, printr-o
funcţionării lor normale şi la construcţii şi montaje meta cinalului înainte de termen. ric lansat de combinat şi gospodărire raţională a fie
întreaga capacitate. S-au luat Ca măsură principală am ho lurgice Hunedoara a supus — Activitatea din anul tre stadiile fizice ale diferitelor cărui material se poate în
şi măsuri administrative: me tărît ca fiecare membru de unei analize lucide şi res cut şi primele rezultate din obiective. Documentaţia teh făptui integral angajamentul
partid, pe baza unor respon
canicii să fie dotaţi cu truse sabilităţi concrete, să mobili ponsabile o gamă varia 1973 — sublinia maistrul nică este slab întocmită — de a economisi 80 tone de
de scule, să primească sarcini tă de resurse interne Constantin Diaconescu — au remarca vorbitorul — la rea metal, 110 mc lemn, 200 to
mai precise şi operative, iar zeze, să convingă pe cei din care, valorificate cu price evidenţiat faptul că utilajele lizarea unor construcţii, sînt ne ciment şi 35 000 bucăţi Proaspăt angajat în ca plan au constituit baza u-
jurul său să depună eforturi
la plată să fie cointeresaţi în le necesare pentru lichidarea pere şi perseverenţă, pot noastre dispun de reale po- semnalate aceleaşi greşeli de cărămizi. drul colectivului auto al au nei ample analize avută în
obţinerea unor rezultate mai rămînerii în urmă, pentru în contribui din plin la reali tenţe productive, a căror proiectare la unele construc- Apreciind valoarea deosebi tobazei Haţeg, pe Ioan Clep cadrul comitetului de par
bune în locurile de muncă pe deplinirea şi depăşirea ritmi zarea unui bilanţ pozitiv în tă a angajamentelor, aduna l-am cunoscut la poarta u- tid. Din proprie iniţiativă,
care le deservesc. că a planului Activizarea co activitatea trustului pe acest rea generală a constructori nităţii dîndu-şi verdictul Ioan Clep a cerut să trea
Pe de altă parte, s-au stabi muniştilor, exemplul lor per an hotărîtor pentru îndepli Adunări generate al® oaieilor mim lor a scos în evidenţă posi dacă autovehiculele pot cir că revizor de bandă în
lit şi sarcini concrete pentru sonal la fronturile de lucru, nirea cincinalului înainte de bilităţile multiple de realiza cula pe drumurile publice schimbul de noapte, schimb
în deplină siguranţă a cir
profilat numai pentru efec
re a lor. Alţi participanţi
termen. Astfel, în darea de
agitatori şi alţi comunişti ca munca de convingere de la seamă prezentată se consem la discuţii, printre care par- culaţiei. De atunci au tre tuarea reviziilor de gradul
re să se ocupe direct de cei om la om dusă minereşte „de na că numai în anul trecut valorificare va trebui să ţii care de fapt le-am mai chetarul Ilie Mitran şi di cut aproape cinci ani. Şi 1 şi 2. Era convins că de
la suflet la suflet" a reuşit să azi ca şi alunei, trăsăturile
care făceau lucru de mîntu- constructorii de pe şantiere constituie obiectul unei pre realizat. Prin aceasta pierdem rectorul comercial al trustu buna calitate a lucrărilor
declanşeze un entuziasm ge de caracter îi sînt aceleaşi. ce se execută la aceste re
timp
mult
ială la lucrările de întreţine neral. Rezultatul : chiar în no le trustului au realizat o ocupări mai susţinute din problemelor. cu clarificarea lui, Ioan Deak, au apreciat Plin de maturitate, cu sim vizii depinde şi reducerea
partea comitetului oamenilor
însă că aceste angajamente
re şi reparaţii mecanice şi e- iembrie, pînă la sfîrşitul lunii producţie valorică cu 1 la muncii şi a conducerii trus Adunarea generală a oa sînt pe deplin realizabile în plitate în comportament, în numărului mare de autove
sută mai mare decît preve
am recuperat din restanţe, am
lectrice. precum şi de unii mi derile pianului. Productivita tului. Mă refer la modul de menilor muncii de la condiţiile în care, la toate permanenţă dispus să îm hicule ce staţionează în po
îndeplinit planul şi am mai
neri care nu îngrijeau utila tea muncii a crescut cu 6 la fectuos în care se face în T.C.M.M. Hunedoara a abor nivelurile, începînd cu fie partă sfaturi bune tinerilor ziţia : reparaţii curente, lu
dat şi ceva în plus. Fâcînd a- sută, iar beneficiile peste prezent planificarea produc dat cu înaltă responsabilita care constructor, continuînd şoferi ca şi celor care i le cru care îngreuna satisface
jele din dotare. coastă menţiune aş dori să a- plan au atins 7,3 milioane ţiei — fiind zile în secţia te muncitorească problema cu specialiştii din secţii şi solicită, conştiinciozitatea cu rea cererilor de transporturi
In urma acestor măsuri lua mintesc rezultatele frumoase, iei. De asemenea, datorită construcţii metalice cînd nu utilizării raţionale a fiecă pînă la conducerea trustu care se achită de sarcinile ale beneficiarilor.
mobilizatoare pentru întregul
te de biroul organizaţiei de folosirii corespunzătoare a avem ce face —, asigurarea rui material — ca unul din lui, se va acorda o atenţie de serviciu sînt doar cîte Iniţiativa pornită de aici —
colectiv, obţinute de brigăzile
bază şi conducerea sectorului, conduse de minerii comunişti parcului de maşini şi utilaje unei colaborări perfecte în factorii principali pentru rea majoră neajunsurilor care se va din calităţile care i-au „Să realizăm sarcinile de
pe
plan lunare în 25 de zile“
determinat
comuniştii
mai manifestă în gospodări
situaţia s-a îndreptat. Colerti- Ilie Joler, Dumitru Pafache, din dotare, producţia reali tre diferiţi factori tehnolo lizarea tuturor indicatorilor rea materialelor. din autobază să-l aleagă se — ere perspectiva de a se
gici, întărirea asistenţei teh
de plan pe 1973.
zată la 1 009 iei mijloace fi
vul sectorului şi-a îndeplinit Dumitru Tărnaş ş.a. întregul xe a sporii "m 2 la sută faţă nice pe toate schimburile şi — Hotărît lucru, putem a- Adunarea generală a oame cretar al comitetului de traduce în viaţă întocmai
colectiv al sectorului a fost
cu succes, la nivel maximal de rea p’ bată. altele. tinge şi chiar să întrecem nilor muncii de la T.C.M.M. partid. ca şi in anul 1972 şi odată
mulţumit do rezultatele obţi
sarcinile de plan în toate lu nule dar şi de cîştigurile ma L'lă de re mulţi dintre Continuînd ideea altor vor parametrii maximali ai pla Hunedoara a evidenţiat ho- Cinstea acordată avea loc cu aceasta îndeplinirea cin
cinalului înainte de termen,
activita
T
nile care au urmat — octom bune realizate pe baza aces vorbii ori. printre care ingi bitori privind necesitatea u nului pe acest an — spunea tărîren acestui colectiv de a în momente cînd „ca pe cauză a tuturor colectivelor
face totul ca planul pe 1973
maistrul Nicolae Ghica. Este
nei mai bune aprovizionări
nerii Ioan Pană şi Constan
decurgea
nu
tea
brie, noiembrie, decembrie şi tor realizări superioare. At tin Tiberiu. arătau în cuvîn cu materiale, inginerul Gheor- o concluzie realistă rare are să fie realizat la parametrii roate“. O serie de neajun de oameni ai muncii din
mosfera este mai bună, entu
ianuarie — şi are ţoale pre tul lor că realizarea parame ghe Ioan, şeful şantierului la bază rezultatele din anul maximali, cu eficienţă cres suri generau perturbaţii ne întreaga ţară.
ziasmul minerilor a crescut
misele să le îndeplinească şi trilor intensivi a utilajelor construcţii I, spunea că da trecut, cînd planul de pro cută. angajîndu-se ca planul dorite în planul de trans MIRCEA C! MC OR A
şi instalaţiilor trebuie să torită neasigurării unor ma ducţie la majoritatea secţii anual să fie realizat pînă la porturi. Problemele redresă tehnician auto la Autobaza
în februarie. La toate acestea GH. DASCĂLU
constituie princip ila sarcină teriale s-au semnalat rămî- lor a fost realizat ireproşa 25 decembrie. rii şi realizării sarcinilor de Haţeg
aş vrea să mai adaug şi fap secretarul organizaţiei de bază a colectivului pentru reali neri în urmă la realizarea bil. De asemenea, în condi
tul că în brigăzi cum sînt cele nr. 1 zarea prevederilor maximale diferitelor obiective. Mai ţiile maximei eficienţe eco C. DUMITRU