Page 47 - Drumul_socialismului_1973_02

t
Rvgn?7^ræ^ !S53^^T.>lij!JHF
,
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 630 © VINERI 16 FEBRUARIE 1973

Am fost, sîmbâtă, martorii u- ilor semnării acordului privind
nei manifestâri emoţionante, încetarea războiului din Viet­
impresionantâ prin marea ei nam La fel, deosebit de in­
sinceritate, prin revărsarea de structive au fost pentru pio­
bucurie pe care a declanşa- nierii oaspeţi vizitarea şcolii,
riale a învăţămîntului şi intensitate. Toate forţele vor t-o. Răspunzind iniţiativei cu­ a laboratorului, a cabinetului
culturii, îmbunătăţirea stării fi mobilizate, în primul rînd, prinse de scrisoarea unităţii de ştiinţe sociale.
de sănătate a populaţiei. la desecări, combaterea băl­ de pionieri a Liceului pedago­ La rîndul lor, oaspeţii au
tirilor pe semănături, la gic din Deva, pionierii Şcolii ţinut să împărtăşească, de la — Bine că te-am zărit to- — Dragostea oamenilor faţă zboară de colo-colo, după chi­
GHERASIM TRIFA îndiguirii, curăţirea păşuni­ generale din Romos au adus, prima întîlnire, din specificul varăşu... de muncă, faţă de şantier. lipiruri n-ar trebui angajaţi
culturii şi ocrotiri! primarul comunei Baia de Criş lor şi tinetelor. la adunarea de înfrăţire a ce­ locurilor şi obiceiurilor de un­ — Bună ziua! — Dar e greu pe şantier. pe şantier. Şi dumneavoastră,
lor două unităţi, mesajul de de vin. Prof. Nicolae Cătăhici, — Tocmai vroiam sS-ţi te­ Rezistaţi cu toţii? Mai sînt tovarăşe, Petru Pălivan, ca se­
u-
de
TEODOR VASIU
sănătăţii populaţie! Lucrări de îmbuna- primarul comunei llia entuziasm al tuturor colegilor comandantul la instructor generală lefonez. Ştii, ăia de la Chiş- din aceia care dau bir cu fu­ cretar al organizaţiei de par­
nitate
de
Şcoala
lor, dornici să aibă aici prie­
tid, ce credeţi ?
ga ?
cădaga nu vor să-mi plăteas­
w fi ■ « teni mulţi de activitate şi de din Romos, le-a vorbit pionie­ că concediu] medical. — Numai aceia fug care — E o problemă mai vastă.
BAIA DE CRIŞ. An de an, joacă. rilor despre tradiţia jocului că- — Cum aşa ? n-au habar ce-i aia lopată şi Cu unii oameni trebuie să
luşeresc
pe
lor,
meleagurile
se alocă pentru dezvoltarea Adunarea comună cu cere­ despre perenitatea folclorului — M-am angajat pe şantier, care vin pe şantier să se munceşti. Să-i iaci să iubească
învSţSmîntului şi culturii, ILIA. Folosind timpul pri­ monial a ceior două unităţi românesc, despre bogăţia şi am lucrat vreo două luni, a- afle In Ireabă, neştilnd sau şantierul. Să-i determini să se
pentru ocrotirea sănătăţii elnic d:n lunile ianuarie şi de no! safe a fost deschisă în prezenţa frumuseţea acestuia. Apoi, i- poi m-am îmbolnăvit. Le-am poate nesimţind satisfacţiile simtă coautori la ceea ce con­
populaţiei sume tot mai im­ februarie, cetăţenii din sate­ conducerii liceului pedagogic, lustrativ, micii căluşari romo- dus certificatul medical pe o •pe care le trăieşti atunci struiesc. Ştiu eu, poate nu
portante de la bugetul sta­ le comunei noastre, mobili­ BOŞOROD Anul acesta s-a a oaspeţilor din Romos şi a lună şi jumătate şi nu vor cînd vezi obiectivul gata, am procedat destul de alent
tului. Anul acesta, de exem­ zaţi de organele locale de prevăzut să se termine lu­ să-mi dea banii. construit de mîna ta! in cazul lui I.S.
plu, sumele destinate aces­ partid şi de stat, au trecut crările de electrificare a — Şi acum ce faci aici la ■ir
tor sectoare de activitate cu hotârîre la înfăptuirea şalelor Luncani, Cioclovina „Sarmis" ? Mai eşti bolnav ? Revenim la primul caz re­ Nu, N-aţi procedat greşit!
din comuna noastră se ridi­ sarcinilor ce le revin din — Aş! N-am fost nici a- latat în acest articol : E| este un vechi „client“ al
că la 6 620 000 lei..Pentru în- programul judeţean de îm­ şi Alun. Sumele destinate a- tunci. Dar de vreme ce am — N-am reţinut bine. De ce cafenelelor şi trotuarelor din
vătămînt şi cultură se vor bunătăţiri funciare. Hărnicia cestor lucrări au fost înca­ certificat în regulă, şantierul zici că te-ai angajat pe şan­ Deva S-a vînturat şi se vin-
cheltui 3 778 000 lei, iar de care au dat dovadă ţă­ sate şi prin executarea u- trebuie să mă plătească. tier ? tură prin viaţă cu dezinvoltu­
pentru ocrotirea sănătăţii ranii cooperatori se concre­ nui important volum de lu­ ...Mă grăbesc. Vreau să tnaaMWBMMawMggaWBBaBW ră, susţinînd că este „om cu
populaţiei 2 842 000 Iei. Aces­ tizează în executarea de lu­ crări prin muncă patriotică cumpăr portocaie pentru un relaţii", in realitate, ciupeşte
te cheltuieli sînt mai mari crări pentru desecări şi de către cetătenj se vor rea­ coleg internat în spital. Dar ce poate de ici dc colo, de
fată de anul trecut cu combaterea băltirilor pe o liza economii în valoare de stau şi-l privesc o clipă. înalt, la părinţi sau prieteni, A ter­
3 956 000 lei, prin trece­ 100 000 lei fată de deviz. bine îmbrăcat, cu obraji de minat cîteva clase cu mare
rea finanţării activităţii de suprafaţă de 61 ha. De ase­ Lucrările de electrificare Alain Delon, cu mîini albe, greutate. A fost „ajutat" pen­
ocrotire a sănătăţii şi a menea, s-au decolmatat ca­ au început şi se află în fine, obişnuite mai degrabă tru asta mult de tot. Şi-a bă­
casei de copii de la judeţ nalele de scurgere a apei pe plină desfăşurare în satul să ţină un „Kent" sau un pa­ sranesmasmea tut soţia, părinţii. A dormit
la consiliul popular comu­ o lungime de 800 ml. Aceas­ Cioclovina. har cu coniac între degete, uneori şi în locuri mai puţin
nal. Toate aceste cheltuieli BCBWttiatnroien decît un tîrnăcop. — Nu ţi-am spus, dom’le ? plăcute (cu toate astea, anul
au drept scop dezvoltarea tă acţiune va cunoaşte în IERONIM GRECU şeni au făcut dovada talentu­ — Şi dacă n-ai bani, cum Ăia de la grupul şcolar mi-au trecut a fost pedagog la un
în continuare a bazei mate­ aceste zile o şi mai mare primarul comunei Boşorod elevilor anului V, viitori edu­ de-ti permiţi tocmai aici... dat vînt de pe postul de pe­ grup şcolar, la nişte elevi
catori şi învăţători. Totul fre­ lui şi virtuozităţii lor executînd — Alte resurse. dagog. Am auzit că pe şanti­ care învăţau tainele adevă­
măta de emoţie, intensificată cîteva „ponturi" ale acestui — Figurezi angajat şi în er, la început e harababură, ratei meserii!). După „divor­
de ritmul vioi al trompetelor joc străvechi'. altă parte ? dar se plăteşte bine. Şi m-am ţul" cu şcoala a simtit ne­
La fel de emoţionant a fost
Activitatea tehnic®' şi tobelor, de acordurile pro­ şi programul de cîntece al gajat pe şantier să fiu cuprins angajat. Am lucrat eu ceva, voia să „fie cuprins din nou
— Da de unde! M-am an­
apoi mi-am luat certificat me­
în cîmpul muncii, să ia un
ale
de
„Tricolorului",
funde
condus
-
claselor
l-IV
corului
cambrate
cuvintele
de
ale comandantului de emoţie de prof. Aurica Galici. în cîmpul muncii şi să iau dical. ban în plus“. Aşa a ajuns po
unita­
şantier. A fugit de aici, pen­
— De ce n-ai rămas totuşi
un ban în plus.
te, Dorin Cojocaru. Coman- După ce cele două unităţi •Ar acolo ? tru că nu ştie să pretuiască
dantul-instructor de unitate al s-au declarat înfrăţite, din — De ce ai venit pe şanti­ — Noroi, gălăgie. Nu tu munca aşa cum ştie Ioan Ra­
liceului pedagogic, prof. Mar­ piepturile tuturor s-a înălţat, er, Ioan Radu ? bar, nu tu distracţie. Ce vrei, du, nici să reziste o noapte
gareta Istrate, a adresat oas­ aducînd fiorii emoţiei, pionie­ — La vîrsta mea, cred că şantier... de ger într-o gară întune­
peţilor cuvinte calde de bun rescul cîntec „Azi e zi de săr­ 'k cată, ca Jenică Bucşe, descăr-
venit. Din cuvintele de mulţu­ bătoare". Şi au urmat, intr-a­ fiecare îşi doreşte să munceas­ — Nu i s-a plătit concediul cînd materiale, nici să aibă
că pe un şantier aşa maro
mire aduse de comandantul devăr, după ceremonialul în­ cum este acesta al fabricii de medical lui I.S., deşi pe peri­ mîndria lui Gheorghe Vicol
de unitate Aurel Picu, în nu­ cheierii adunării de unitate, ciment şi var. Am doar 26 de oada respectivă figura ca an­ de a lucra acolo unde mun­
In majoritatea şcolilor din ţia de consum nu se achită cat. Se impune, prin urma­ mele tuturor pionierilor din tot clipe de rară bucurie pen­ ani... gajat. De ce? ca este mai grea, nici să sim­
tru oaspeţi, pentru gazde. Ma­
judeţul nostru s-au depus de aceste obligaţii. La şco­ re, activizarea în această Romos, răzbatea entuziasmul sa festivă a fost pregătită cu — Eşti şeful unei echipe de — E drept că sînt rare ca­ tă că zidăria merge singură...
eforturi susţinute în ultimii lile generale din Sîntămăria direcţie a conducerilor uni­ şi dorinţa lor de a colabora grijă de pionierii din Deva, lăcătuşi-montatori. Iti place zurile, dar sînt şi din aceia cînd pui mîna ca ioan Ivan,
■ani privind construirea, or­ Orlea, Rapoltu Mare, Lunca tăţilor şcolare, a cadrelor efectiv cu pionierii din Deva. care au desenat fiecărui mu­ meseria ? care cred că pot ignora legi­ nici să încerce răbdarea mais­
ganizarea şi dotarea atelie- Cernii, Negoi, Meria, Lăpu- didactice — primii care sînt Propunerile de interferenţă ac­ safir cartonaşe cu urări de — O iubesc! Şi dacă o iu­ le, elica şi echitatea socialis­ trului Nicolae Mihu de a trăi
relor-şcoală. Cu sprijinul or­ giu de Sus, Almaş Sălişte, O- şi trebuie să fie interesaţi şi tivă se conturau încă de la a- bun venit şi bună prietenie, besc e clar şi de ce am fost tă. Uitati-vă la luciditatea cu satisfacţiile depline pe care le
ganelor de partid şi al în­ răşlioara de Sus, Clopotiva, răspunzători în legarea în- cest prim moment al înfrăţirii; au găsit verdeaţă să împros­ pe alte şantiere şi de ce mă care a „absentat" în timpul dă un nou obiectiv finalizat.
treprinderilor tutelare, pînă Rîu de Mori, Homorod, Cer- văţămîntuiui cu producţia. pionierii oaspeţi îşi invită co­ păteze fiecare masă, atenţii. aflu acum aici. cît a venit totuşi la muncă. Cînd de pe şantier fuge
!
în prezent există un număr băl nu există ateliere-şcoa- De asemenea, întreprinderile legii din Deva la Romos, în Apoi, a urmat momentul i- ■Ar — Cînd at - analizat lucruri­ un om şi în locul lui vin 200,
de 287 ateliere-şcoală (92 în lă. De asemenea, mai sînt patronatoare trebuie să înţe­ echipa de căluşari, pentru a-i nedit al cazării oaspeţilor a- — De ce, Jenică Bucşe, azi- le în organizaţia de partid, obiectivul de construit nu a-
mediul rural şi 195 în mediul şcoli unde nu se efectuează leagă şi să găsească soluţii instrui. La fel, generoşi, micii casă la pionierii din Deva. noapte ai stat cu automacara­ ce-au zis muncitorii? re de suferit. Dar cei care
urban) avînd o capacitate practica în agricultură din pentru amenajarea şi mai căluşari din Romos propun ca Despărţirea a fost la fel de ua pînă în zori în gară? — Avem oameni mulţi, cu îl cocoloşesc pe acest „om"
de 5 139 locuri într-o serie. ales dotarea a'telierelor-şcoa- distincţiile pe care Ie vor ob­ grea, schimburile de impresii — Soriseră pentru şantier dragoste de meserie şi de şan­ şi-i dau certificat medical cu
Cit priveşte profilul atelie- lă cu utilaje şi unelte. E- ţine la orice nivel să aparţi­ cîteva vagoane cu materiale. tier. De-o lună de cînd a valabilitate incertă ? Cei care
relor-şcoală, acestea sînt de Îrwâţâmînt xistă pe acest teren o bună nă şi unităţii-surori din Deva. nu mai conteneau, sugestiile Trebuiau descărcate. fugit I.S. — că altfel cum să î] ajută cu bani pentru ca el
lăcătuşerie, construcţii meta­ experienţă, există rezultate Adunarea festivă de unitate de activităţi comune erau nu­ — A fost frig, ger. zic dacă nu a fost internat să ne sfideze cu „Kent" şi co­
lice, mecanică-auto, electro- praetlc meritorii, fapt care ar tre­ şi-a sporit valenţele educative meroase. Şi printre acestea, în spital — au venit peste niac ? Cei care îi oferă inte­
tehnică-bobinaj, forje-sudură, bui să impulsioneze mai prin informarea politică pre­ cele de vacanţă comună, în — A fost o noapte obişnui­ 200 de muncitori. Vin, se grarea şi el o refuză ? Noi
mecanizare minieră, repara­ mult corpul profesoral şi zentată, pe înţelesul copiilor, pitorescul decor natural al Ro- tă. Şi apoi n-am fost singur. stabilesc aici, unii vor rămî- toti, cum ne simţim? Trebuie
ţii. radio-tv„ galvanizare, învâţârnîni conducerile unităţilor în a- de profesorul Ovidiu Vlad, pe mosului, sînt cele mai mult Cu încă vreo 10 tineri. ne şi după ce va fi gata o- să ne unim forţele pentru bi­
aşteptate de pionieri.
¡mecanizarea agriculturii, tîm- ceastă chestiune în esenţa marginea evenimentelor la zi rfr biectivul. Ce-au zis muncito­ nele lui şi sănătatea noastră 1
iplărie, dulgherie, aşchierea modern ei cu,profunde implicaţii pe­ din Indochina, a semnificati- I. LASCU — Dumneata, Gheorghe Vi- rii ? Că filfizonii ăştia, care ILIE COJOCARU
¡metalelor, olărit, croitoxie- dagogice. coî, eşti de prin partea Suce­
confecţii, artă populară-arti- C. DROZD vei. Ce cauţi aici pe şantier ? s
zanat, compostorie, menaj, lipsa loturilor şcolare (Hăr- — Cam de 4-5 ani conduc o
ţesut covoare, poligrafie. ţăgani, Homorod, Lăpugiu echipă de betonişti formată
După cum se vede, în li­ de Sus şi Almaş Sălişte). din vreo 25 de oameni. Avem
nii mari, profilul atelierelor- Se pare că valoroasa experi­ mîndria noastră ! Ne ducem i t
şcoală răspunde cerinţelor enţă a unor şcoli în acest şi lucrăm doar pe şantiere
economice ale judeţului. sector al activităţii elevilor mari unde şi munca e mai l
De asemenea, s-au depus — Dobra, Iiia, Baia de Criş,. grea. PREZENŢI LA DATORIE - Aş avea o rugăminte. Da- ţ
eforturi ca amplasarea aces­ Vata de Jos etc. — nu s-a — Ai avut vreodată certi­ că poţi, treci şi pe la o II- i
tor ateliere-şcoală să fie în extins încă la toate unităţi­ ficat medical ? S-a petrecut în zori, pe la brărle şl cumpără-mi 2-3 blo- *
spatii cît mai corespunzătoa­ le şcolare din mediul rural. — Nici nu-i cunosc culoa­ ora cinci şl jumătate, cu cî­ curi de desen. Ştii, la Hune- ^
re activităţii de producţie. După cum se cunoaşte, rea. teva dimineţi în urmă. După doara nu se găsesc de multă l
Astfel, un număr de 143 a- Conferinţa judeţeană de par­ •Ar trecerea trenului 2701, din Si- vreme. M-aş duce eu, dar ,'
teliere-şcoală funcţionează In tid a dezbătut şi problema — Cei 19 zidari pe care-i meria-triaj spre Slmerla, la drumul mă costă 13 lei, Iar j
clădiri anexe, amenajate pregătirii tehnico-productive conduci dumneata, Ioan Ivan, curbq dintre cele două sta­ pentru trei blocuri trebuie să l
special în acest scop, iar a elevilor şi a indicat mă­ spun că atunci cînd pui ţii, la pasajul de nivel de la plătesc numai 9 lei. i
patru ateliere sînt amplasa­ suri concrete pentru aplica­ mîna, zidăria merge singură. postul nr. 2, s-a rupt o şină - Cu multă plăcere. Dar, al
te în incinta întreprinderi­ rea întocmai a Hotărîrii Se­ — Băieţii sînt glumeţi. De de cale ferată, „golul" creat încercat la toate librăriile din )
lor (la E.M. Muncelu Mic şi cretariatului C.C. al P.C.R. fapt cînd punem mîna cu to­ fiind mal mare de 26 centi­ Hunedoara ? ||
Săcărîmb, la S.M.A. Burjuc privind instruirea tehnico- ţii, într-adevăr se simte. metri. - Am fost peste tot. Din 1
si Fabrica de produse re­ productivă a elevilor şi a- — De unde sînteţi ? La cîteva minute, prin a- toamna anului trecut nu se J
fractare Baru). Mai sînt în­ mennjarea atelierelor şcola­ — De lingă Beiuş. cest loc urma să treacă tre­ găsesc blocuri de desen, pe- j
să un număr de 133 atelie­ re. Măsurile ce au fost lua­ — La Deva ati fost ? nul 2016, de la Simerla spre niţe pentru stilouri şl alte re- (
re-şcoală care funcţionează te vizează terminarea în cel — încă nu. Pe şantier e Simerla-trlaj. Fără îndoială, chizlte pentru elevi. 1
în săli de clasă, majoritatea mai scurt timp a construirii multă treabă. Cînd om avea s-ar fl produs un accident.
în mediul rural. Sălile res­ îşi dotării atelicrelor-şcoală timp poate mergem şi pe la Dar, prezenţi ca întotdeauna Minat de curiozitatea profe- '
pective nu asigură condiţiile precum şi transformarea în Deva. la datorie, acarul Georgeta sională am plecat Imediat )
cele mai optime pentru pre­ obiect de sine stătător a -— Văd că săpăturile de la Oţea şl lucrătorul Mihai Lea- prin librăriile hunedorene. La l
gătirea practică a elevilor. pregătirii tehnico-productive. cuptoarele rotative sînt pe hu, de la punctul de alimen­ cea din Piaţa Teatrului se ?
(In municipiul Hunedoara, Astfel, pînă la data de 1 terminate, la fel o parte din tare a locomotivelor cu căr­ spola, dar am aflat că blo- i
problema spaţiului se pune iunie a.c. vor fi amenajate linia ferată din incinta viitoa­ buni, au descoperit la timp curi de desen nu se găsesc. 1
chiar cu maximă urgen(ă). şi dotate atelierele-şcoală în Pionierii din detaşamentul clasei a IV-a E de Ia Şcoala generalii nr. 4 Deva, în cadrul ac­ rei fabrici. Şi atelierul meca­ defectul ivit. Au alergat la Am dat fuga la librăria din i
Desigur, pentru Început a unităţile de învătămînt unde tivităţilor plonereşti şi-au propus să ţină o strînsă legătură cu viitorii şcolari de la grădiniţele din nic si magazia generală sau primul telefon şl au comuni­ Piaţa Libertăţii unde respon- '
fost bine ceea ce s-a între­ ele lipsesc. In acest sens va localitate. laboratorul sînt într-un stadiu cat evenimentul impiegatului sablla, care in ziua respecţi- ţ
Acţiunea
noştri
mai
„Prietenii
viaţă.
aritme­
prins
confecţionat
au
Pionierii
mici“,
jocuri
a
prins, însă acum e nevoie de fi necesar ca toţi factorii tice pe care le-au dăruit copiilor de ia grădiniţele nr. 2 şi nr. 4. Bucuria copiilor a răsplătit stră­ avansat. Ce credeţi tovarăşe de mişcare din Simeria-călă- vă primise ceva marfă de la l
acel salt calitativ, de trece­ responsabili să se preocupe daniile pionierilor. Cu cîntece şi poezii s-au încheiat aceste întîlniri prieteneşti. maistru Nicolae Mihu că ,,a- tori. Trenul 2016 plecase din Deva (6 februarie 1973), mi-a }
re la ceea ce se numeşte de asigurarea spaţiului, do­ Text: CORINA BUŢIU, Clubul presei pioniereşti Deva. Foto: GH. ŞUBA limentează" un astfel de ritm? staţie, dar a fost oprit la spus că blocuri de desen nu >
producţie. tarea şi aprovizionarea cu semnal înainte de a fl ajuns a primit. Am întrebat de cînd \
Cît priveşte dotarea ate­ instrumente de lucru şi ma­ In locul cu pricina. A fost a- nu are şi cînd a făcut ultima l
lierelor-şcoală, în proporţie teriale în funcţie de planul pol împins înapoi în staţie, comandă ? J
de 80 la sută ele sînt asi­ de producţie al şcolii: co­ CREDITE ACORDATE DE Căutătorii do comori“ linia a fost închisă, iar trenul - Nu avem din luna oc- *
gurate cu mobilier, utilaje mitetele comunale de par­ C.E.C. PENTRU şi-a reluat circulaţia pe bu­ tombrie şi am cerut de la De- ţ
şi unelte. Remarcăm grija tid, consiliile populare, cu CONSTRUIREA DE clă. va ultima dată în comanda 1
unor întreprinderi ca U.C. sprijinul întreprinderilor vor LOCUINŢE PROPRIETATE cest dans bStrînesc din Orăşti­ matorl din Dineu Mare. La în­ pentru luna februarie.
Orăştle, U.U.M. Petroşani, contribui in special acolo PERSONALA oara de Sus. ceput, taraful o căminului o cultural A fost evitat un accident, - Şi de atunci din octom- l
prezentat
a
bătu­
învîrtltă,
au
fost
Fabrica de stîlpi hidraulici unde nu există deloc atelie­ Casa de Economii şi Con- le Fermecătoare dansator Ion secvenţe­ tă şi o haţeganâ. Solista vocală iar fapta celor doi s-a în­ brie nu aţi mai primit ? i
Monu
solistului
Vulcan, I.R.E. Deva, E.M. re — la construirea acesto­ semnaţiuni acordă în acest Cea de-a treia ediţie a ştafe­ şi soliştilor vocali Ana Damian Viorica Buta şi Ioan Cindroi, scris In rîndul multiplelor in­ — Păi cum să primim dacă ]
Uricani şi Petrila ş.a., care ra ; pînă la 1 martie a.c. va an credite în valoare de 3 tei folclorice „Căutătorii de co­ şi Petru Mihăiescu. vătaful căluşarilor din Dineu Ma­ tervenţii prompte şi eficiente
re, s-au remarcat in mod deose­
au tratat această problemă trebui rezolvată totodată şi miliarde lei cetăţenilor ca­ mori“ a fost găzduită duminică După predarea albumului ce bit. ale ceferiştilor noştri, ziua şi depozitul este în inventar ? j
au
ştafeta,
me­
cu multă seriozitate şi res­ atribuirea loturilor şcolare. re doresc să-şi construias­ şi de căminul cultural din Dineu însoţeşte artei populare urmat comu­ Artiştii amatori ai căminului noaptea, prezenţi la datorie. Răspunsul m-a dezarmat corn- (
din
sagerii
Mare. Programul a fost deschis de
cultural din Dineu Mare au adus
ponsabilitate. Din păcate, Am consemnat doar eîte- că locuinţe proprietate per­ formaţiile artistice ale comunei O- na Mărtineşti. Sidonia Beca din în scenă şi două obiceiuri loca­ plet. N-am înţeles de ce un 1
mari întreprinderi, ca de e- va repere dintr-un larg şi sonală. Suma este superioa­ răştioara de Sus : echipa de flu­ Jeledinţi a interpretat două cîn- le: „Cununa griului“, semn ai BUNUL GOSPODAR SE inventar poate dura atît şi l
xemplu C.S.H. şi T.C.M.M. minuţios plan de măsuri pre­ ră cu peste 550 milioane lei ieraşi din Costeşti, căluşarii copii tece bătrîneşti „Fost-am eu la recoltei bogate şi „Popîlnicul“ — CUNOAŞTE ÎNCĂ DE cum este posibil ca in cinci i
tineri
ce
şi
mea“
din Orăştioara de Sus şi forma­
„Doi
Hunedoara, nu sprijină în conizat în vederea îndepli­ celei din anul trecut, fapt ţia de dansuri condusă de învă­ mama iubit“. Căminul cultural din sărbătoarea începutului de pri­ LA POARTA luni de zile sute dacă nu mii i
s-au
măvară.
de eievi din oraşul Hunedoara *
măsura posibilităţilor lor nirii acestui imperativ al ce confirmă ajutorul sporit ţătorul Ioan Serhan din Costeşti. Dineu Mic, sub conducerea în­ Programul s-a încheiat cu e-
şcolile din raza municipiu­ şcolii moderne. Ne referim acordat de stat, şi pe a- Obiceiul folcloric „Bîţiţăui“ a văţătoarei Ana şi Popa a. de prezentat voluţia formaţiei de căluşari din In anul trecut, la Exploata­ să rămînă fără blocuri do de- \
şezătoare
o
obiceiul
nun­
lui. Totodată, nici unele uni­ la acele cazuri unde lucru­ ceastă cale, dezvoltării fon­ adus în scenă un grup numeros tă „Pregătirea steagului“. Au e- Dineu Mare. rea minieră Ţebea, preţul de
tăţi agricole şi din coopera­ rile se tărăgănează nejustifi­ dului de locuinţe. j de vîrstnici care au prezentat a- voluat, în continuare, artiştii a- inv. VIOREL POPA cost al tonei de cărbune a MIRCEA NEAGU
directorul căminului cuiturai "t
Dineu Mare fost depăşit cu 1,58 lei, ca P. S. Am fost la Deva şi I
urmare a neîncadrării în con­
am cumpărat pentru amicul J
sumurile planificate la lemn, meu trei blocuri de desen. S-a j
0 m cherestea, exploziv şi altele.
bucurat mult cînd le-a primit l
Pe lingă aceşti factori, nu spunîndu-mi că băiatul său, e- ?
Duminică, ia Topliţa s-a desfă­
şurat spectacolul folcloric „Cău­ s-a pus un accent deosebit lev în clasa a lll-a, este sal- j
tătorii de comori“, susţinut de din partea celor răspunzători, vat. ^
artiştii amatori ai comunei gazde nici pe economisirea altor
şi oaspeţii din Xcliuc. Am asis­ Fugind spre casă foarte bu- i
Deunăzi era să se producă ceau mina peste o faţă îngîn- simplu. Le-am spus de ia în­ - Dar cum poţi să mergi la matice pe care !e rememorea­ tat la o remarcabilă prezenţă pe materiale, pe recuperarea şl curos m-a întrebat : /
un accident. Nu spun ce şi durată şl obosită, grija - dea­ ceput că se poate. Nu ştiu de sigur ? ză prîvindu-şi cariera agitată, scenă a unor formaţii, cum ar refolosirea armăturilor meta­ - Ai aflat cumva de ce lip- '
fi : grupul vocal din Tcliuc, cel
cum şi unde, pentru că res­ supra oricărei pierderi mate­ ce a durat atîta. A dat din umeri. Răspunsul un refren : momentele de in­ din Dăbîca (splendide cîntece de lice şi a bandajelor din lu­ sesc la Hunedoara aceste blo- ^
pectivii mi-au făcut o favoare riale - pentru vieţile omeneşti. - A durat, că aveau o răs­ i se părea evident : tersecţie cînd diferiţi meşteri nuntă !) şi cel din Hăjdău — in- crările vechi. De asemenea, curi de desen ? i
terpretind
intr-un
iniţiindu-mă in lupta lor dra­ Umanismul nu e doar subiec­ pundere. Nu ştii vorba ? Ma­ - Trebuie să te pricepi. s-au oprit intrigaţi în faţa mis­ deosebit variante mod cu totul nu s-a manifestat o preocupa­ - Nu încă ! Aflăm
din
„Cîntecul
matică de salvare. tul unor seminarii şi articole. sori de şapte ori, tai o dată. ☆ terelor cuptorului şi au trebuit bradului". re susţinută pentru gospodă­ precis ,
E întrebarea, proba care ţi se să apeleze la alte competen­ Soliştii vocali participanţi la rirea judicioasă a materiale­ după ce apare nota.
Un utilaj stătea aplecat în­ A tăcut. Pe urmă, mergînd la Hune­ ştafeta folclorică au adus pros­ lor, utilajelor, echipamentului
tr-o poziţie primejdioasă, cu iveşte zilnic, într-un examen - Dar nu ţi-a fost frică ? doara, am intîlnit aceeaşi pro­ ţe. peţime şi autenticitate in cinte- CĂMINUL CULTURAL
pericole multiple, mergînd pî­ permanent şi cît se poate de De data asta s-a enervat. blemă, in forme mai puţin Răspunderea, aşadar, dacă ceie interpretate. S-au distins so­ de susţinere din abataje. Se VINDE MOBILĂ
practic : răspunderea ta pen­ drcmatice, la oţelărie ; răs­ aţi urmărit firul de pină aci, liştii Senica Şendroni din Hăj­ mai găsesc încă prin lucră­
nă la posibilitatea unei explo­ Apoi a început să zîmbească. dău, cu doina „Auzit-am din l.ă-
tru oamenii pe care îi ai in punderea — oricît de bune nu e numai momentul cînd ai rile miniere şl la suprafaţă
zii. Oamenii s-au frămîntat La urmă, a spus calm şi re- trîni“, duetul vocal Anlca Bis- materiale şi echipament e- Aflăm că la căminu cultu-
două zile şi o noapte. Greu­ subordine ; de la răspunderea petînd întrebarea, puţin ca la ar fi intenţiile, oricît de ridi­ dat de intersecţia cu compe­ trlan şi Lucreţia Rădosi din Vă- lectromecanic, jgheaburi şi ral din Vâlişoara s-a pus in 1
tatea nu stătea in operaţiunea mare pentru viaţa lor, pină judecătorie : cată conştiinţa - pur şi sim­ tenţa, cu conştiinţa, cu infor­ lar, care au interpretat într-un lanţuri pentru transportoare, vinzare... mobilier nou-nouţ, i
cîntecul
personal
stil
„De-aş
de redresare. Greutatea stă­ ia răspunderea, nu mai mică, - Nu, nu mi-a fost frică. plu nu poate să existe în lip­ maţia exactă. Răspunderea în­ muri nu bănuiesc“. tuburi de aeraj, care ar pu­ modern, preambalat. Cel pu- !
tea in risc. Ce te faci dacă pentru felul cum se desfăşoa­ A urmat o pauză atit de sa competenţei. cepe în pregătire, mult înain­ Rapsodul popular Aurel Alic ţin aşa se poate constata pri- ’
Dăbîca,
veteran
nu iese cum ai socotit-o ? ră viaţa lor - munca, motiva­ lungă — eram mai mulţi, - Oprim cuptorul pentru re­ te de intersecţie. In condiţiile din satului, a un impresionat folclorist tea fl revizuite şl refoloslte. vind intrarea căminului, a- ^
publi­
al
ţiile, cîştigul, orizontul şi atî- pararea vetrei sau ii dăm dru­ producţiei moderne, răspunde­ Se impune deci din partea
Nu pot suferi ezitările şl, strînşi în cabina de comandă cul spectator prin varietatea proape blocată de mobilierul 1
tea altele. mul mai departe ? re comunistă înseamnă să te cintecelor interpretate „la frun­ conducerii exploatării să ac­
de-a lungul unui sfert de veac a unui dispecerat - incit s-a pregăteşti din vreme, pe înde­ ză“. O surpriză a constituit-o şi depozitat acolo de către ma- /
de muncă, am preferat întot­ Pînă la urmă, decizia a fost simţit dator să dea nişte ex­ Cine opreşte inutil cuptorul evoluţia solistei Hermina Pupeza. ţioneze cu mai mult simţ de gazinul vecin. Că aşa-i între \
deauna un şef care ţipă la luată şi lucrurile s-au terminat plicaţii suplimentare. nu riscă nimic ; e greu să do­ lete, pentru cazurile cînd va Apariţia pe scenă a copiilor răspundere în vederea recu­ vecini ii, te mai ajuţi : mai dă i
cu bine. Accidentul a fost e- vedeşti că oprirea a fost inu­ trebui să intervii in fracţiuni de la Şcoala generală din Hăj­ perării acestor materiale. Nu
mine unui şef care ezită ; ba vitat. M-am dus într-o sîmbă- - Dacă mi-era frică, nu mă de secundă. dău a impresionat asisten­ căm nul un program artistic şi i"
chiar am preferat un şef care tă seara la locul cu pricina, băgăm, tilă ; venitul îţi scade, dar nu ţa. „Nedeia pădurenească“ — de alta, dar majoritatea din­ pentru comercianţii magazinu- )
ia o măsură pe jumătate gre­ catastrofal : marii pierzători E un lucru frumos. Ori pe un autentic obicei folcloric, a tre ele mai sînt încă bune şi lui ; mai dau şi aceştia, în *
să stau de vorbă cu omul ca­ - Cum să nu te bagi ? A- sînt planul şi statul. Dacă in­ unde am merge, oricum am scos în relief calităţi nebănuite altele noi vor încărca şi mai
şită unuia care, din frica de re, printr-o adevărată trîmbă veai sarcină, era o situaţie să te zbuciumi să dai oţel lua-o, n-avem cum ocoli a- ale micilor interpreţi, mai aîes mult preţul de cost al tone! custodie şi depozitare, cămi- ţ
a nu greşi, şovăie dincolo de de sudură, un jet de mare for­ grea, n-aveai încotro. mai mult, să nu opreşti de ceastă încrucişare ; mergînd la formaţia de dansuri care, prin
orice soroc ; optimizare nu în­ ţă. executase operaţia ce a M-a privit mustrător, ca jocurile „Ardeleana pe trei paşi“, de cărbune. nului cîte ceva. In orice caz, ţ
„Tuldău“, „Spic de grîu“, „Brîul“,
seamnă doar găsirea soluţiei dus la redresare. pe un reporter care vrea să pomană cuptorul (un cuptor, pe calea răspunderii, de la un „Joc de doi“ etc. au fost răs­ nici unii, nici ceilalţi nu prea ^
optime, ci şi acţionarea în îmi spunea un oţelar, e în­ punct, n-ai cum merge înain­ plătiţi cu îndelungi aplauze. VA TREBUIE BLOCUR! dovedesc spirit... comercial ţ 4
Figura lui - acum, că tre­ romanţeze cu orice preţ. tr-un fel ca un autoturism : ii te fără să dai de întrebările Dacă costumele populare ale
timp optim. O decizie luată DE DESEN ? GĂSIŢI
cuse totul — era uşor plictisi­ - Cu frica, a spus el, nu place drum deschis, în viteza competenţei. artiştilor amatori din Teliuc şi căminul nu poate vinde mobi- ^
după ce problema nu mai are Topiiţa ar fi fost la fel de au­ LA DEVA
tă. Cînd l-am întrebat cum a se poate meserie. Cu frica a patra), dacă zici că „mer­ Sau, ca să ne întoarcem la lă, iar magazinul nu poate ^
nici o importanţă este ca pro­ ge" şi eşti pe urmă contrazis cele ce spunea interlocutorul tentice ca şi ale celor din Dă­
curarea medicamentului ideal fost, s-a strîmbat impercepti­ mai merge pe front, că n-ai bîca, Hăjdău şi Văiar şi la fel de Cu cîteva zile în urmă un vinde marfă spirituală.
bil, amintindu-mi de Living­ altcum, dar in meserie, cu fri­ de o avarie mai greu de în­ nostru despre frică şi război, îngrijite, puteam afirma că du­
pentru boala de care suferea lăturat, atunci rişti, pierzi. artele industriei sînt mult mai minică, la Topliţa, spectacolul ar vechi amic pe care l-am în- Să-şi vadă fiecare de aface- \
pacientul, intre timp răposat. stone, exploratorul care spuse­ ca, o zbîrceşti. Trebuie să fi corespuns din toate punctele tîlnit în staţia de autobuz m-a rile lui ar fi cel mai util pen- i
se cîndva că e mai lesne să mergi la sigur. Erau averi mari Unul din nesecatele izvoare înalte decît cele ale încăieră­ de vedere. ___
Urăsc ezitările, dar acum rii şi asaltului. întrebat foarte binevoitor : tru locuitorii comunei, dar mai i
străbaţi toată Africa, decît să în utilajul ăla. Era primejdie de povestiri ale Hunedoarei — V. CHEVEREŞAN
le-am înţeles şl le-am preţuit. povesteşti cum ai străbătut-o. de vieţi. Trebuia să mergi la Eroul Muncii Socialiste Ştefan metodist la Centrul judeţean de - Mergi cumva ia Deva ? ales pentru estetica faţadei i
Am preţuit, la cei ce-şi tre- — Cum să fie ? Era foarte sigur. Tripşa - are, în cazurile dra- SERGIU FĂRCĂŞAN îndrumare a creaţiei populare - Da, acolo am plecat. căminului. j
şi a mişcării artistice de masă