Page 45 - Drumul_socialismului_1973_02

Vizita de lucru
Proletari din toate fările. unifi-vă!

NICOLAE CEAUŞESCU

1
la Uzinele „Vulcan * şi

Institutul proiect-Bucureşti

La scurt timp după vizita In cursul întîlnirii au fost acestui an, cînd planul ma­
de lucru întreprinsă în 16 reluate şi dezbătute pe larg ximal a fost realizat la toţi
întreprinderi, instituţii de o serie de probleme impor­ indicatorii, precum şi măsu­
învăţămînt superior şi insti­ tante analizate de tovarăşul rile tehnice şi organizatorice
tute de cercetare ştiinţifică Nicolae Ceauşescu în cuvîn- stabilite constituie garanţia
din Capitală, vizită care a tarea rostită la Conferinţa că muncitorii de la „Vulcan“
constituit, la început de an org.anizaţiei municipale de vor traduce în viaţă anga­
nou, un puternic stihnulent partid Bucureşti, specialiştii jamentele luate de a înfăp­
ANUL XXV Nr. 5 630 VINERI 16 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI în munca desfăşurată de co­ înfăţişînd modul în care se tui cincinalul în patru ani şi
lectivele acestor unităţi pen­ transpun în viaţă indicaţiile jumătate, realizînd obiective­
tru înfăptuirea cincinalului date de secretarul general le care le revin din hotărî-
înainte de termen, joi dimi­ atît la conferinţă cit şi cu rile Congresului al X-lea şi
neaţă, tovarăşul Nicolae prilejul vizitelor anterioare. Conferinţei Naţionale a par­
Munca organizatorică în contextul noilor cerinţe Ceauşescu, secretarul gene­ treprinderii, creşterea pro­ tidului.
Dezvoltarea generală a în­
ral al partidului, preşedinte­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Dinamica venitului le Consiliului de Stat, a fost ducţiei de utilaje corespun­ apreciind rezultatele obţinu­
oaspetele uzinei „Vulcan“, zător cerinţelor programului te pînă în prezent, arată că
veche şi puternică citadelă energetic naţional, speciali­ există în uzină importante
Preocupările noastre naţional tului proiect-Bucureşti. tehnicitate, trecerea la fabri­ cienţei, pentru sporirea între­
zarea de produse de înaltă
rezerve pentru ridicarea efi­
muncitorească, şi al Institu­
carea şi de agregate siderur­
gului potenţial productiv, re-
Secretarul general al par­
tidului a fost însoţit de to­ gice complexe au constituit comandînd să se acorde a-
varăşii Ilie Verdeţ, Gheor- elemente ale dialogului cu tenţie folosirii raţionale a tu­
ghe Cioară, Dumitru Popes- specialiştii şi muncitorii uzi­ turor spaţiilor de producţie
(Jh.jvuKmfej cu şi Cornel Burtică. nei „Vulcan“, cu factori de existente, amenajării de noi
asigurarea prezenţei nemijlocite in programul atît de vast şi di­ de resort. din ministerul locuri productive In incinta
răspundere
Această vizită se înscrie în
uzinei.
In acest spirit a decurs a-
Gazdele au arătat că, ţi-
namic al activităţii pe care
tovarăşul Nicolae Ceauşescu nînd seama de indicaţiile naliza la faţa locului a sta­
o desfăşoară cu înaltă res­ date, s-a trecut pe scară lar­ diului lucrărilor de extinde­
ponsabilitate în fruntea par­ gă la modernizarea produc­ re a turnătoriei. Gazdele in­
formează că prin noile in­
ţiei. la valorificarea mai de­
statului.
organizaţiile de partid, adaptarea mînd stilul de muncă pro­ plină a întregului potenţial riei va spori cu aproape 1 000
reafir-
tidului
şi
vestiţii capacitatea turnăto­
priu conducătorului poporu­
uman şi material de care
uzina.
întreprinde­
dispune
lui nostru de a se consulta
permanent şi direct cu crea­ rea şi-a mărit capacitatea de tone.
— Ce părere aveţi — prin-
torii de bunuri materiale şi producţie, atît prin noi in­ tr-o organizare superioară a
spirituale, de a stabili îm­ vestiţii, dar mai ales pe sea­ tehnologiei în turnătorie şi
muncă si de conducere noaşterii nemijlocite a rea­ posibilităţilor de care dispu­ utilizarea unor procedee a-
ma folosirii mai eficiente a
preună cu ei, pe baza cu­
vansate — nu s-ar putea ob­
ne. Fapt reflectat sintetic în
cele
potrivite
lităţii,
mai
ţine o producţie de circa 10 000
pentru
măsuri
văzută pentru producţia din
neîntîrziată a soluţionarea creşterea de 21 la sută pre­ tone fontă pe aceeaşi supra­
problemelor
faţă 7 — întreabă tovarăşul
ridicate astăzi de organiza­ acest an. Mai mult de 60 la Nicolae Ceauşescu.
sută din produsele aflate în
rea şi modernizarea econo­
imperativelor actuale miei noastre naţionale, de nomenclator sînt noi sau re- bilităţile noastre şi ne vom
— Ne vom reevalua posi­
urmînd
proiectate,
în
ca
eficientei
sporirea
întregii
strădui, tovarăşe secretar ge­
cursul acestui cincinal aproa­
activi lăţi productive, de a
examina la faţa locului, cu pe întreaga gamă să fie re­ neral, să realizăm producţia
indicată
dumneavoastră
de
concursul factorilor de răs­ înnoită . Concomitent cu ri­ — răspund gazdele.
Astăzi, oînd în faţa comu­ Ceauşescu, referitoare la so­ pundere din ministere, cen­ dicarea parametrilor tehnici
niştilor, a muncitorilor, ţăra­ ARON COLCER luţiile practice de transpune­ trale industriale şi alte in­ ai utilajelor fabricate aici. Aceeaşi sarcină — de a
nilor, intelectualilor stau re în viaţă a istoricelor ho- stituţii. posibilităţile reale de muncitorii şi specialiştii se se spori producţia in cadrul
sarcini de o amploare şi prim-secretar al Comitetului tărîri ale Congresului al X-lea perfecţionare continuă a vie­ preocupă de scăderea con­ capacităţilor uzinei — a fost
complexitate fără precedent în municipal Deva al P.C.R. şi ale Conferinţei Naţionale ţii economice şi social-cultu- sumului de metal. Rezultate­
anii construcţiei socialiste, din iulie anul trecut, că în rale le obţinute în prima lună a (Continuare în pag. a 4-a)
concretizate în marele obiec­ prezent în centrul atenţiei Cifrele sintetice din Comunicatul cu privire la îndeplinirea
tiv naţional — cincinalul îna­ noastre trebuie să stea per­ planului de dezvoltare economico-soclală a Republicii Socialis­
inte de termen — conducerea tatii economice şi sociale, de­ fecţionarea continuă, metodi­ te România în anul 1972 alcătuiesc tabloul veridic al emanci­
partidului nostru insistă şi ia termină întărirea răspunderii că şi de conţinut, a activităţii pării patriei/noastre in primii doi ani ai cincinalului 1971-1975, dau 40 de ani de la luptele ceferiştilor
pe toate treptele organizato­ organizatorice de partid şi a
măsuri pentru creşterea rolu­ rice. oglinda fidelă a mersului viguros al poporului român pe dru­
lui de conducător politic al organului de stat — domeniu mul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ne este
fiecărei organizaţii, integrarea Cadrul creat nu determină în care un timp ne-am în­ deosebit de plăcut să constatăm pe adest tablou — luminat de
tot mai organică a partidului Insă de la sine dezideratele chistat în nişte forme înve­ făclia călăuzitoare a partidului — saltul apreciabil înregistrat de şi petroliştilor din ianuarie-februarie 1933
în viaţa societăţii, pentru o care le urmăreşte. S-ar pă­ chite. venitul naţional, mai mare decît produsul social. In 1972, veni­
împletire tot mai strînsă a rea, chiar, la prima vedere, Această problemă prezintă tul naţional a marcat o creştere cu 10 la sută faţă de cel din
activităţii de partid, de stat că înfiinţarea unor noi orga­ o importantă cu totul deose­ 1971 şl cu 24 la sută raportat la primul an al cincinalului. Pătrunderea tot mai intensă
şi sociale. Sînt cunoscute, ast­ nisme, cumularea unor func­ bită în prezent, cînd întregul Pe această bază trainică a creşterii în ritm ¡nalt a venitu­ a capitalului străin în econo­
ţii conduc la creşterea volu­ nostru popor este angajat în Depăşirea
fel, măsurile luate recent, pe mului de muncă, a numărului lui naţional, paralel cu celelalte domenii de dezvoltare econo­ mia ţării noastre a dus la
baza hotărîrilor plenarei C.C. de şedinţe, la supraîncărcarea ampla întrecere pentru înde­ mică, au fost create condiţiile pentru ridicarea continuă a nive­ ştirbirea suveranităţii şi la
al P.C.R. din noiembrie anul cu sarcini a unor cadre etc. plinirea cincinalului înainte lului de trai al celor ce muncesc - ţelul suprem al politicii par­ subjugarea şi mai accentuată indicatorilor
trecut, pentru cumularea de Pe alocuri pot surveni şi ase­ de termen, cînd organizaţia tidului şl statului nostru. In acelaşi timp, din comunicat se des­ a ţării de către puterile im­
către secretari ai comitete­ noastră de partid trebuie să prinde grija permanentă a partidului pentru sporirea veniturilor perialiste.
lor judeţene, municipale şi menea situaţii care nu sînt mobilizeze toate forţele, toa­ populaţiei de la oraşe şi ale familiilor de ţărani, pentru desfa­ De la greva generală din principali
orăşeneşti de gradul I şi a conforme cu scopul urmărit. te resursele în vederea înde­ cerea unul tot mai mare volum de mărfuri prin comerţul socia­ octombrie 1920. istoria Româ­
funcţiei de vicepreşedinţi, ai, Principala preocupare a or- plinirii ia parametrii maxi­ list, îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şl a prestaţiilor de ser­ niei nu mai cunoscuse con­
'ganelor şi organizaţiilor " de vicii către populaţie, extinderea reţelei medicale, alocarea unor de transporturi
comitetelor executive ale partid — şi pentru comite­ mali a planului pe 1973, creş­ fruntări de clasă de o atît
consiliilor populare respecti­ tul, biroul şi secretariatul or­ terii eficienţei economice, mari fonduri de la bugetul de stat pentru invăţâmînt, artă şi de mare amploare cum a- Lucrătorii din unităţile
ve, precum şi înfiinţarea, po­ ganizaţiei noastre municipale sporirii productivităţii muncii cultură. Sînt dovezi elocvente ale politicii marxist-lenlnlste a veau să fie cele din anii cri­ feroviare aparţinătoare Re­
trivit legii adoptate de Marea de partid preocuparea de şi ridicării calităţii produselor, partidului nostru, orientată spre satisfacerea tot mai deplină a zei economice. Şi dacă s-a gionalei de căi ferate Deva
nivelului de trai al poporului, spre asigurarea unor condiţii de
Adunare Naţională, a consi­ căpetenie în momentul de fa­ combaterii oricăror forme alo muncă şi de viaţă din ce în ce mal bune tuturor membrilor so­ putut ajunge pe planul or­ au întîmpinat aniversarea a
liilor de control muncitoresc tă este de a adapta stilul şi risipei, într-un cuvînt, tradu­ cietăţii. ganizării şi al desfăşurării 40 de ani de la eroicele lup­
al activităţii economice şi cerii în viafă a ansamblului propriu-zise a luptelor pro­ te ale ceferiştilor şi petro­
sociale şi a comisiilor pe metodele de conducere la Sinteza dezvoltării economico-sociale a patriei noastre în letare la parametrii înregis­
imperativele actuale — tre­ de măsuri stabilit de Confe­ anul 1972 deschide perspective largi de accelerare a acestei liştilor cu succese impor­
domenii. Aceste măsuri în­ buie însă să fie perfecţiona­ rinţa Naţională şi relevat traţii în anii 1929—1933, a- tante. Ei au asigurat func­
tregesc cadrul necesar exer­ rea activităţii organizatorico. pregnant de plenara C.C. al dezvoltări în anul III al cincinalului, pentru devansarea căruia ceasta s-a datorat, mai întîi ţionarea şi utilizarea cu
se află mobilizat întregul popor, cu toate forţele. Fără îndoială,
citării efective a muncii şi Mi-aş îngădui să susţin, în P.C.R. din noiembrie anul tre- venitul naţional va marca noi salturi în acest an şi în următo­ de toate, faptului că, în frun­ randament sporit a mijloace­
tea tuturor bătăliilor de cla­
conducerii colective, asigură spiritul indicaţiilor date de rii, incit să ajungă la nivelul celor mai avansate ţări din lume. Luptele din 1933 s-au desfă­ să, de această dată s-a si­ lor de transport In vederea
creşterea rolului partidului şi secretarul general al partidu­ şurat pe fondul crizei econo­ tuat un partid de tip nou, unei mai bune deserviri a
statului în conducerea activi- lui, t o v a r ă ş u l Nicolae (Continuare în pag. a 2-a) mice din 1929—1933 ce a întreprinderilor şi unităţilor
bîntuit întreaga lume capi­ marxist-leninist, Partidul Co­ beneficiare. Ca urmare, pla­
talistă, criză care în ţara munist Român. nul operativ de transporturi
noastră s-a manifestat deose­ Pe baza experienţei dobîn- aferent perioadei care a tre­
bit de acut, determinînd scă­ dite prin desfăşurarea în în­ cut de la începutul anului
Inteligenţa tehnică — marea întrecere pentru realizarea derea la aproape jumătate a treaga ţară în cursul lunii samblul regionalei cu 7,9 la
an­
pe
depăşit
a
fost
ianuarie a unui lanţ de ac­
industriale,
în­
producţiei
chiderea a numeroase fabrici, ţiuni revoluţionare ale mun­ sută. Viteza comercială la
o bogăţie de seamă sarcinilor maximale pe anul 1973 falimentul unui şir de între­ citorilor ceferişti, conside- trenurile de marfă a sporit
rînd coapte condiţiile pen­
prinderi. creşterea şomajului
de masă. crahuri bancare, tru trecerea la declanşarea fată de prevederi cu 8,5 Ia
Inteligenţa tehnică constituie astăzi o bogăţie de seamă sută, iar parcursul mediu al
a oricărui popor. In tara noastră, un asemenea adevăr îşi toate acestea împletindu-se unor bătălii de clasă de am­ locomotivelor la trenurile
găseşte expresia în participarea masivă a oamenilor rle COLECTIVELE DE MUNCĂ HUNEDORENE ¡Şl cu efectele grave ale crizei ploare, la propunerea P.C.R., de călători a crescut cu 0,42
Comitetul Central de acţiune
ştiinţă, a specialiştilor, a muncitorilor şi tehnicienilor la re­ în agricultură. Incercînd să la sută.
zolvarea, pe baza soluţiilor proprii, a unor probleme tehni- iasă din criză, guvernele al muncitorilor ceferişti a Eforturile depuse de cefe­
co-ştiintifice şi economice. Numeroase exemple vin în spri­ burghezo-moşiereşti au con­ chemat muncitorimea fero­ rişti pentru realizarea ritmi­
jinul acestei afirmaţii. Astfel, la Oficiul de stat pentru in­ ASUMĂ ANGAJAMENTE INSUFLETITOARE tractat o serie de împrumu­ viară să declare grevă pen­ că a sarcinilor de producţie
venţii şi mărci a fost înregistrat recent cel de-al 10 000-lea turi în occident în condiţii tru satisfacerea revendicări­ s-au concretizat, de aseme­
brevet de invenţie. De menţionat că 7 000 de’brevete dintre înrobitoare pentru ţară, au lor sale. Greva din 2 februa­ nea, în realizarea de indica­
acestea sînt de provenienţă românească. ■ Să extragă suplimentar, faţă de prevederi, introdus faimoasele „curbe rie 1933 a muncitorilor de tori superiori celor stabiliţi
la atelierele C.F.R. „Grivi-
Ge importantă prezintă valorificarea inteligentei tehnice Fabrica de lire şi fibre 3 500 tone de cărbune de sacrificiu“, care loveau cu ţa“, pregătită minuţios, a în­ Ia încărcătura statică a
prin intermediul unor asemenea brevete ? Astfel, numai de B Planul producţiei globale şi marfă să fie cruzime în masele munci­ cepui prin ocuparea între­ vagoanelor şi la tonajul
11
pe urma a 1 323 de invenţii, în ultimul an s-au realizat eco­ artificiale „Vîscoza Lupeni depăşit cu 500 000 lei toare prin reducerea ori sus­ brut transportat pe trenurile
nomii de 1,2 miliarde lei, revenind, în medie, cîte 900 000 g Costul lucrărilor de investiţii să fie redus prinderii şi organizarea unor de marfă. La obţinerea suc­
lei pentru fiecare invenţie. Abordind cu înalt simţ de răspundere sarcini­ cu 200 000 lei pendarea plăţii salariilor largi acţiuni de solidaritate ceselor amintite au adus un
(Agerpres) le deosebite ce le revin din programul de dez­ B Creşterea productivităţii muncii fizice cu 3 muncitorilor şi funcţionari­ din afară cu greviştii. La aport deosebit feroviarii din
voltare economică stabilit-de Congresul al X- kg pe post lor şi concedierea a 30 la chemarea la grevă a răs- staţiile C.F.R. Livezeni, Hu­
lea şi de Conferinţa Naţională a partidului, ho- B Diminuarea cheltuielilor de producţie cu sută din numărul acestora. nedoara şi altele.
tărît să realizeze exemplar sarcinile de plan în 100 000 lei (Continuare in pag. a 2-a)
acest an definitoriu pentru îndeplinirea cincina­ 0 Realizarea unui volum de beneficii in va­
lului înainte de termen, colectivul F.F.A. „Vîsco­ loare de 200 000 lei
za" Lupeni se angajează : Adunarea comemorativa de la Deva
B Să realizeze suplimentar la producţia glo­
bală şi marfă o producţie in valoare de 250 000 întreprinderea poligrafică Ieri după-amiază, la sala
lei „Arta" din Deva, numeroşi oa­ mitetului municipal de partid Comitetului judeţean de
ea Să producă peste prevederi 5 tone de Hunedoara-Deva Deva, primarul municipiului, tid, a prezentat apoi s
fire artificiale meni ai muncii din întreprin­ Viorel Faur, prim-secretar al de succese din munca şi
derile şi instituţiile munici­
H Să sporească productivitatea muncii valo­ Colectivul de salariaţi al întreprinderii poli­ Comitetului judeţean al U.T.C., ti vi ta tea ceferiştilor, a t'
partici­
Deva
piului
au
rice cu 230 lei pe salariat grafice Hunedoara-Deva, alături de toate co­ pat la adunarea consacrată activişti de partid şi de stat, ror oamenilor muncii hune
B5 Să înregistreze economii la preţul de cost lectivele de muncă din judeţ, din întreaga ţară, reprezentanţi ai organizaţiilor reni. subliniind condiţiile
in valoare de 100 000 lei îşi sporeşte eforturile pentru realizarea sarcini­ comemorării eroicelor lupte de masă şi obşteşti! deosebita preţuire de rare
HI Să obţină beneficii suplimentare de 100 000 lor de plan maximale pe acest an, pentru înfăp­ ale ceferiştilor şi petroliştilor Eveniment de remarcabilă bucură aceştia clin partea
lei tuirea dezideratului suprem al poporului nostru: din ianuarie-februarie 1933. însemnătate în istoria mişcării tidului şi statului nostru.
La adunare au participat to­
Cu vii aplauze a fost
Exploatarea minieră cincinalul înainte de termen. Adunarea generală varăşii Ioachim Moga, prim- muncitoreşti şi comuniste, a mită delegaţia piohierilor
luptei partidului comunist pen­
şi-a
asumat
salariaţilor
aici
de
a
următoarele
angajamente : secretar al Comitetului jude­ tru izbînzlle ce l trăim as­ municipiu care au adus e
e
ţean Hunedoara al P.C.R., pre­
Aninoasa B Depăşirea prevederilor planului producţiei şedintele Comitetului executiv tăzi, pentru cele viitoare, ma­ tionantul lor omagiu eroic
globale in proporţie de 0,5 la sută rile acţiuni greviste ale cefe­ lupte greviste ale referişi
Hotăriţi să înfăptuiască exemplar sarcinile de al Consiliului popular jude­ riştilor şi petroliştilor se în­ şi petroliştilor din febru
plan pentru acest an, să transpună în fapt pre­ H Sporirea productivităţii muncii fizice la ni­ ţean, Víchente Bălan, prim-vi- scriu cu literă de aur în cro­ 1933.
ţioasele indicaţii date de secretarul general al velul maximal cu 30 coli tipo, 174 mii coli hîr- cepreşedimte al Comitetului e- nica formării noastre ca po­ In încheiere, ansamblu]
a
partidului cu ocazia vizitei întreprinse în anul tle tiraj culoare şi 250 mii coli V2 ¡ finisare xecutiv al Consiliului popular por liber, demn, stăpîn pe tistic al regionalei de căi
trecut în bazinul carbonifer al Văii Jiului, mine­ ■ Sprijinirea constructorului pentru darea in judeţean, Constantin Dumi- soarta sa. rate, formaţia de dansuri
rii de la Aninoasa îşi asumă următoarele anga­ funcţiune a noii tipografii din Deva cu 20 zile trescu, David Lazăr, Ştefan Evocînd momente şi acţiuni clubului sindicatelor şi o
jamente : înainte de termen. Almăşan, secretari ai Comite­ clin timpul luptelor greviste
tului judeţean de partid, Aron din februarie 1933, tovarăşul sindicatului învăţămînt D'
Colcer, prim-secretar al Co- Ştefan Almăşan, secretar al au prezentat un amplu
gram artistic.
cu
CURSURI DE alimentării Pentru energie e- ciplina în muncă, pe care r Concursul a fost prece­ cu ajutorul unei maşini
aceştia
o
prestează,
lcctrică.
execu­
aceasta,
dat de expunerea „File din
ARBITRI DE VOLEI la Călan se află în lucru tarea la timp a tuturor lu­ activitatea P.C.R. in Re­ puse recent în funcţiune. VREMEA
o staţie de transformare crărilor agricole, extinde­ galitate“.
Astăzi încep înscrierile de înaltă tensiune de 110 rea acordului global la TIRGURI Pentru 24 ore
— la sediul C.J.E.F.S. De­ kilovolţi. De la această majoritatea culturilor, ce
va şi la consiliile munici­ staţie se vor alimenta atît înseamnă îndeplinirea cin­ DIN COMERJUL Schimbul direct între Vremea se menţine ]
pale şi orăşeneşti pentru uzina „Victoria“, cit şi vii­ cinalului înainte de ter­ CU LEGUME producători şi consuma­ general călduroasă, cu ci
educaţie fizică şi sport — toarea fabrică de ipsos. men în agricultură. tori individuali sc practi­ rul variabil, favorabil pri
pentru cursurile de arbi­ O staţie asemănătoare In vederea îmbunătăţirii că la noi de mii de ani. cipitaţiilor slabe, sub fo
tri de volei, care se vor se află în lucru la Hune­ CONCURS aprovizionării populaţiei Modalitatea de întîlnire e mă de ploaie. Vînt potr
desfăşura între 1 martie şi doara şi ea va fi destina­ cu legume, în depozitele tîrgul. Noi n-am renunţat vit, cu intensificări di
l aprilie a.c., în locali- tă în exclusivitate îmbu­ „CINE ŞTIE, ClŞTIGĂ“ şi unităţile de desfacere ia el. Ba mai mult. tîrgu- sud-vest. Temperatura m
ăţile respective. Perioada nătăţirii consumului cas­ ale C.L.F. Petroşani au rile se bucură în organiza­ nimă va fi cuprinsă înti
înscrierilor se încheie la nic de energie electrică. La Şcoala generală din fost luate o serie de mă­ re de sprijinul consiliilor minus 2 şi 2 grade, h
1 martie a.c. Cursurile Blăjeni s-a desfăşurat, în suri care vizează, pe lin­ populare. maxima între 6 şi 10 gr:
sînt deschise tuturor do­ cinstea celei dc-a 40-a a- gă trecerea la organizarea Iată, pentru informarea de.
ritorilor. indiferent de vîr- EXPUNERE nlversări a luptelor din programului de lucru pe populaţiei interesate, pro­
stă şi pregătire profesio­ februarie ale ceferiştilor şi două schimburi, extinde­ gramul tîrgurilor pe Iiina Pentru următoarele
nală. La căminul cultural din petroliştilor, concursul „Ci­ rea operaţiunilor de spă­ martie în cîteva localiraţi două zile
Ohaba, in faţa unui nu­ ne ştie, cîştigă“, cu tema lare şi preambalare a pro­ din judeţ. La Deva — în
ÎMBUNĂTĂŢIREA măr însemnat de coopera­ „Mişcarea muncitorească duselor. In acest sens se 18 şl 21, la Orăştie — în
tori, a avut loc expunerea hunedoreană“. La concurs 11 şl în 14, la Brad — pe Vremea se menţine că
ALIMENTĂRII CU „îndatoriri de seamă ale au participat pionieri şl poate aminti că de la Lu­ întîi martie, ia Bălţa — duroasă Ia început, apr
ENERGIE ELECTRICĂ cetăţenilor de la sate în utecişti din şcoală. S-au peni, în mai puţin de o pe 2 martie, la Balşa şi se va răci treptat la sfii
îndeplinirea cincinalului evidenţiat, prin cunoştinţe săptămînă, s-au pus la Ilia — pe 25, ia Dobra — şitul Intervalului. Ceri
jj.1,. Deva. Muncitoarea Cornelia Ionaş, lucrînd la o maşină Cîteva localităţi din zo­ înainte de termen“. Cu a- temeinice, Voichiţa Marcu pe 6 martie, la Şoimuş — va fi variabil, favorab
de filetat, depăşeşte plănui lunar cu peste 20 la sută şi realizează na Călan sc vor bucura cest prilej, au fost abor­ şi Adriana Ştefan, Maria dispoziţia consumatorilor pe 4 martie, iar la Săcă- ploilor slabe. Vînt potr
produse de bună calitate. Foto: VIRGIL QNonj In viitor de îmbunătăţirea date aspecte privind dis­ Gola şi Dorel Marcu. 8 tone de morcovi spălaţi rîmb — pe 30 martie. vit din sud-vest.