Page 5 - Drumul_socialismului_1973_02

Proletari din toate fările, unifi-vă! pi' ; i-v ,
Âgerpres relateaza

Noi apariţii vînd în program lucrări de
Brahms, Debussy, Hindemith,
editoriale după care oaspetele va mai
dirija un concert la Iaşi
Remarcabilul compozitor şi
Editurile bucureştene pre­ dirijor polonez Witold Lu-
gătesc spre apariţie în ur­ toslawski va apare, tot la
mătoarele zile noi volume pupitrul Filarmonicii ,,Geor- J
de literară beletristică — ge Enescu", în două concer- !
versuri şi proză româneas­ te, al căror solist va fi vio­
că şi universală, studii de loncelistul austriac Heinrich
istorie, teorie şi critică lite­ Schiff. O reîntîlnire aştep­
rară, cărţt de artă. tată cu interes va ii aceea
Volumul II al „Operelor“ cu violoncelistul sovietic
Iui Grigore Alexandrescu, Daniil Şafran care, împreu­
tipărit la editura „Miner- nă cu pianistul Anton Gins-
va" şi cuprinzînd lucrări de burg, va susţine o serie de
¡Ţir^ţMinhMajhMiTWTBiyilMîT KHSB ¡¡¡ron* de călătorie", schiţe), scrieri concerte şi recitaluri în Ca­
proză literară („Memorialul
publicistice şi traduceri din pitală şi în alte oraşe ale
Florian şi Voltaire alcătuieş­ ţării.
te, împreună cu primul vo­
lum, o ediţie completă, şti­
inţifică, a creaţiei cunoscutu­ Descoperiri
ANUL XXV Nr. 5 618 VINERI 2 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI lui nostru scriitor. Un am­
plu aparat critic — note, co­ arheologice
mentarii, variante, glosar,
bibliografie, precum şi un
studiu introductiv însoţesc Fabuloasele comori ale
textele incluse in volum. Daciei, luate drept pradă de
război de legiunile romane
In sprijinul obiectivului major în care este maghiară, care selectează şi duse la Roma, nu ţin, se
O ediţie bilingvă română-
cele mai reprezentative ver­ pare, de domeniul fanteziei.
După recente cercetări ale
suri ale lui Octavian Goga, specialiştilor Institutului de
antrenata întreaga economie a ieşit de sub tipar la edi­ istorie şi arheologie din
tura „Minerva", traducerile
fiind semnate de cunoscuţi Cluj la ora actuală se păs­
trează în diferite muzee din
poeţi maghiari. ţară şi străinătate un număr
judeţeană de partid - Oaspeţi ai sălilor de 3 100 obiecte din aur din
perioada secolelor 13—11
noastre de concerte î.e.n., provenind din circa
50 de zăcăminte aurifere ale
Transilvaniei.
enar în înfăptuirea instrumentişti, interpreţi de mai mari centre metalurgice
Dirijori, solişti vocali şi
Constituind unul din cele
muzică uşoară din aproape
20 de ţări vor îl luna a-
Transilvania era totodată o
ceasta, prin intermediul A- ale Europei acelor timpuri.
genţiei române de impresa­ vestită producătoare de
riat artistic — ARIA — oas­
din anul hetărîtor al cincinalului peţi ai sălilor noastre de bronzuri. Se cunosc pînă azi
370 de depozite de bronzuri
concerte şi al teatrelor li­
în care au fost descoperite
rice.
Admiratorii lui Roberto peste 200 000 de piese dife­
Organizaţia judeţeană, co­ tivitate, cheltuieli la 1 000 Benzi vor avea prilejul să rite. Un singur depozit, cel
muniştii, oamenii muncii hu- lei producţie, asimilarea de se întîlnească din nou cu scos la Iveală la Uloara
nedoreni au abordat cel de-al IOACHIM MOGA noi produse, calitatea produ­ PN? i' Ir m acest artist al baghetei, în (judeţul Alba), conţinea
treilea an al cincinalului — selor etc. — sarcinile sînt Exemplu ric competenţă şi responsabilitate în muncă — şe­ cadrul a două concerte ale 5 800 obiecte din bronz, tn
an de o deosebită însemnăta­ prim-secretar al Comitetului iudetean stabilite la nivelul planului ful echipei de îndreptat ţevi, Costică Suclu, de Ia U.M.M.U. Si-
te pentru asigurarea înaintă­ îmbunătăţit, al unei eficiente merla, obţine împreună cu echipa sa doar realizări din cele mal Filarmonicii bucureştene, a- greutate totală de 1 200 kg.
rii dinamice a României spre Hunedoara al P.C.R., preşedintele Comitetului cit mai ridicate. bune. Foto : VIRGIL ONOIU
culmile înalte de civilizaţie şi executiv al Consiliului popular judeţean Aş vrea să relev, deşi este
progres social — cu conşti­ binecunoscut, că planul pe
inţa responsabilităţii contri­ 1973 esfe obligatoriu la para­
buţiei pe care judeţul nostru metrii săi maximali şi că, în Se aşteaptă un greifer pentru
trebuie şi este în măsură să tor pentru îndeplinirea îna­ economii, în valorificarea su­ acelaşi timp, îndeplinirea in­
o aducă în accelerarea dez­ inte de termen a actualului perioară, eficientă, a tuturor dicatorilor minimali asigură Realizările
voltării economice a patriei, cincinal, anul de referinţă resurselor materiale şi uma­ acordarea drepturilor băneşti
în transpunerea în viaţă a pentru o aclivitate mereu ne ale ţării. Un obiectiv cen­ ale oamenilor muncii, realiza­
înflăcăratei chemări adresate mai eficientă, pentru grăbirea tral al cincinalului este inten­ rea planului suplimentar foresfieriior a împrăştia neglijenta celor răspunzători
de secretarul general al par­ mersului nostru înainte pe sificarea eforturilor pentru creind stimulente în plus pen­
tidului de la tribuna Confe­ calea bunăstării. Aceste tră­ ridicarea nivelului calitativ al tru activitatea rodnică depu­
rinţei Naţionale de a face to­ sături distinctive au fost de­ întregii activităţi economice, să. Cu toate greutăţile in-
tul pentru ca în următorii finite cu o deosebită clarita­ pentru sporirea considerabilă Nu demult a avut loc Con­ tîmpinate în luna ianuarie de fertilizarea terenurilor
10—15 ani să lichidăm defi­ te de hotărîrile Plenarei C.C. a eficienţei producţiei mate­ ferinţa organizaţiei noas­ — mai ales în privinţa ac­
nitiv înapoierea moştenită şi al P.C.R. din 20—21 noiem­ riale şi sporirea, pe această tre judeţene de par­ cesibilităţii in unele par­
să ne circumscriem plenar în brie anul trecut, în expunerile cale, a avuţiei naţionale, a tid care a analizat mul­ chete —forestierii din uni­ Ne aflăm în perioada cînd de toamnă pe mai mult de — Noi — spunea preşe­
rîndul ţărilor cu un înalt ni­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu venitului naţional". tilateral şi cu responsabilita­ tăţile de exploatare şi in­ trebuie ca în fiecare unita­ 60 la sută din suprafaţa dintele C.A.P. Tîmpa, Vio­
vel de dezvoltare economică. în cadrul lucrărilor plenarei După cum se cunoaşte, ple­ te rezultatele obţinute, sarci­ dustrializare a lemnului din te agricolă cooperatistă şi cultivată. Tractoristul Ion rica Marcu — am demarat
Anul 1973 — asemenea în­ şi la sesiunea jubiliară a nara Comitetului Central din nile deosebit de complexe ce | judeţ, sub imboldul hotărî- de stat să se iniţieze acţi­ Crişan, ajutat de coopera­ acţiunea de fertilizare pe
tregului cincinal — are ca Marii Adunări Naţionale con­ noiembrie anul trecut a sta­ ne stau în faţă în acest an şi • rii de a munci ia nivelul uni energice în vederea pre­ torii Ion Mărgăi şi Ironim terenul destinat cultivării
trăsătură definitorie în acti­ sacrată aniversării unui sfert bilit ca planul pe 1973, pen- în continuare, rezervele şi • sarcinilor maximale din a- gătirii temeinice a recoltei Melha, s-a străduit să a- sfeclei de zahăr. Folosim
vitatea de bază a societăţii de veac de la proclamarea trii prima oară în cadrul e- posibilităţile de care dispu­ cest an — au adus o sub- viitoare. Din păcate, însă, sigure împrăştierea unifor­ în acest scop atelajele coo-.
noastre, producţia bunurilor Republicii. conomiei noastre planificate, ne judeţul nostru de a-şi a- : stanţială contribuţie la spo- rezultatele la fertilizarea mă a îngrăşămintelor. A- perativei, care la întoarce­
materiale, un plus de eficien­ „Planul cincinal actual — să aibă unii indicatori de ba­ duce toată contribuţia la ac­ I rul de producţie înregistrat terenului sînt palide, ceea vem asigurate cantităţi su­ rea din cîmp transportă co­
tă pe toate planurile, pe ba­ subliniază secretarul general ză la nivelul sarcinilor iniţia­ celerarea mersului înainte al | pe ansamblul Combinatului ce denotă că factorii de răs­ ficiente de îngrăşăminte cu ceni. Ni s-a promis că vom
za valorificării superioare a al partidului — pune un ac­ le înscrise în cincinal, pre­ economiei româneşti. Prin i de exploatare şi industria­ pundere din unităţi nu a~- care vom fertiliza întreaga fi ajutaţi pentru a impul­
puternicului potenţial econo­ cent deosebit pe extinderea cum şi la un nivel maximal, hotărîrea adoptată, organiza­ lizare a lemnului Deva. cordă atenţia cuvenită mo­ suprafaţă de grîu. siona lucrarea cu greiferul
mic creat în anii construcţiei şi modernizarea bazei tehnl- care înglobează angajamente­ ţia judeţeană, colectivele de Pînă în prezent ei au bilizării cooperatorilor şi Fertilizarea cu îngrăşă­ de la Băcia. Altfel, numai
socialiste, a experienţei şi co-materlale a societăţii şi, le organizaţiilor judeţene de .muncă hunedorene s-au anga­ realizat peste prevederi 94 mecanizatorilor la efectua-i minte organice a terenuri­ cu atelajele nu vom putea
pregătirii t eh nico-pro festónale în primul rînd, pe dezvolta­ partid, ale colectivelor de jat solemn în faţa conducerii mc buşteni, 520 mc cheres­ rea lucrărilor care condiţio-t lor ce se vor însămînţa în face faţă volumului de
dobîndite de clasa muncitoa­ rea în continuare a industriei muncă, posibilităţile şi rezer­ partidului şi statului, de a tea, însemnate cantităţi de nează hotăritor soarta pro­ primăvară eu plante prăşi- transport ce-1 avem de e-
re, ţărănime, cadrele de spe­ vele pe care le conţine econo­ ducţiei agricole. Iată cîte- toare se află însă numai fectuat.
cialişti şi de conducere. In moderne — factor de prim mia naţională. Desigur, la in­ lemn de mină şi lemn pen­ va aspecte edificatoare. în stadiul de intenţii. Ni
Ija C.A.P. Batiz am întîl-
esenţă, 1973 este anul hotărî- ordin în dinamizarea întregii dicatorii calitativi — produc­ (Continuare în pag. a 2-a) tru celuloză . — In unitatea noastră — s-a spus că secţia de me­ nit o acalmie greu de ex­
ne-a declarat preşedintele canizare dispune de greifer, plicat.
C.A.P. Băcia, Hortensia Hă- dar nu are suficiente re­
— Am vrea şi noi să
lălai — s-au declanşat lu­ morci. De la S.M.A. Sime- transportăm ingrăşămintole
crările ţie fertilizare, pînă ria s-a promis că problema organice în cîmp, dar nu
Un Iranias b 1973—an hofărîfor în realizarea cincinalului înainfe de termen la jumătatea lunii ianuarie se va rezolva, dar remor­ dispunem de greifer — ne-a
administrîndu-se suplimentar
cile întîrzie să-şi facă apa­
relatat brigadiera Sofia Lu-
azotat la cerealele păioase riţia.
pu. Tractoriştii sînt plecaţi
al cni la C.A.P. Sîncrai şi nu ştim
cînd vor sosi.
Aceeaşi atmosferă de li­
Transpunind în faptă pre- j nişte domină şi la coope­
ţioasele indicaţii date de se- j C O N C U R S U L rativa agricolă din Şirei,
cretarul generai al partidu- j unde nu s-a iniţiat nici o
lui cu ocazia vizitei de Iu- j măsură pentru fertilizarea
cru in Valea Jiului, minerii j Sînt binecunoscute locul şi de reportaje, terenului cu îngrăşăminte
bazinului nostru carbonifer • importanţa industriei locale în organice. Să fi uitat oare
au trecut grabnic ia redresa- i viaţa judeţului privind, indeo Colectivul 1.1.1. Petroşani - hotărit să se cooperatorii de aici că nu
rea producţiei de cărbune j sebi. valorificarea resurselor * se poate concepe obţinerea
şi au reuşii să obţină un bi- \ locale, satisfacerea cerinţelor portrete şi însemnări de recolte sporite fără ad­
lanţ merituos încă de acum, j populaţiei cu unele bunuri de ministrarea îngrăşămintelor
de la începutul acestui an ( consum şi prestaţii de servi­ afirme in întrecerea pentru realizarea organice aflate in stoc ?
hotăritor al cincinalului. Mun­ cii, cooperarea ou unităţi ale organizat de ziarul Din exemplele amintite
ca plină de responsabilitate industriei republicane şi chiar se desprinde concluzia că,
şi competenţă desfăşurată in realizarea unor produse pen­ invocînd diverse motive,
adîncuri pe tot parcursul lu­ tru export. întreprinderea de „Drumul socialismului“ conducerile C.A.P. şi S.M.A.
nii ianuarie a facilitat obţi­ industrie locală din Petroşani, mai repede a sarcinilor economice nu au trecut cu hotărîre la
nerea peste prevederi pe an­ desfăşurîndu-şi activitatea în mobilizarea tuturor forţe­
samblul Văii Jiului a mai 17 unităţi dispersate în toată se prelungeşte pînă lor şi mijloacelor de care
mult de 4 326 tone cărbune Valea Jiului, şi-a dezvoltat an dispun în vederea fertili­
net. de an capacitatea de produc­ dorea a obţinut rezultate bu­ şi contractată în proporţie de zării terenurilor. Alît ate­
95 la sută. In felul acesta am
Succese remarcabile, ală­ ţie în ramurile metalurgică, ne. Angajamentul — de trei Convorbire cu putut să ne asigurăm materia la 15 februarie a.c. lajele cooperativelor agrico­
turi de minerii din Fcroşeni materiale de construcţii, pre­ ori majorat pe parcurs — a ing. EMERIC FARKAŞ primă, necesarul de utilaje şi le, cît şi remorcile de la
(ale căror fapte ie-am expus lucrarea lemnului, confecţii fost cu mult întrecut, realizîn- piese, de muncitori calificaţi, S.M.A. nu se folosesc zilnic
in ziarul de ieri), au obţinut textile şi alimentare, ajungînd du-se la producţia globală o directorul întreprinderii să organizăm corespunzător Din dorinţa de a stimula activitatea publicistică a la întreaga lor capacitate,
depăşire a planului cu aproa­
şi colectivele de la Petrila şi să producă o bogată gamă de întreaga activitate. In anul corespondenţilor voluntari din fabrici şi uzine, din ex­ nu s-au organizat formaţii
Vulcan care „au spart" ba­ sortimente, începînd de la li­ pe 1,7 milioane lei şi la pro­ de industrie locală Petroşani 1973 vom înregistra o creşte­ ploatările miniere şi forestiere, de pe şantierele de con­ permanente de lucru care
ducţia marfă cu circa 2,4 mi­
riera de 2 000 tone cărbune re a producţiei globale şi mar­ strucţii, din unităţile agricole, din instituţii etc., în pre­ să se ocupe de administra­
peste plan, minerii de la Lo- monada pînă la confecţiile lioane lei. Desigur, cifrele nu fă, cu sporuri mai însemnate zentarea muncii şi vieţii omului zilelor noastre, de a des­ rea îngrăşămintelor şi nici
nea, Dilja, Lupeni şi Uricani. metalice pentru industria re­ sînt spectaculoase, dar pentru curs in mod ritmic şi Ia toţi îndeosebi in ramura metalur­ coperi şi promova talente autentice în gazetărie, ziarul nu s-au întocmit — aşa cum
Cu bilanţ pozitiv la sfîrşitul publicană şi o seamă de măr­ o întreprindere de interes lo­ indicatorii, pentru creşterea nostru şi filiala Uniunii ziariştilor A ORGANIZAT, DUPĂ s-au dat indicaţii — grafice
cal ele constituie o notă bu­ gică, prin folosirea mai raţio­ CUM SE CUNOAŞTE, iN CURSUL LUNII IANUARIE A.C.,
lunii ianuarie se prezintă şi furi de înalt nivel calitativ, nă, reflectînd o activitate me­ eficienţei economice î nală a spatiilor de producţie de folosire raţională a mij­
minerii de la Tebea. destinate exportului. In anul ritorie a întregului colectiv. — Aş începe prin a arăta la secţiile de confecţii metali­ UN CONCURS DE REPORTAJE, PORTRETE Şl ÎNSEM­ loacelor de transport. Rău
NĂRI.
este că acţiunea respectivă
care s-a încheiat, întreprin- Iată ce ne-a determinat să a- că ne-am stabilit cu mult îna­ ce grele şi turnătorie, în ra­ nu se bucură de atenţia
vem o discuţie cu tovarăşul inte ce vom produce, cit vom mura extractivă, prin intrarea Pentru cele mai bune lucrări se vor acorda, Ia în-
ing. Emeric Farcaş, directorul produce şi pentru cine vom în producţie a noii cariere cheieiea concursului, premii şi menţiuni. cuvenită nici din partea
acestei unităţi, asupra măsu­ produce. Astfel, finind seama Totodată, CONCURSUL ARE CA SCOP Şl O PRE- consiliilor populare comu­
rilor luate şi a preocupării de capacitatea de producţie a Saşa şi în ramura confecţii SELECŢIE A CELOR DORNICI SĂ CANDIDEZE LA CON­ nale şi nici a organizaţiilor
pentru continuarea, la un ni­ întreprinderii, de posibilităţile textile, datorită creşterii co­ CURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE ZIARISTICA de partid de la sate. Ieşi­
vel superior, a realizărilor a- valorificării mai largi şi su­ menzilor pentru export. Pro­ DIN CADRUL ACADEMIEI „ŞTEFAN GHEORGHIU", în rea din impas necesită ca
nului trecut, pentru îndeplini­ perioare a resurselor locale, ductivitatea muncii va spori anul de invăţămint 1973-1974. şi organele agricole judeţe­
ne să urmărească îndea­
rea exemplară a sarcinilor de de cerinţele beneficiarilor cu 5 000 lei/salariat, îndeosebi Pentru a da posibilitate unui număr cit mai mare proape modul cum se fina­
plan pe anul 1973. noştri, am nominalizat din prin extinderea mecanizării şi de tineri corespondenţi să participe la concurs cu re­ lizează măsurile stabilite în
— Ţinind seamă de expe­ timp indicatorii de plan — micii mecanizări, introducerea fiecare unitate în scopul
rienţa anului 1972 şl a anilor atît valorici, cit şi fizici. încă unor raţionalizări, îmbunătăţi- portaje, portrete, însemnări valoroase despre munca şi creşterii producţiei agrico­
precedenţi, ce măsuri aţi luat, înainte de începutul anului, viaţa nouă a oamenilor şi aşezărilor hunedorene, PRI­ le, cunoscut fiind faptul că
C. MAGDALIN MIREA MATERIALELOR PENTRU CONCURS DE CĂTRE
ce acţiuni aţi întreprins, ce producţia întreprinderii pe doar cu intenţii nu se pot
REDACJIA NOASTRĂ SE PRELUNGEŞTE PiNĂ LA 15 FE­
faceţi In prezent pentru înde­ 1973 era nominalizată în în­ BRUARIE A.C. asigura baze solide recoltei
viitoare.
plinirea planului pe anul în tregime, la toate sortimentele (Continuare In pag. a 2-a)
N. TlRCOB
UN NOU ŞANTIER SIMPOZION schimb de experienţă pe C.A.P. Comparativ cu a- corespondentul nostru Ioan dispune de moderne insta­
AL TINERETULUI tema „Forme şi mijloace nul 1972, producătorii din Toma — brigada a rele­ laţii frigorifice şi de sara-
judeţ îşi vor spori contri­
folosite
de
La Clubul sindicatelor U.T.C. pentru organizaţiile buţia la producerea legu­ vat aspecte ale vizitelor murare.
pregătirea
La Simerla s-a început din Simeria a avut loc un politică a uteciştilor“. melor necesare populaţiei de lucru efectuate de tova­ Primele cantităţi de
munca în cadrul unui nou simpozion pe tema „Pu­ judeţului, pe baza con­ răşul Nicolae Ceauşescu brinză telemea produsă la
în diferite ţări. De aseme­
şantier al tineretului care ternicul avînt al dezvoltă­ Au participat activele tractelor încheiate, cu pe­ nea, au mai fost dezbă­ Orăştle au şi fost trimise
are ca obiectiv amenaja­ rii economiei In judeţul comitetelor U.T.C. de la ste 4 700 de tone, la a- pe piaţa Judeţului.
rea unei baze sportive (te­ Hunedoara în cel de-al Liceul „Dccebal“ şl Liceul ceasta adăugîndu-se şi tute probleme ale legumi-
dezvoltării
lo­
renuri de fotbal, baschet, treilea an al cincinalului“. industrial minier Deva. producţia fermei proprii a culturli, ale rurale în per­ VREMEA
calităţilor
volei, tenis) în zona cen­ In cadrul acestei acţiuni I.P.V.L.F. spectiva sistematizării. Pentru 24 ore
trală a oraşului. In mo­ cu evident caracter educa­ CONTRACTĂRI DE Acţiunea, bine documen­
mentul de faţă, aici lu­ ţional, la care au partici­ LEGUME Şl FRUCTE BRIGADA ŞTIINŢIFICA tată, a avut o reuşită de­ Vreme schimbătoare, cu
crează utectştt de la şcoa­ pat ucenici ce se califică cerul variabil, temporar
la profesională de pe lin­ prin şcoala profesională CU PRODUCĂTORII LA DABÎCA plină şl este de dorit ca noros. Vint slab din sud-
gă U.M.M.R. la nivelarea din localitate sau la locul asemenea manifestări e- vest. Temperatura minimă
terenului şl împrăştierea de muncă, a vorbit tova­ DIN JUDEŢ Printre multele acţiuni ducative să se organizeze va fi cuprinsă între minus
zgurei. La acest obiectiv răşul Florian Urican, se­ organizate în ultimele zile şl în celelalte sate ale co­ 6 şi minus 4 grade, iar
vor mal lucra tineri de cretarul comitetului de întreprinderea de pro­ la căminul cultural Topli- munei. maxima intre 0 şi 2 grade.
la U.M.M.R., depou, revi­ partid de la U.M.M.R., şi ducţie, valorificare şl In­ ţa — expuneri, conferinţe, Dimineaţa, ceaţă.
zia de vagoane, liceu. Ilie Cojocaru, redactor ziaru­ în dustrializare a legumelor prezentări de cărţi, de fil­ „TELEMEA DE ORAŞTIE" Pentru următoarele
secţia
economică
a
Cînd timpul va permite, lui „Drumul socialismu­ şl fructelor se apropie de me, activităţi cultural-
vor începe lucrările la cel lui“. finalul operaţiei de con­ sportive — se numără şi La Orăştle a luat fiinţă două zile
de al doilea obiectiv : o tractare cu producătorii cea a brigăzii ştiinţifice, o nouă secţie de indus­ Vreme rece, mal ales
zonă sportivă şi de agre­ SCHIMB DE EXPERIENŢA din judeţ. Faţă de planul condusă de Constanţa trializare a laptelui în noaptea şi dimineaţa. Ce­
ment lîngă lacul Cotro, de contractări au fost în­ Tausch, care a făcut o de­ vederea obţinerii brînzel rul va fi temporar noros,
Tehnicianul Carol Bacs, de la S.C.S.M. Petroşani, lucrează la cheiate contracte mal mari plasare în satul Dăbîca. telemea. Noua capacitate, favorabil ninsorilor slabe.
montarea unul ventil electropneumatic utilizat la trecerea au­ punct de atracţie al cefe­ Ieri, la Liceul „Dece- In faţa a peste 60 de care poate prelucra zilnic Vint slab din sud-est.
tomată de la funcţionarea electrică la cea pneumatică în cazul riştilor localnici. bal" Deva, a avut loc un de legume cu sectorul cetăţeni — ne Informează peste 15 000 litri de lapte, Temperatura staţionară.
decuplării curentului electric, proiectat şi realizat la staţie.