Page 46 - Drumul_socialismului_1973_02

■BMPasBagBgqOTggEsaEgggqma««^
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 630 ® VINERI 16 FEBRUARIE 1973
srwî«rt»»iî7Tirn5ipn5raîi3E?ri333£rssaspss samaoHainBMBa

Cincinalul în patru ani şi ju­ nor procedee cît mai eficien­
mătate ! Iată sinteza progra­ te.
mului de activitate stabilit în Să acordăm mai multă aten­
adunarea generală a reprezen­ ţie lichidării stocurilor supra-
tanţilor oamenilor muncii de normatlve — au subliniat unii
la Uzina chimică din Orăştie. vorbitori, pentm că, aşa cum nizaţiile sindicale. Aceste lii de clasă a feroviarilor. munist, care demască poli­
Angajamentul asumat — înte­ rezultă şi din darea de sea­ (Urmare din pag. 1) greve larg susţinute de mun­ Asasinatele dezlănţuite în tica de fascizare a ţării, în
meiat pe succesele înregistra­ mă, în anul 19$t s-au înre­ citori şi alte pături sociale dimineaţa zilei de 16 februa­ care se arată că cea mai
te în anul care a trecut, dar gistrat mari imobilizări de puns întreaga masă a mun­ din diferite centre ale ţării rie, arestarea a 2 000 de eficace cale pentru apărarea
mai ales pe cunoaşterea rigu­ produse finite. Este adevărat citorilor de la „Griviţa", toţi au culminat cu luptele eroi­ muncitori, precum şi închi­ intereselor muncitorimii, es­
roasă a resurselor — reflectă că au fost luate măsuri pentru cei 7 000 de ceferişti. ce ale ceferiştilor de la „Gri­ derea sub pază militară a A- te organizarea lor pe princi­
liotărîrea chlmiştilor de Ia O- înlăturarea acestui neajuns, Grevei de la „Griviţa“ din viţa“ din 15—16 februarie telierelor C.F.R. nu au însem­ piul luptei de clasă.
răştie de a nu precupeţi nici dar faptul că ele s-au înre­ 2 februarie i-au urmat gre­ 1933. nat însă înfrîngerea muncito­ Revendicări proprii de
un efort pentru a transpune în gistrat pe parcurs a determi­ ve cu ocuparea atelierelor la Intrînd în grevă, ceferiştii rimii ceferiste şi nici zdrobi­ luptă au formulat în aces­
faptă sarcinile de înaltă răs­ nat ca viteza de rotaţie a mij­ Iaşi, Galaţi, Paşcani etc.. nu­ din Bucureşti cereau elibe­ rea mişcării revoluţionare te zile minerii din zona
pundere trasate de către Con­ loacelor circulante să fie rea­ meroase ieşiri în stradă ale rarea tuturor conducătorilor din România. Bradului, cei din Ghelar pre­
gresul al X-lea şi de Confe­ lizată cu 7 zile sub nivelul maselor de muncitori în o se­ lor arestaţi, înlăturarea ime­ Procesele conducătorilor cum şi muncitorii de la U-
rinţa Naţională a partidului, planificat. rie de alte centre ale ţării diată a stării de asediu, re­ luptelor ceferiştilor şi petro­ zinele metalurgice din Hu­
din iulie 1972, în scopul edifi­ Dezbaterile din adunarea ge­ şi demonstrarea pe străzi cunoaşterea comitetului de liştilor judecate la Bucureşti nedoara.
sub lozinci revoluţionare.
cării societăţii socialiste mul­ întărit liotărîrea de a ne res­ tilaje sînt reparate, stagnările nerală — la care au mai par­ Valul de luptă declanşat o fabrică, respectarea cuceriri­ (iulie 1933) şi Craiova (iu­ Privite In perspectiva iş-
tilateral dezvoltate în patria pecta angajamentul asumat — produse ca urmare a defecţiu­ ticipat ing. Ioan Iancu de la lor obţinute prin greva lor nie 1934), au constituit un torică, luptele din 1933 au
noastră. a spus tovarăşul Ioan Socaciu, nilor electrice şi mecanice sînt secţia a Il-a chimică, Ioan dată cu greva din 2 februa­ de la 2 februarie. Frontul u- nou prilej de demonstrare a fost premergătoare unor
rie de la „Griviţa“ n-a putut
După cum se ştie, planul a- inginer şef Ia secţia mase destul de dese ; lipsesc unele Susan, maistm la aceeaşi sec­ fi împiedicat nici cu preţul nic realizat şi verificat la 2 tăriei solidarităţii maselor mari bătălii revoluţionare
nului trecut a fost realizat Ia plastice. Nu trebuie să ne piese de schimb la maşinile de ţie, Mihai Popa, şeful secţiei aplicării stării de asediu la februarie se cimenta în con­ largi cu cele două detaşa­ care au culminat cu insurec­
U. C. Orăştie cu 15 zile îna­ mulţumim însă cu ceea ce am injecţie, iar pompele acestora a IV-a, turnătorul Lupu To- 4 februarie, nici cu preţul diţiile intrării la 15 februarie mente înaintate ale clasei ţia naţională armată antifas­
inte de termen, ceea ce do­ realizat, pentru că avem încă nu corespund, din care cau­ ma, jng. Ioan Mocanu, şeful arestărilor masive efectuate în grevă a celor 7 000 de muncitoare, care în ianua- cistă din august 1944, organi­
vedeşte preocuparea constantă multe rezerve de îmbunătăţire ză producţia de mase plastice secţiei I chimică, ing. Sabin muncitori de la „Griviţa“ rie-februarie 1933 au înscris zată şi condusă de P.C.R. Ea
a colectivului de a valorifica a ritmicităţii producţiei şi a este diminuată. Propun ca pro­ Olariu, inginer şef al uzinei, de autorităţile represive bur- care s-au baricadat în ate­ prin lupta lor pagini de ne­ a deschis o eră nouă în istoria
ghezo-moşiereşti, arestări ca­
în întregime resursele existen­ calităţii produselor, efectuarea blema utilajelor şi a pieselor şi alţi tovarăşi — au subli­ liere. Bizuindu-se pe tăria uitat în istoria patriei şi a ţării noastre, eră în care po­
te, grija pentru asigurarea ba­ unor reparaţii corespunzătoa­ de schimb pentru acestea să niat noi direcţii ale dezvoltă­ re într-o singură noapte, în frontului unic, organizaţia poporului român. porul român şi-a văzut îm­
zei tehnico-materiale, folosirea re, întreţinerea în bune con- stea mai mult în atenţia co­ rii întreprinderii, căile cele cea de 14/15 februarie 1933 P.C.R. din ateliere a acţio­ Luptele din 1933, fiind plinite nobilele sale aspira­
s-au ridicat la 1 600 persoa­
deplină a capacităţilor de pro­ diţiuni a maşinilor şi utilaje­ mitetului oamenilor muncii din mai lesnicioase pentru a în­ ne. Astfel, între 12—15 fe­ nat în direcţia alcătuirii din prima mare ridicare în Eu­ ţii şi idealuri.
ducţie şi a forţei de muncă, lor. Sînt doar cîteva din ce­ uzina noastră şi chiar a con­ făptui obiectivele pe care şi rîndurile muncitorilor a pi­ ropa a proletariatului, la Evocăm astăzi patru de­
pentru reducerea consumului rinţele pe care toţi muncitorii ducerii grupului industrial de le-au propus. Chimiştti de la bruarie 1933 se desfăşoară chetelor de grevă, a gărzilor scurtă vreme după venirea cenii de la marile bătălii
de materiale. Drept rezultat al uzinei noastre vor trebui să prelucrare a maselor plastice. Orăştie şi-au concretizat ho- cu putere crescîndă un nou de autoapărare, a gărzilor de lui Hitler la putere, s-au în­ proletare din 1933, în condi­
organizării judicioase a acti­ le îndeplinească exemplar în — Deviza noastră — spu­ tărîrea de a munci mai bine val de lupte greviste ale ajutorare. scris printre marile eveni­ ţiile unei epoci noi în isto­
vităţii, hărniciei şi priceperii 1973. nea maistrul Dumitru Domna-_ într-o chemare la întrecere a- muncitorilor de la Atelierele In faţa hotărîrli neclinti­ mente cu larg răsunet in­ ria poporului, a luptei lui
oamenilor muncii din această Cel de-al treilea an al cin­ ni, şeful atelierului de sculă- dresată colectivului întreprin­ C.F.R. Cluj, Iaşi, Oradea etc. te a greviştilor de a-şi apăra ternaţional. In numeroase seculare — epoca socialis­
importantă întreprindere a ju­ cinalului pune în faţa colecti­ rie, este „Cantitate, calitate şi derii „Vîscoza" din Lupeni In fruntea lor se situează drepturile prin luptă, auto­ ţări ale lumii, clasa munci­ mului victorios. Sub condu­
deţului nostru, valorificării cu vului sarcina de a spori con­ operativitate". Cred însă că ar prin care se angajează ca în hotărît, le organizează şl le rităţile burghezo-moşiereşti toare, celelalte pături socia­ cerea Partidului Comunist
eficienţă sporită a potenţialu­ siderabil producţia. In dinami­ trebui luate măsuri pentru în­ 1973 să realizeze obiective conduc organizaţiile P.C.R., au recurs la reprimarea prin le şi-au exprimat solidarita­ Român, clasa noastră mun­
lui intelectual al cadrelor teh­ ca creşterii efortului produc­ locuirea unor maşini uzate pe­ importante. comitetele de acţiune, orga­ forţa armelor a eroicei bătă­ tea frăţească cu lupta cefe­ citoare, exponentă a intere­
nice şi inginereşti, în anul tiv, 1973 reprezintă, cu adevă­ ste măsură atît moral cît şi Producţia anului 1973, baza­ riştilor şi petroliştilor. In selor vitale ale întregului
care a trecut la U.C. Orăştie rat, un an important, defini­ fizic. De asemenea, s-ar cu­ tă pe o participare plenară a presa mişcării muncitoreşti popor, purtătoare consecven­
au fost asimilate 72 produse toriu pentru respectarea anga­ veni mai multă preocupare colectivului de muncă la în­ din diferite ţări s-a vorbit tă a aspiraţiilor lui de pro­
noi, fapt concretizat într-o jamentului de a realiza cinci­ pentru asigurarea atelierului deplinirea planului şi a anga­ multă vreme de „exemplul gres a înfăptuit. în strînsă
producţie care însumează pe­ nalul în patru ani şi jumătate. cu aparatură de ascuţit. Tre­ jamentului asumat, oferă ca­ românesc“, de „pilda de alianţă cu ţărănimea şi in­
ste 25 milioane lei, s-au dat Ne-am luat un angajament buie luate în acelaşi timp mă­ drul necesar obţinerii unor eroism care în curînd s-ar telectualitatea, cu toţi oa­
în funcţiune noi capacităţi de mobilizator, posibil de reali­ suri pentru informarea mai o- rezultate demne de hărnicia putea repeta foarte bine în menii muncii, fără deosebire
producţie, sistemul de muncă zat, dar care ridică unele pro­ oamenilor de aici. oricare altă ţară capitalis­ de naţionalitate, o orînduire
în acord global a fost mult bleme — a arătat Voju Nico- perativă a cadrelor tehnico-in- Adunarea generală a repre­ tă“, de „făclia aprinsă de socială superioară, în care
ginereşti, a maiştrilor şi mun­
extins, mai ales la secţia de lae, maistru la secţia mase zentanţilor oamenilor muncii muncitorul român“ şi care şi-au găsit împlinire mari­
mase plastice şi sectorul me­ plastice. Socotesc că este bine citorilor cu tot ceea ce a a- de la U. C. Orăştie a marcat „trebuie dusă înainte“ ş.a. le idealuri de dreptate socia­
canic, a scăzut simţitor numă­ să chibzuim împreună, acum, părut nou în domeniul nostru un pas hotărîtor pe drumul lă şi independenţă naţiona­
rul absenţelor nemotivate şi ce măsuri trebuie să luăm de activitate. Aceasta ar con­ înfăptuirii consecvente a sar­ Luptele muncitorimii cefe­ lă ale gînditorilor şi militan­
al abaterilor disciplinare. pentru a înfăptui ce ne-am tribui fără îndoială la gene­ cinilor de maximă însemnăta­ riste şi petroliste din 1933, ţilor de seamă din istoria po­
— Anul trecut a confirmat propus. De exemplu, se mai ralizarea experienţei înaintate, te trasate de către partid. larg susţinute de masele porului român.
puterea noastră de muncă, a pierde timp pînă ce unele u- la aplicarea în producţie a u- V. PETRESCU largi populare, prin adîncul Pe întreg cuprinsul patriei
lor caracter politic au fost
pentru acea vreme expre­ noastre socialiste. într-o at­
sia cea mai înaltă a frămîn- mosferă de puternic avînt
tărilor sociale ale masei de generat de hotârîrile Con­
gresului al X-lea şi ale Con­
milioane de oameni ai mun­
cii din România. Aceste lup­ ferinţei Naţionale a partidu­
0
lui, se Gj^sfăşoară amplă şi
te au demonstrat maturiza­ clocotitoare emulaţie crea­
rea politică a clasei munci­ toare în munca pentru înfăp­
toare, care a urmat chemă­ tuirea programului edificării
rile celei mai revoluţionare societăţii socialiste multila­
forţe politice — Partidul teral dezvoltate, pentru rea­
Comunist Român. lizarea înainte de termen a
Este binecunoscut rolul im­ C.A.P. Haţeg, Sînpetru, Uni­ teva nume — au înfăţişat de­ îngrijirilor zilnice la tractoa­ Influenţa acestor puternice actualului plan cincinal de
portant ce revine secţiilor de rea, Bărăşti şi altele. taliat cauzele unor astfel de re şi maşini. Strîns legată de bătălii de clasă s-a resimţit
mecanizare care servesc co­ Dezbaterile adunării genera­ situaţii şi au subliniat pro­ folosirea la întreaga capacita­ în toate straturile maselor dezvoltare economico-socială
a ţării.
operativele agricole, activita­ le au reliefat existenţa unor blemele ce se impun a fi so­ te a tractoarelor şi maşinilor muncitoare de la oraşe şi Cel mai înalt omagiu ce-1
tea mecanizatorilor fiind un rezerve apreciabile de îmbu­ luţionate în vederea înlătură­ este problema ridicării pregă­ sate — constituind un im­ putem aduce eroilor cefe­
barometru sensibil al nivelu­ nătăţire a activităţii de an­ rii deficienţelor manifestate. tirii profesionale a tractorişti­ bold uriaş pentru desfăşura­ rişti şi petrolişti, celorlalţi
lui recoltelor obţinute de samblu a mecanizatorilor. A- Vorbitorii s-au referit îndeo­ lor şi cunoaşterea sarcinilor rea luptelor revoluţionare oameni ai muncii care în ia-
C.A.P. Cum a răspuns colec­ nalizindu-lfe în spirit critic şi sebi la importanta ce trebuie de producţie ce revin fiecă­ din anii următori.
nuarie-februarie 1933 au spri­
tivul de muncă al S.M.A. Ha­ autocritic, s-a insistat asupra acordată demarării neîntîrzia- rui mecanizator. In acelaşi Ca urmare a muncii asi­ jinit lupta lor, tuturor revo­
ţeg sarcinilor cu care a fost necesităţii întăririi disciplinei te a lucrărilor de pregătire a timp, prezintă o deosebită în­ due desfăşurate de comunişti luţionarilor care atît. în
confruntat în anul trecut 7 In în muncă în fiecare secţie, a noii recolte, fiecare angajîn- semnătate preocuparea pentru în rîndul personalului de 1933, cît şi în anii care au
ce direcţie îşi va orienta e- permanentizării cadrelor şi du-se să depună eforturi în îmbunătăţirea calităţii lucrări­ mişcare şi tracţiune, acesta urmat, au contribuit prin
forturile în acest an hotărî­ ridicării nivelului lor de cu­ scopul creşterii veniturilor lor efectuate în C.A.P., cît şi a reuşit să fie antrenat în jertfa lor la făurirea Româ­
tor al cincinalului ? Iată în­ noştinţe profesionale. Apelînd proprii ale S.M.A. şi a pro­ lărgirea gamei de lucrări e- susţinerea luptei " muncitori­ niei socialiste, îl constituie
trebările esenţiale aflate pe la comparaţii, s-a arătat că ducţiei agricole în unităţile fectuate mecanizat astfel în- lor de la Atelierele C.F.R., înfăptuirea obiectivelor în-
agenda adunării generale a s-au evidenţiat în mod deo­ servite, reducerii cheltuielilor cît secţia de mecanizare să fie printre care se remarcă şi sufleţitoare stabilite de par­
oamenilor muncii de la unita­ sebit mecanizatorii Mihai Cor- materiale şi depăşirii numă­ realmente sector mecanic al cei de la centrul feroviar Si- tidul nostru pentru făurirea
tea amintită. cioavS, Ion Mihăilescu, Gri- rului de ore de funcţionare cooperativei agricole servite. meria. Printre ceferiştii de societăţii socialiste multila­
Exprimate sintetic, rezultate­ gore Bozga şi alţii care au planificate pe tractor. Prin punerea în valoare a la Simeria sînt răspîndite teral dezvoltate în patria
le înregistrate în anul trecut realizat venituri pe tractor cu De ani de zile — spunea rezervelor existente, colecti­ manifeste ale partidului co­ noastră.
se concretizează în depăşirea cîte 37 000 — 48 000 lei mai Emil Racoviţean — la C.A.P. vul de muncă al S.M.A. Haţeg
volumului total de lucrări cu mari faţă de media înregis­ Rîu Alb se întîmpină aceleaşi şi-a asumat angajamentul să
8,9 la sută şi în reducerea trată pe S.M.A., în timp ce greutăţi, conducerea coo­ depăşească volumul anual de
cheltuielilor la 1 000 lei ve­ Iulius Clep, Leontin Muntean, perativei agricole neasigurînd lucrări cu 100 000 Iei, să re­
nituri cu 110 lei. Dacă sub Dorin Nendreanu, Bulgaria la timp front de lucru cores­ ducă cu 5 lei cheltuielile la
acest aspect realizările sînt Mureşan şi alţii s-au situat punzător pentru tractoare. O 1 000 lei venituri, să sporeas­ Preocupările noastre ie căpetenie - asigurarea prezenţei
meritorii, în ceea ce priveş­ undeva la jumătatea acestei cauză principală a recoltelor că cu 100 lei productivitatea
te producţiile obţinute de co­ medii. De asemenea, reţine slabe şi a rezultatelor nesa­ muncii şi să contribuie la ob­
operativele agricole deservite atenţia faptul că şi între re­ tisfăcătoare ale secţiei S.M.A. ţinerea unor producţii supli­
situaţia nu este favorabilă, zultatele secţiilor sînt dife­ constă în neeliberarea terenu­ mentare de 30 kg grîu şi 50
faţă de plan semnsllndu-se renţe apreciabile, mecanizato­ lui imediat după recoltarea kg porumb la hectar în co­ nemijlocite m organizaţiile ie partid, adaptarea stilului
restanţe de 5 procente la rii de la C.A.P. Rîu Alb în- culturilor. Spre exemplu, operativele agricole din ra­
grîu şi 57 la cartofi. deplinindu-şl planul de veni­ strînsul paielor de grîu s-a za sa de activitate. Hotărîrea
In cooperativele agricole turi numai în proporţie de început de abia în luna de­ de a îndeplini exemplar obi­
unde între secţiile de mecani­ 77,2 la sută, în vreme ce la cembrie. Inginerul Mircea ectivele respective îşi găseşte
zare şi cooperatori s-au secţiile din Sîntămăria Orlea Mureşan a insistat asupra corespondent în fermitatea cu k muncă şi ie conducere imperativelor actuale
statornicit relaţii bune de co­ şi Haţeg veniturile s-au de­ grijii pe care mecanizatorii care mecanizatorii s-au anga­
laborare, unde mecanizatori­ păşit cu cîte 10 procente. sînt datori să o acorde folo­ jat să dea viaţă planului de
lor li s-au creat condiţii co­ Tovarăşii Gheorghe Vlăs- sirii judicioase a bazei tehni­ măsuri tehnico-organizatorice (Urmare din pag. 1) rezervate şedinţelor de birou, afectat de ele este pregătirea re zi, telefonic, secretarii do
respunzătoare de muncă şi ceanu, Viorel Enăşescu, Adam co-materiale, urmărindu-se u- adoptat de adunarea genera­ secretariat, birou permanent lor temeinică şi asigurarea partid sau alţi membri ai or­
Duduţă, Ion Crişan, Marin tilizarea întregului parc de sau comitet executiv şi altor unej finalităţi concrete, care
viaţă, nivelul recoltelor a fost lă a oamenilor muncii — mă­ cut. Iată de ce, cred, că este ganelor informează comitetul
Gămănuş, Ion Savu, Puiu Şte- utilaje cu randamente supe­ activităţi: pregătirii propa­ să nu mai facă necesară re­ municipal dacă sînt sau nu
mai ridicat, detaşlndu-se ca foni, Emil Racoviţan, Robinson rioare şi reducerea cheltuie­ suri care sînt menite să asi­ necesar, mai mult ca oricînd, gandiştilor, examinării unor luarea în discuţie a aceleiaşi probleme deosebite în unităţi.
pozitive exemplele oferite de Vaslu — să amintim doar cî- lilor materiale prin aplicarea gure randamente superioare. să punem la baza activităţii materiale, întocmirii unor si­ probleme. Am reuşit, în ulti­ Stăruind asupra perfecţionă­
de partid metode ştiinţifice tuaţii etc. Celelalte zile ale ma perioadă, s"ă asigurăm ela­ rii activităţii organizatorice
de planificare, organizare şi săptămînii sînt consacrate ac­ borarea mai din timp a mate­
r conducere, să renunţăm la tivităţii de teren, pe baza am reuşit să ne creăm mai
multe lucruri care au fost unui program individual cu rialelor pentru şedinţele de mult timp pentru prezenţa în
birou, secretariat sau de co­
improvizate în munca de par­ obiective precise. Pentru a mitet executiv, astfel că par­ mijlocul organizaţiilor de par­
tid, metode învechite, tipare „epuiza" în aceste două zile ticipanţii au timp să le stu­ tid, pentru dialogul viu, ne­
care nu mai corespund sta­ şedinţele care trebuie ţinute, dieze temeinic şi să determi­ mijlocit cu oamenii. Deşi avein
un aparat salariat restrîns, în
diului actual, iar prin formele am organizat, mai ales în a- năm ca, în cadrul şedinţelor, luna ianuarie, de pildă, am
muncii politice, educative de
Ziua se sfîrşise de mult. clent la 115 la sută prin eli­ topesc. Maşina este sufletul copil din şase, într-un sat de masă să asigurăm creşterea cest an, şedinţe comune pe li­ vorbitorii să nu se refere reuşit să participăm la circa
Tîrziu, seara, după ce zgo­ minarea kilometrilor fără în­ meu. Niciodată nu am negli- munte acum patruzeci de neîncetată a conştiinţei co­ nie de partid şi consiliu doar la cele consemnate în 70 adunări de partid, 26 for­
motul înnăbuşit al motoarelor cărcătură, lucrînd în relaţia jat-o, am tratat-o ca pe cel ani, într-un sat al ciobanilor muniştilor, cadrelor, oamenilor popular în toate problemele materiale, ci să completeze me de invăţămînt politic, 19
încetase, sbseşte din cursă plin-plin, precum şi buna în­ mai apropiat prieten şi ea m-a şi oilor, Poiana Sibiului, ştiţi muncii. de care răspund ambele or­ analiza cu probleme şi as­ şedinţe ale comitetelor oame­
interurbană un autotractor cu treţinere a mijlocului de ascultat. Noul aşezămînt al dumneavoastră, acolo către Ce ne-'am propus şi cum gane : activitatea de investiţii, pecte culese din controlul pre­ nilor muncii, la adunări ge­
de aprovizionare şi deservire
şea. transport efectuînd la timp re­ autobazei dotat cu cele mai Jina. De copil am bătut dru­ acţionăm în această privinţă 7 alabil pe care îl face fiecare nerale ale salariaţilor. Nu aş
La volan, un bărbat între viziile tehnice de gradul I şi moderne utilaje ca staţia de murile, am fost chemat de încă din toamna anului tre­ a populaţiei, învăţămînt, ocro­ în domeniul supus analizei. vrea să se reţină că, prin
două vlrste, cu privire lumi­ II, îl situează între oameni ca gresare şi spălare automată ele şi mi-a plăcut. Cu vre­ cut ne-am stabilit preocupări tirea sănătăţii ş,a. Aşa de e- Au fost şi cazuri — pînă s-au prezenţa în mijlocul organi­
noasă şi o fire deschisă, bru­ mea, această plăcere a deve­ mai deosebite pentru ridica­ xemplu, la 19 ianuarie a.c. a obişnuit — cînd am constatat zaţiilor de partid, a oameni­
mat Ia tîmple de vreme, în­ nit o îndeletnicire şi s-a sta­ rea prestigiului fiecărei or­ avut loc o şedinţă comună a că unii tovarăşi nu cunosc lor muncii, am mutat doar
cheie ultima cursă interurba­ tornicit in mine. Pentru mine ganizaţii de partid, al fiecă­ biroului comitetului munici­ problemele decît din cele ci­ şedinţele ceva mai aproape
nă din luna ianuarie 1973. această chemare a drumurilor rui secretar, al comuniştilor pal de partid şi comitetului tite din referat sau planul de de activitatea economică şi
Este Hie Branga, conducător a devenit o pasiune, însăşi în general. Aceste preocupări executiv al consiliului popu­ măsuri. De asemenea, s-a reu­ socială. Pe lingă această par­
auto, unul dintre cei mulţi, existenţa mea. Dealtfel, me­ lar municipal în cadrul căre­ şit ca fiecare analiză să fie ticipare — care are un rost
seria noastră impune aceasta. vizează acordarea unei griji ia s-au discutat şi aprobat ma­ urmată de măsuri, desigur în important în respectarea tine­
oare pe timp frumos, arşiţă maj mari pentru pregătirea şi terialele pentru sesiunea acest domeniu mai trebuie ac­
sau furtună străbate la vola­ Ştiţi, eu fac curse interurba­ Instruirea aparatului şi a se­ ţionat pentru sporirea com­ rii adunărilor de partid şi ri­
nul maşinii şoselele ţării. ne pentru Combinatul siderur­ consiliului popular din 22 petenţei şi conciziunii măsu­ dicarea rolului lor educativ
— Bine aţi venit, nea Ilie I gic Hunedoara. Dereglarea cretarilor organizaţiilor de ianuarie — planul economic, — secretarii, instructorii con­
partid, a unui ajutor efectiv
Cum a mers ? Se aude vocea transportului ar însemna per­ bugetul, angajamentele —, rilor. S-a mai urmărit ca la sacră cea mai mare parte a
impiegatului de autocoloană turbarea producţiei. şi la faţa locului în rezolva­ precum şi concluziile reieşite şedinţele organului să fie in­ timpului lor de teren ajuto­
rea diferitelor probleme ale
de serviciu din acea seară. un exemplu, un exemplu demn ne sînt la dispoziţie. Ceea ce — Vi s-a întîmplat vreoda­ muncii de partid, economice, din recensămîntul animalelor. vitaţi şi alţi factori — secre­ rului concret, controlului în­
Omul de la volan a dat în­ de urmat pentru mulţi colegi am parcurs eu nu e mult, se tă să nu executaţi vreo cultural-educative, adică de a In continuare, fiecare organ a tari de partid, conducători ai deplinirii hotărîrilor, cunoaşte­
rii directe a realităţilor, re­
cet din cap, în semn de apro­ de breaslă. Pentru meritele putea şi mai mult. Asta în­ cursă pentru acest benefici­ rezolvat probleme specifice organizaţiilor de masă, din zolvării problemelor pe care
ar ?
economie, învăţămînt etc. —
sale în activitatea pe care o
bare. ' desfăşoară şi pentru faptul că seamnă într-un cuvlnt respec­ — Nu I Şi sînt mîndru de muta centrul muncii organului (biroul comitetului municipal pentru a contribui la adînci- le ridică oamenii.
Dar,
municipal
unităţi.
In
tarea cu stricteţe a „mersului
Am înţeles. Era trudit şi îi toate autovehiculele încredin­ programat al cursei", a „nor­ aceasta. Transporturile sînt pentru aceasta trebuie să ne a analizat situaţia efectivului rea analizei şi a lua la cu­
era somn, însă a acceptat cu melor de siguranţa circulaţi­ un organism vital al econo­ şi compoziţiei organizaţiei de noştinţă „în direct“ de măsu­ Perfecţionarea activităţii or­
bunăvoinţă discuţia noastră. ţate le-a întreţinut şi folosit ei şl protecţiei muncii" pre­ miei noastre, ele trebuie să creăm în primul rînd timpul partid, a cadrelor). In 29 ia­ rile şi sarcinile stabilite. ganizatorice este un proces
material necesar acordării a-
complex, dinamic, multilateral.
în cele mai bune condiţii de­
Am discutat cu el şi am păşind normele de rulare ale cum şi perfecţionarea continuă funcţioneze permanent zi şi jutorului, dialogului viu cu oa­ nuarie, secretariatul comite­ Activitatea organului nostru Ceea ce am întreprins pînă
descoperit o inimă încălzită a calităţilor profesionale. An­ noapte, ca un adevărat cea­ menii, prezenţei noastre în tului municipal şl biroul per­ de partid este drămuită şl de acum îl considerăm un înce­
de entuziasm şî dragoste pen­ acestora, ne spun tehnicianul velopele nu le-am schimbat sornic, ca un ceasornic de organizaţiile de partid, ceea manent al comitetului execu­ numeroasele probleme cu ca­ put. Pentru că mai avem încă
tru munca sa, am descoperit Iosif Szente şi Alexandru bună calitate, iar lucrătorii tiv al consiliului popular au re vin comuniştii, oamenii
acea chemare spre meseria ce Iordănescu, şeful staţiei de de Ia darea în exploatare a din transporturi să fie pătrunşi ce Implică o luptă hotărtftă analizat în comun situaţia e- muncii pentru a ne sesiza şi multe şedinţe, unele insuficient
autovehiculului. Am rulat cu
o profesează. Trăsăturile prin încărcare în parcurs, acestui de simţul înaltei datorii, o pentru reducerea numărului conomico-financiară a I.I.L. a ne solicita sprijinul. Am pregătite şi fără finalitatea
om i s-a încredinţat, către în­ ele cei peste 100 mii kilome­ de şedinţe şi a altor activi­ Deva ri a şantierului nr. 1 scontată, cu comisiile pe pro­
care poţi să-i apreciezi mun­ ceputul anului 1972, un nou tri, depăşind norma medie de datorie de cinste faţă de so­ tăţi de la sediu şi, în conse­ de construcţii de locuinţe, iar considerat că şi în acest do­ bleme abia recent am reuşit
ca : energia, dăruirea şi pa­ autovehicul de mare capacita­ rulaj de 44 mii de kilometri/ cietatea noastră. De aceea, eu cinţă, o planificare şi organi­ meniu se pot aduce unele să începem să lucrăm mai
siunea. Pe omul acesta, care te cu care a parcurs pînă a- anvelopă. nu întrerup acest circuit. zare judicioasă a muncii, în­ în 19 februarie va avea loc îmbunătăţiri. Nu în sensul de organizat. Avem însă în acest
a depăşit un deceniu de cînd cum peste 100 mii kilometri, Convorbirile pe teme de si­ — De fapt aceste sînt cali­ tărirea responsabilităţii fiecă­ analiza comună a biroului şi a nu mai primi oamenii tn au­ domeniu indicaţii şi orientări
a început activitatea de con­ ceea ce înseamnă înconjurul guranţă a circulaţiei şi pro­ tăţi ce trebuie să caracterize­ comitetului executiv referitor dienţe ci de a preintîmpina foarte precise cuprinse în do­
ducător auto în cadrul auto­ tecţiei muncii din prima zi ze pe omul timpurilor noas­ ruia. Obiectivul concret pe la activitatea de investiţii şi deplasarea lor pentru orice cumentele Conferinţei Naţio­
bazei Deva, îl recomandă pămîntulul de două ori şl ju­ a fiecărei săptămîni au avut tre. Cum aţi început noul an ? care-l urmărim în cadrul per­ intensificarea muncii politice problemă. Aceasta se realizea­ nale a partidului, în expune­
faptele, roadele muncii sale. mătate pe la ecuator. un foarte mare efect asupra — Bine I fecţionării activităţii organiza­ şi educative de masă în ză, pe de o parte, prin pre­ rile t o v a r ă ş u l u i Nicolae
Realizarea în anul 1972 a Ilie Branga caută să inter­ conducătorilor auto, împros- Intr-adevăr, Ilie, omul dru­ torice este de a ajunge ca cel sprijinul sarcinilor de pro­ zenţa noastră zilnică în mij­ Ceauşescu. „Trebuie să ne o-
peste 520 mii tone-kilometri, vină, parcă mirat de explica­ pătîndu-le în memorie modul murilor, despre care cred că puţin 20 de zile dintr-o lună ducţie. In felul acesta am reu­ locul colectivităţilor de mun­ cupăm mult mai serios de or­
depăşind astfel sarcina plani­ ţia dată, încercînd să lămu­ în care trebuie să circule, nu s-a spus totul, şi-a înde­ să fie consacrate activităţii şit să reducem numărul de că, iar pe de altă parte prin ganizare — sublinia, de exem­
ficată cu peste 10 ta sută şi rească în cuvinte simple, dar ne spune Alexandru Iordănes­ plinit sarcinile stabilite. directe ou comuniştii, cu oa­ şedinţe, să evităm paralelis­ măsura luată ca secretarii or­ plu, secretarul general al
economisind circa 3 mii litri pline de adevăr această per­ cu. Mîine îl aşteaptă un drum menii muncii în întreprinderi, mele în activitate, să împle­ ganizaţiilor de partid să co­ partidului la consfătuirea de
benzină, ceea ce echivalează formanţă. lung. Ii urăm din inimă pe şantiere, în instituţiile de tim mai strîns activitatea de lecteze problemele care se ri­ lucru de la C.C. al P.C.R. din
cu o valoare de 4 200 lei, pre­ — Vedeţi dumneavoastră, în — Spuneţi, tovarăşe Bran­ „Drum bun“. învăţămînt, cultură, ocrotirea partid cu cea de stat. Pe vi­ dică în întreprinderi şi insti­ septembrie anul trecut —,
cum Şi interesul pe care l-a anij mei petrecuţi la volan pe ga, de cînd aţi simţit pasiu­ Bucuros ca întotdeauna, ne-a sănătăţii, în organizaţiile de itor, intenţionăm să mergem tuţii şi să treacă pe la muni­ deoarece aceasta este o pro­
depus şi îl depune pentru şoselele ţării, am căutat să nea volanului, această chema­ răspuns tuturor: masă şi obşteşti. mai mult pe analize comune cipiu pentru a discuta şi sta­ blemă cardinală a conducerii !
scurtarea timpilor la încărcări fiu cit mai aproape de cali­ re a drumurilor ? — Pe curînd ! Am acţionat şi acţionăm în pentru că, în fond, şi proble­ bili cum pot fi rezolvate. In Conducerea presupune în
şi descărcări, de folosire ra­ tăţile ce se pretind omului Zîmbind, parcă emoţionat AUREL MELIANU acest sens pentru îmbunătă­ mele sînt în tot mai mare felul acesta creşte şl autori­ primul rînd orga'nizare“. Vom
ţională a capacităţii autove­ vremurilor noastre. Pentru ne spune: dispecer şef ţirea planificării muncii. De măsură de interes comun. tatea secretarului de partid şi depune toate strădaniile pen­
hiculului ridicînd acest coefi- mine, omul şi maşina se con­ — M-am născut al treilea Autobaza Deva A doua fază, aş spune, a oamenii primesc răspuns fă­ tru ridicarea muncii noastre
regulă, primele două zile de preocupărilor pentru reduce­ ră să se mai deplaseze la
V_________________________ la începutul săptămînii sînt rea şedinţelor (i a timpului municipiu. De fapt, în fieca­ organizatorice la nivelul noi­
lor exigenţe.
l