Page 43 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 629 O JOI 15 FEBRUARIE 1973
BTWBiaiwiTWTnwiiifiFiitïïgjiriTMMBHaniwawi.'jiiiiiaiw^niiHiwuiiiisitfUM&^LaiJ^gsgnE
muncitori de înaltă calificare
Aveţi argumente noi în sasul - Miron Ister: care după terminarea lucrului mici, iar cu vreo doi ani şi
jumătate în urmă am fost a-
Cetăţenii care scriu ast
lasă locul de muncă oglin
fel, probabil nu cunosc situa dă şi nici nu le trece prin les pentru acest cuptor nou
de 50 de tone.
ţia. Noi toţi lucrăm în acord
a fondului locativ? Â.D., stimate „grup da munci şi facem în fiecare zi şi lucru cap să pună pe alţii să fa meserie ?
— De ce v-aţi ales această
că această treabă.
calificat şi necalificat. Nu ne
Iată două adevăruri. Unul,
întrebăm de ce facem, pen
— Din comuna noastră mai
tori“ de la „Marmura“ Simeria? tru că ştim că trebuie să fa „adevărul" indisciplinatului, erau şi alţi oameni care lu
cem. Poate prin alte părţi
lor altul al omului conştient
crau la Hunedoara. Eu l-am
Sesizările unor (locatari din tem dispuşi să credem că din genul de probleme cu care unii fac munca calificată, iar pînă în adîncul sufletului de luat ca model pe Aurel Stan-
blocul GM 3, fost cămin de octombrie pînă în februarie, se confruntă fondul locativ. In numărul ziarului din data D. nu avea instructaj pentru alţii le curăţă locul de mun utilitatea muncii lui, al omu oiu, care lucrează acum la
neiairailişti, din Hunedoara dacă cineva avea toată tra — împărţirea pe activităţi de 1 februarie, la rubrica „Am căratul containerelor". că. La noi nu poate fi aşa. lui care face un punct de O.S.M. 2 şi nu regret că am
ne-a pus pe urmele unei stări gerea de inimă să facă „un a fondului de salarii şi numă citit scrisoarea dumneavoas Să lăsăm la o parte păre Ştefan Chirca, şef de echi onoare din a munci cînd e ajuns oţelar!
de lucruri care ridică semne lucru ca lumea“, nu se găseau rului mediu scriptic a venit tră", se răspundea lui Dorin rea celor mai mulţi dintre noi pă : nevoie, la ce e nevoie. — Ce calităţi trebuie să
de Întrebare atunci cînd vor într-un judeţ întreg cîteva de la D.J.G.C.L. ne-a răs Almăşan, muncitor la I.R.E. despre aceste „grupuri de...", - Eu cred că n-avem de Discuţia rămîne deschisă. aibă un oţelar?
bim de bun® întreţinere a piese de instalaţii pentru a puns dînsul, iar noi nu am Deva, că în cadrul sarcinilor lipsite de principialitate şi de ce să facem apel la vorbe Probabil că unul sau doi A. — Orice meserie este o
fondului locativ, proprietate da o soluţie cererii locata avut decît să ne conformăm. de serviciu nu e posibil să consecvenţă şi să dăm răs dulci atunci cînd trebuie să D. sau asemenea „grupuri de şcoală a răspunderilor penţru
de stat. rilor. Aici e vorba — orice Şi astfel, numărul instalatori facem fiecare ce vrem, aceas punsul cerut în scrisoare. Nu-I îndeplinim sarcini de serviciu. muncitori" mai există şi în cine vrea să fie un bun me
Ce sesizau cetăţenii din ar spune conducerea I.G.C.L. lor oare contribuie la buna ta ducînd la dezorganizarea vom da noi spre a nu fi a- Ce să facă maistrul, să se alte colective. Pentru păstra seriaş. Oţelarui trebuie să
blocul CM 3 ? Că din luna Hunedoara — despre neglijen exploatare şi întreţinere a producţiei şi a muncii. cuzaţi de subiectivism. II vor roage de noi să ne facem da rea nealterată a sănătăţii mo înveţe tainele metalului şl să
%
octombrie a anului trecut au tă şi superficialitate. locuinţelor a scăzut simţitor, Refuzul de a răspunde so da pe această cale cîţiva toria ? rale a acelor colective cre respecte disciplina.
făcut reclamaţie la I.G.C.L. să Depăşind acest caz, din deşi marea majoritate a re- licitării maistrului de a par muncitori de la atelierul me Ioan Dârâban, maistru la dem că e bine ca ei să fie — Aţi spus că respectarea
repare o defecţiune la coloa discuţia cu cei doi factori de clamaţiilor de la populaţie ticipa la curăţirea şi descon atelierul auto : confruntaţi cu opinia publică. disciplinei este o a doua ce
na de scurgere a apelor uza răspundere am tras concluzia se înregistrează l instalaţii. gestionarea locului de muncă canic al I.RjE. Deva, locul - Noi avem în atelier ION CIOCLEI rinţă importantă. Ce înţele
a
te din bloc. Datorită acestei că activitatea de întreţinere — Noi — spunea tovarăşul i-a atras sancţionarea. geţi prin această disciplină?
defecţiuni, apele uzate dever Candrea, sîntem în situaţia Răspunsul a iritat „un grup — Să discutăm în colectiv
sau In camera de gunoi şi de paradoxală că în timp ce lu de muncitori" de la întreprin anumite probleme mai difici
acolo în holul blocului. Se Pornind de ia crătorii de la întreţinerea derea „Marmura" din Sime le, dar să respectăm cu stric
distrugeau pereţi, se consti fondului locativ cu cheltuie ria şi ne-au scris această etice teţe obligaţiile de serviciu şi
tuia un focar de infecţii. Lo sesizările unor lile I.G.C.L. sînt supraaglo scrisoare : „Se cuvine să re tehnologia de fabricaţie. Cup
catarii erau pe bună drepta meraţi, cei de la prestări pen veniţi asupra cazului cu mai toarele noastre sînt cfi nişte
te nemulţumiţi dacă ţinem locatari din Hunedoara tru populaţie, care reprezintă multe argumente spre eluci ceasuri. Dacă le îngrijim şi
seamă că în 9 februarie re aceleaşi meserii, nu au une darea faptelor respective ce mişcăm Ia timp „bu'coanele"
paraţia nu se făcuse încă. ori de lucru. nu par a face pe deplin o- unde s-a petrecut acel inci care trebuie, merg ¡bine şi
Am prezentat situaţia ingi a fondului locativ proprieta Facem o paranteză spre a biectul acestui caz. A execu dent, cîţiva dintre ei partici- „Orice fabricăm metal.
nerului şef al I.G.C.L., Liviu te de stat e carenţată în cî arăta că ceea ce cereau loca ta un lucru necalificat de că pînd chiar la operaţiunea la
Ungureanu, şi şefului serviciu teva elemente ale ei. tarii din CM 3 era o presta tre un muncitor calificat ni care maistrul F. îi ceruse şi — îndepliniţi condiţiile la
lui fond locativ, Aurel Can- Planul de buget prevede ţie către populaţie, întrucît se pare tot atît de grav ca lui A.D. să participe. oare v-aţi referit ?
drea. anul acesta cheltuieli mai asociaţia plăteşte acele lucrări. şi atitudinea maistrului F. fa Alexandru Sebestin, forjor: o şcoală a — îmi puneţi o întrebare
— Cunosc cazul, spunea şe mici pentru întreţinerea fon Scuzele căutate ies oricum ţă de muncitorul A.D. căruia - Colegul nostru de muncă cam grea. NiciodaVă nu voi
ful serviciului fond locativ. dului locativ. E normal. Mă la iveală. a încercat să-i impună cu for nu avea dreptul să refuze a putea spune că'ştiu totul sau
Aoum doi ani am înlocuit la sura ne cheamă pe toţi —. Inchizînd această parante ţa, luîndu-l de piept, de a e- executa dispoziţia maistrului. L-am cunoscut cu cîteva gîndit de sute de ori Florea că am făcut totul.
acest bloc nişte coturi la locatari şi administratori de ză, sîntem de părere că com xecuta ceea ce de fapt nu săptâmîni în urmă, lîngă unul Laurean. Poate că oţelarui din faţa i
conductele de scurgere, dar fond locativ — să folosim partimentarea fondului de sa era atribuţia sa. Credem că Eu sînt unul dintre cei care dintre cuptoarele de 50 de — Vă place această mese mea dorea să mai adauge ce- (
din cauza proastei exploatări mai cu răspundere această a- larii şi a numărului mediu dacă s-ar. fi procedat altfel am participat la operaţiile ca tone ale oţelăriei electrice de rie ? va. A fost solicitat însă ur
conductele şi coturile se dis vuţie, să organizăm mai bine scriptic atribuite unor activi cu tov. A.D., cu o vorbă mai re î se cereau şi lui Almăşan la C.S. Hunedoara. Se nu — îmi dau seama că am gent la cuptor. Bine spunea t
trug repede. Acum două săp- munca de întreţinere a ei. In tăţi de fond locativ nu răs prietenoasă, mai tovărăşeas şi nu m-am întrebat nici un meşte Florea Laurean şi este găsit tocmai ce-mi trebuie. el că meseria este o şcoală i
ţâmîni am primit din partea Hunedoara însă, unii locatari punde în măsura necesităţi că, am zice, s-ar fi obţinut moment de ce eu, muncitor topitor, şef de echipă. Ingi Este o meserie grea, dar fru a răspunderilor. Aceste răs
asociaţiei de locatari respec nu-şi pun deloc această pro lor reale ale fiecărui oraş şl mai mult. calificat, sînt chemat să fac nerul Ilie Marinescu, şeful moasă. Nici nu vă imaginaţi punderi se amplifică mult a-
tive comanda de reparaţii şi blemă. credem că o analiză mai Ştiţi, este un proverb „vor curăţenie la locul de muncă, secţiei, ne-a spus : ce satisfacţie deosebită am colo unde se produc oţeluri
sîntem în căutarea materia — Cînd oamenii noştri des amănunţită, o redistribuire a ba dulce mult aduce" şi a- l-am spus că n-a făcut bine — Este unul dintre oţelarii trăit atunci cînd am produs speciale. Şi în toate succese- i
lului necesar pentru a o e- fundă coloanele de scurgere, mijloacelor băneşti şi a for tunci de ce se caută a se ce-a făcut. noştri pricepuţi care îşi face primele tone de oţel special. le oţelarilor o parte de con
fectua. Vrem să facem acolo scot din ele obiecte care în ţei de muncă în cadrul ace pune cu tot dinadinsul pe ba - Cîţi ani de muncă aveţi? cu conştiinciozitate datoria — Este mult de atunci ?
o lucrare ca lumea. nici un caz nu au ce căuta leiaşi cifre de plan ar aduce lanţa adevărului greutăţi nepo - 26. muncitorească. — Mult şi totuşi puţin. Am tribuţie aparţine şi echipei
Situaţia nu e chiar atît de acolo — spunea tovarăşul îmbunătăţiri. trivite numai pentru a face — Ce categorie de încadra a conduse de Florea Laurean.
liniştitoare cum încearcă să Candţea (ceea ce reprezintă După cum se vede, la Hu să încline de partea maistru re ? Poate că la noţiunea de venit la oţelărie în 1961. M * I
o prezinte şeful serviaiului. un adevăr de care ne-am con nedoara activitatea de întreţi lui F ? Nu trebuie uitat că A. - A şasea. datorie muncitorească s-a întîi am lucrat la cuptoarele A. VOICU
Locatarii au reclamat de mul vins nu o dată). Şi în spriji nere a fondului locativ, afla
te ori că trebuie făcut „un nul locatarului care strigă tă în strînsă legătură cu re-
lucru ca lumea", tehnicienii mereu „daţi-nel", „faceţi-ne!" clamaţiile populaţiei, e caren-
de la serviciul fond locativ dar nu manifestă pici un fel ţalâ pe alocuri de factori su
au fost de mai multe ori la de grijă pentru apartamentul biectivi. Conducerea acestei 0
faţa locului, s-au uitat, au în care locuieşte, pentru in activităţi este grea aici, re Fier vechi calomnia au picioare scurte
măsurat, au promis şi au ple stalaţiile şi părţile comune pe cunoaşte oricine. Dar anihi
cat. De fiecare dată venea un care le foloseşte, nu ne prea larea prin mai multă gîndire persSru ©feasni
canalagiu, desfunda conducta trage inima să sărim. şi preocupare comună a aces „Mă numesc Oncu Emi- I
şl peste cîteva zile ea se în Aspectul financiar al pro tor factori o poate face opti lian, sînt din comuna To- DEVA. Colectivele de j Dreptul de a face plîngerf, muncă din partea organe de aragaz, timp în care la u-
funda din nou. E drept, şi din blemei întreţinerii de care am mă şi fructuoasă. La aceasta meşti, pensionar de invali lucrători din cadrul secţi sesizări, propuneri îl are fie lor centrale şi locale pînă nele cunoştinţa li s-au elibe
cauza proastei folosiri, dar şi vorbit mai înainte a atras trebuie să reflecteze, după ditate. Acuma mă găsesc Ia ilor de întreţinere şi con care cetăţean al patriei la stabilirea adevărului. rat cîte 2-4 butelii". Urmea
din cauza unei soluţii tehnice după sine climinuarea, în sec părerea noastră, Direcţia ju frumoasa staţiune balneară trol tehnic ce aparţin de noastre. Organele cărora li Floarea Bună, din Petro ză o serie întreagă de in
nu prea fericite. Acum „se torul fond locativ, a încadră deţeană de gospodărire comu Borsec şi nu poţ să nu scriu devizia L 1 a Regionalei se adresează, de regulă, cer şani, str. Independenţei, bloc sulte aduse Consiliului popu
caută materialul necesar". Dar rii cu personal şi cu fond nală şi looativă şi Consiliul cîteva cuvinte în care să C.F. Deva au colectat şi cetează cu atenţie sesizările 14, ap. 35, se adresează în lar al municipiului Petroşani,
nici unul dintre cei doi in de salarii. L-am întrebat pe popular municipal, alături de aduc mulţumirile mele con expediat oţelăriilor numai şi plîngerile primite şi iau anul 1972 Consiliului popular Cu ocazia deplasării la Pe
terlocutori nu pot spune ce inginerul sef dacă la această I.G.C.L. Hunedoara. ducerii partidului nostru în acest an 500 tone fier măsuri în toate cazurile a.l municipiului Petroşani, troşani pentru a cerceta cel©
material e necesar. Nu sîn diminuare s-a ţinut cont de TH. MARCUS care s-a interesat atît de vechi. cînd au fost încălcate nor solicitînd să i se repartizeze
mult de ocrotirea sănătăţii mele eticii şi echităţii so 0 butelie de aragaz. Pe ba sesizate, reclamanta a indi
oamenilor muncii spre a-şi In acest fel s-a realizat cialiste. za indicaţiilor privind re cat şi două nume de vecini
reface capacitatea de muncă ; integra) planul de colecta partizarea buteliilor, consi care au primit repartiţie
pierdută temporar. Nu am ; re pe primul trimestru al a- Mai sînt însă şi unii ce pentru 2-3 butelii. Au fost ve
buia să se afle cineva. Cu De cum intri în Ceai-bar te .nului. tăţeni care se adresează cu liul popular a trimis un sa rificate multe dosare cu e-
ajutorul conducerii I.R.E. De întîmpină un aer reprimitor. cuvinte de mulţumire cînd i sesizări şi plîngeîi înteme lariat să verifice- la domi videnţa repartizării de bute
va l-am aflat şi pe acel rine-* Pe jos — beţe de chibrituri mă gîndesc la cele din tre- La înregistrarea aceştui iate pe minciună şi calom ciliul solicitantei dacă a- lii începînd din anul 1968 şi,
cut, cînd un om din pătura i
va in persoana maistrului şi capete de ţigări. Pe mese de jos nu putea să intre i succes, o substanţială con nie. prin care luptă pentru ceasta nu posedă butelie. stupoare ! In loc de cei re
Ioan Sterca. E drept că ace — farfurioarele ceştilor trans într-o staţiune şi să fie în- j tribuţie şi-au adus secţi interese personale meschine, Cu ocazia acestei verificări clamaţi, apare pe tabelul din
ile L-3 Deva, condusă de
eaşi conducere ne lasă să în formate în scrumiere şi asta conjurat de toată atenţia j străine societăţii noastre so 1 se găseşte aragaz cu bu 25 ianuarie 1968 chiar re
în ciuda faptului că pe pere ing. Ioan Henţa şi L-4 Pe telie în funcţiune, dar Floa
ţelegem că înlocuirea sigu pentru a-şi reface sănăta- j cialiste. Pentru cercetarea a- clamanta în persoana căreia
te, la loc vizibil, tronează a- troşani, condusă de ing. cestora se cheltuie multă rea Bună nu se Iasă cu u- i s-a repartizat butelie. A-
ranţei la postul de transfor tea, să fie pe mai departe j
nunţul „In acest local nu se Mihai Niculae. muncă şi bani, însă pînă la na cu două. Inventează o ceasta fiind deficitară la ca
mare în seara de 29 decem fumează". de folos societăţii". urmă adevărul triumfă. poveste cum că butelia în pitolul conştiinţă şi profi-
La frumuseţea acestor i
cauză es-te a unei rude ca
In cele ce urmează, re
Astfel de situaţii am întîl-
gînduri nu mai e nevoie să i
pentru prea brie „n-ar fi fost posibilă din nit şi la Hunedoara şt la adăugăm nimic. A. CONSTANTIN latez un caz oare a nece re s-a mutat la Motru şi tînd de faptul că salariatul
corespondent
care ţinea evidenţa reparti
motive de protecţia muncii,
care nu a dispus de bani
fiind întuneric". Petroşani şi poate mai sînt sitat multe cheltuieli şi pentru a putea plăti -trans ţiilor a fost schimbat, se pre
zintă în anul 1970 şi obţine
şi în alte localităţi.
îndelungata Dacă unii, în afara oricărei portul. Cu această minciu o repartiţie pentru o a doua
etici, a oricărei omeniţ sfi nă învăţată pe de rost se butelie, iar în anul 1972 în
prezintă în audientă la ''or
cearcă să obţină a treia re
lipsă a luminii In spiritul dează aceste măsuri luate, e- tid şi ale consiliului popu partiţie. Şi dacă nu şi-a a-
ganele de conducere de par
xistă organe de control care
sînt chemate să facă ordine. lar, cu oare ocazie varsă tins scopul meschin nu s-a
Ce ziceţi tovarăşi de la In multe lacrimi pentru a fi dat în lături de la calomnie
rea consiliului popular al
In seara de 29 decembrie eticii specţia comercială de stat? E crezută. Se face o convor municipiului care de fapt i-a
a anului trecut, o parte din oare omeneşte să oferi unui bire telefonică cu Consiliul eliberat repartiţii pentru do
tre cetăţenii satului Măgura om suferind, sau chiar sănă popular Motru care afirmă uă butelii de aragaz, deşi a-
tos, ceai afumat cu tutun ?
din comuna Certej au rămas si ai omeniei că în urma verificării făcu vea dreptul numai La una.
fără lumină electrică în ca Am apreciat nu de mult o- te la domiciliul rudei indi Considerăm necesar ca a-
1
se ; adică în „pană de curent '. pinia potrivnică a unui medic cate de Floarea Bună s-a ceasţă atitudine lipsită de
Petru Dărăbuţ, un cetăţean faţă de confraţii săi care in găsit butelie de aragaz în cel mai elementar bun simt,
din sat, s-a adresat dispece Orice măsură luată, dacă tră în saloane la bolnavi cu funcţiune. Vâzînd că nu a care recurge la calomnie
ratului de serviciu din Deva, este bine gîndită este şi bi ţigara în gură. reuşit să inducă în eroare pentru a-şi atinge scopul
solicitînd remedierea defecţiu nevenită şi apreciată ca a- E Sntr-adevăr urît şi neo organele consiliului popular, meschin, să fie înfierată cu
nii care provenea de la arderea tare. Sîntem mulţi care con menesc. Dar e tot atît de urît aceasta ticluieşte o plîmge- toată asprimea de către co
unei siguranţe la transforma siderăm că măsura luată de ca într-un local destinat re re la organele centrale din lectivul de lucrători de la
tor. Evident, la transformator a nu se fuma în unele localuri creării, recuperării, meditaţi care spicuim : Fabrica_ de produse lactate
nu puteau „umbla" decît spe publice e binevenită. Ea se ei, unii să fumeze cu o aro „De 7 ani locuiesc în blo Livezeni, unde Floarea Bună
cialişti de la I.R.E. Deva. In încadrează, dacă vreţi, în spi ganţă dusă pînă la ignorarea cul 14 din Petroşani şi cu îşi desfăşoară activitatea.
să după ce omul a plătit la ritul echităţii. Deşi sînt puţi celor din jur. Psihologul Viorica Edclhauser de la S.C.S.HI. Petroşani efectuează teste psihologice în vede toate demersurile făcute,
oficiul poştal convorbirea te ne astfel de localuri, nefu- O revistă susţinea odată rea selecţiei profesionale de angajare în subteran. Foto : V. ON'OIp consiliul popular nu mi-a SILVIU NEAG
lefonică cu dispecerul I.R.E., mătorii ar fi totuşi mulţu opinia celor ce cereau inter repartizat şi mie o butelie inspector comercial de stat
a primit răspunsul acesta: miţi dacă semenii lor fumă zicerea fumatului în locurile
tori nu ar nesocoti aceste aglomerate şi fixarea unor
„Am să mă duc în oraş, să măsuri luate. Căci dacă noi,
găsesc un şofer, apoi o ma cei care nu fumăm, nu-i o- puncte speciale pentru fumat.
şină care vor veni să înlo bligăm (e adevărat că uneori, Chiar şi pentru un fumător 33 Corespondenţii noştri voluntari prezintă
cuiască siguranţa dv., dacă cu vreo ocazie, îi mai „şifo e neplăcut cînd, plimbîndu-se, ss
se poate astă seară, dacă nu năm” cu cîte un cuvînt, două) un altul îi suflă fumul în fa
mîine“. „Mîine" era 30 de să nu fumeze, ei cu ce drept ţă. Şi vorba aceea: „Fumaţi, profiluri ale unor conştiinţe avansate
vă priveşte, dar nu ne afu
cembrie şi la ora 12 încă nu ne obligă să le inhalăm fu maţi şi pe noi". 35 de pionieri din toate şcolile municipiului Hu
1
ajunsese nici un electrician mul ? nedoara şi-au dat întîlnire, de curînd, într-un nou
de-al I.R.E. să înlocuiască si Cît de bine te simţi, de GEORGE BOJANU cenaclu literar înfiinţat pe lingă Casa pionierilor din Deputatul demn tul Ruşi, precum şi la radio- a fost decorat cu „Meritul cef<
îndeplinirea
îndatc
guranţa de la transformatorul exemplu, intrind în lacto-bar- localitate şi intitulat „Inelul Corvineştilor“. Tinerele ficarea şi electrificarea sate rist“ pentru sarcinilor profesional
ririlor
şi
din Măgura. ul din str. Lenin sau în pati- condeie întîlnite aici au planuri îndrăzneţe, îşi pro lor. Pe viitor gîndul i se în o ani la rînd a fost evidenţiz
Incidentul avea nişte victi seria-cofetărie Bulevard din pun să abordeze cele mai diferite aspecte ale activi de respectul dreaptă spre antrenarea tu în întrecerea socialistă, pentr
Deva. Cît de bine ne simţeam tăţilor specifice vîrstei în variate genuri literare şi turor locuitorilor la con activitate obştească, iar cu oci
me — cetăţenii afectaţi din zia jubileului de 50 de ani d
în Ceai-bar din Bulevardul să-şi valorifice munca de creaţie printr-o viitoare strucţia unui no-u local de
satul Măgura. La celălalt „ca Dr. P. Groza, cît era de in revistă. cetăţenilor şcoală în satul Bretea Ro la crearea Partidului Comuni!
Roman, a primit insigna de frur
9
păt de fir" al cauzelor, tre tim. Era. Aoum nu mai este. mână. taş în înfrumuseţarea oraşului.
Lelia Boantă, deputată în Aceasta este deputata că
Consiliul popular comunal tre care cetăţenii îşi în
Bretea Română, a fost şi este dreaptă şi în continuare gîn-
Soţia lui Ioan Miclean din trebări veţi primi răspunsul mai presus de orice o fiică durile, comunistul deputat
a satului, un devotat cetă
ldovini — Baia de Criş e la rubrica „Vă răspundem la ţean al comunei în care tră care a fost şi este mereu în
fiată de un- consătean al întrebare". La întrebarea da ieşte şi îşi desfăşoară activi fruntea muncii pentru recol
ţului. Acesta ne întreabă că puteţi împrumuta de la tatea. Acest fapt se concre te bogate, pentru a face din
comuna noastră o comună
că părinţii adoptivi ai so- C.E.C. avans pentru a cum tizează în pasiunea, dragos frumoasă.
■i pot înştrăjng ceva din păra o casă vă răspundem: tea, rostul întregii saie acti Prof. SINîION CIACU
nurile lor fără acceptul fii- nu puteti. După Legea 9/1968 vităţi. director coordonator la Şcoala
i adoptive sau dacă el are ar vrea să-şi cumpere un au adreseze redacţiei. Neînţele plata cheltuielilor care se su C.E.C.-ul acordă avansuri pen Deci satul, comuna cu nu generala Bretea Română
eo obligaţie faţă de aceşti tocamion proprietate perso gerea constă în aceea că e portă /pe persoană. tru construirea de locuinţe, meroasele sale probleme
obligat să plătească taxe co
rinţi adoptivi. nală şi ne întreabă pe goi mune în bloc şi pentru fiica Sistematizîndu-se strada pe nu pentru cumpărare. Acordă constituie preocupări care
Răspunsul, stimate Ioan M-i- cum să procedeze. care locuieşte, Dumitru Păun maximum 15 000 lei. Dacă sînt puse de deputată mai Mecanicul
Ce să faceţi, prietene G.N. sa, studentă la Bucureşti. din Brad a constatat că tro-. vreţi să vă stabiliţi cu domi
san, îl puteti primi şi fi® cu un autocamion ? N-ar fi Tovarăşe Craioveanu, după luarul străzii a ajuns aproa ciliul în satul Florese şi să presus de orice.
Consiliul popular Baia de pe la nivelul geamului său. Apropiată de colegii cu de locomotivă
'iş, dar fiindcă v-ati adresat mai bun un turism proprietate lege nu e nici cum zice a- deveniţi membru al C.A.P., care munceşte, respectuoasă
iuă, jată-1: părinţii adoptivi personală dacă aveţi posibi sociatia nici aşa cum spu Evident, nu e vorba de o vi puteţi primi lot în folosinţă fată de cetăţenii care au a-
soţiei au dreptul să vîndă lităţi să cumpăraţi ? Autoca neţi dv. Chirie pentru spaţiu nă a edililor Bradului. Pro personală, de 30 ari, cu con les-o deputată, a reuşit să Kemus Balomirean a văzut lu
n bunurile lor fără accep- mioane n-am auzit să se vîn excedentar se plăteşte dacă iectul de sistematizare a stră diţia ca împreună cu soţia fţe apreciată deosebit, să mina zilei la Tărtăria, acum e-
xact 40 de ani, cînd aveau loc
zii a fost respectat întocmai.
suprafaţa totală locuibilă de
să fi prestat în anul anteri
1 fiicei lor adoptive. Dacă dă la particulari, dar autotu păşeşte norma admisă pentru Dumnealui însă ar vrea să-şi răspîndească în jur simpatie grevele ceferiştilor şl petrolişti- O altă satisfacţie a li
la
de
vine
-ar fi fiică naturală şi atunci risme cumpără mulţi- Trans reconstruiască casa, s-o înal or un număr de zile — muncă şi preţuire. lqr. Visul său a fost să se facă Balomirean pentru perfecţioi
rea
sa
reu
lucru
l-a
care
pe
ceferist,
avea acest drept, Soţia portul de mărfuri cu mijloa o persoană — 8 mp. încăl stabilit de adunarea coope La şcoala generală din sa şit. In urma absolvirii şcolii pro îmbogăţirea cunoştinţei
r., în schimb, poate fi obli- ce auto la noi în tară este zirea se plăteşte pe mp de te la nivelul cerut de noua ratorilor. tul Ruşi învaţă Marcel, fiul fesionale de montatori de loco ce, cit şi pentru califica
cotă a străzii.
1
ită la întreţinerea părinţi- efectuat în întregime de că suprafaţă, indiferent de nu O „zi cu ghinion' din viaţa comunistei Lelia Boantă. motive cu aburi, a intrat în de di car ea calificării subo
generaţiile
sai.
dc
Din
mărul de persoane. Apa cal
poul Simeria unţle-1 găsim şi azi,
r adoptivi în cazul că aceş- tre stat şi nu vedem, în a- dă şi apa rece se plăteşte Tovarăşe Dumitru Păun, lui Viorei Mircea dig satul Cine răsfoieşte catalogul, după 24 de ani. ? 1 mecanici crescuţi a
azi
fochist,
i nu ar avea mijloace de cest caz la ce v-ar folosi un după numărul de persoane oa pentru a putea reconstrui ca Crişun — Dobra, ne-a făcut carnetul du note al elevului Aici a început drumul pentru Ioan Arsin, mecanic, şi
Cioara,
azi
cistentă. autocamion. Televizor puteţi sa vă sînt necesare atît au să lecturăm patru pagini de va afla înscrise acolo numai împlinirea visului său, de a de ţn îl urivesc cu respect
să vă cumpăraţi, de ce nu ? re locuiesc, real, în aparta torizaţia de construcţie cît şi nemulţumiri în legătură cu veni mecanic de locomotivă. La
Noi însă zicem că copiii şi Cu plata în rate (anumite ment iar lumina şi curăţenia planul de construcţie. Pentru medii de 9 şi 10 la toate o- vîrsta de 18 ani era fochist iar fesoruţ“ lor.
pus
I-am
mecanicului
îrinţii, chiar şi cei adoptivi, tipuri), dacă sînteţi salariat, pe casa scării — după cum demolare nu vă trebuie transportul în comun prin biectele. Familia se dovedeş peste cîtva timp mecanic. rea ; cum a reuşit să f
Cu o putere de muncă exem
autobuzele I.T.A.
ebuie să facă fiecare ce de- cu bani-gheaţâ dacă nu sîn- hotărăşte asociaţia de locatari. acte. Autorizaţia se eliberea te un mediu optim pentru plară. preocupat mereu de în cut aşa de bine în rîni
nde de el ca să trăiască în teţi salariat. Dragă Mircea Viorei, scri dezvoltarea normală a viito grijirea locomotivei pe care lu ror 1‘eioviariior ? Mi-a
a fi recunoscut de cătn
sau
tre
de
ană înţelegere, astfel încît Aşa spune Legea 10. Dumnea- ză de către Consiliul popu soarea a plecat spre I.T.A. rului cetăţean. crează, după grafic remorcarea supra- Şii de muncă drept un
cu
nurilor
şi
opiii să-i moştenească pe Receptionarea în bune con- voastră, de cîte ori vine fi lar orăşenesc, iar dacă imo Cît despre anunţul de care In comuna care numără tonaj în condiţii biine de sigu bun sau un om bun, ex<
ărinţi fără complicaţii. Dacă diţiuni a emisiunii TV la ica în vacantă, aveţi obliga bilul se află într-o zonă a- vorbiţi, nu-1 putem publica peste 4 300 de locuitori, de ranţă a circulaţiei, îndeplinin- urmat, este un lucru gre
bîndit,
care
presupune
serie
o
itre soţia dv şi părinţii săi Visca e o problemă care nu va ţia să anunţaţi asociaţia des fectată de sistematizare atunci decît contra-cost. Publicarea putata Lelia Boantă a con du-şi de totodată şi obşteşti, de întrea lungată experienţă, o
sarcini
care
gă
ierurile stau altfel, vă sfă- căpăta rezolvare în acest an. tribuit cu munca sa, cu pu se achită cu aceeaşi răspundere, deosebită faţă de meşeri
Aceasta este de fapt c
rim să încercaţi o mai mare O neînţelegere de ordin fi pre aceasta, iar cînd pleacă trebuie obţinută derogarea de textului pe care ni l-aţi dat terea sa de a mobiliza oame aşa-1 cunosc oamenii pe Remus nentă sensibilă a eonşti
Balomirean.
nii la construcţia căminelor
propiere de părinţi. nanciar cu asociaţia de lo la studii— să faceţi o cere la Consiliul popular judeţean. ar costa aproximativ 80 de culturale din satele Ocolişu Este membru în comitetul de munista, cu migală ciz
partid în fiecare om al
Un cetăţean din Visca, G.N., catari l-a făcut pe Alexandru re către asociaţie pentru siă- Toma Petru din Bunila, sat lei. Face, pentru un buton Mare, Plopi şi Vilcelfe, a po partid pe depou, organizator de CONSTANTIN AOi
grupă sindicală.
e profesie conducător auto, Craioveanu din Deva să se derea unei persoane de la Bujdular. La primele trei în fie el chiar şi albastru. dului peste rîul Strei din sa- Munca sa a fost ap îciată şl Regionala C. F. C