Page 50 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 50
BBBSgBIgra^^Wira
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 631 ® SIMBĂTĂ 17 FEBRUARIE 1973
s-jBxaaa
S „Sînf convins că oamenii munci! din Valea Jtuluf—ea deaiffei înfreaga noasfră clasă muncitoare, întregul popor—-îş! vor face şi în vistor,
J ca şl pînă acum, datoria cu tot mai multă fermitate, vor învinge greufăfile şi vor ocupa un !©c de cinste îra întrecerea pentru îndeplinirea
} înainte de termen a pianului cincinal".
J NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvînf&rea rostită
j la întîlnirea cu activul de partid al Văii Jiului]
Petre rV V ' ' \t Petru s' • * ' v).\^ S?-^^V< > v v :#: $$ :|ÎŞ Constantin fl. ÎÏ ! MMM Ion apppsips
v
>
Miji ~ :
rv
Wr '' ' Âiàïi SP *
Constantin * $ « Roman Crădinaru Cojocaru
slipuri pe i
lunar in plus * * ~ IrM
y ii
p ari * « * t « ii ii
la m J IStit
*
la aiatajeie m i i * Í
s .■■>
li Drultiîi w||»
In marea întrecere socialistă pentru realizarea eincinaiuiui înainte de termen
I
CÎMP LARG DE ACŢIUNE NIŢIATIVELOR
Specialişti, cadre de conducere despre Am ţinut să reflectăm în se de minerii Dumitru Sănău- acestor Iniţiative în diverse — punlndu-se accent pe or
Rezultate cuprinsul acestei pagini şi teanu, Constantin Nitâ şi locuri de muncă am popu ganizare şi disciplină — pen
unele aspecte privind mun Ilie Bogheanu. Iniţiativa larizat operativ, pe brigăzi, tru aplicarea lor cu succes.
ca politică desfăşurată pen „Brigada de producţie şi e- prin mijloacele muncii politi considerăm nici pe departe
Desigur, prin aceasta nu
ducţie" este Însuşită de că
ce de la om la om — în ca
tru popularizarea şi stimu
VALOAREA INESTIMABILĂ concludente larea iniţiativelor minereşti. tre toate brigăzile de mi re am folosit îndeosebi a- că am ii epuizat posibilităţi
neri de la Vulcan.
le ce le avem în acest scop.
gitatori din rîndul cadrelor
— La noi — ne-a declarat
In anul trecut, 5 brigăzi de tovarăşul Gheorghe Săcăluş, Mai ales acum, cînd prin
la mina Lupeni, care au a- secretarul comitetului de aplicarea măsurilor luate in
plicat începînd din luna iu partid al minei Vulcan — urma vizitei de lucru a to
popularizarea iniţiativelor şi
varăşului Nicolae Ceauşescu
A INIŢIATIVELOR MINEREŞTI lie iniţiativa „două cicluri lu a experienţei avansate con Popularizarea largă ritul din Valea Joului a luat
întreaga activitate în mine
nar în plus, la abatajele fron
stituie o componenţă esenţia
tale" au extras peste preve
derile planului 28 200 tone lă a muncii politice-educati- un curs nou, înviorător, ini
de cărbune : Petre Constantin ve. Credem că aplicarea de ţiativele minerilor îndreptate
— 6 500 tone, Vasiie Caila — către un număr însemnat de spre creşterea producţiei pe
fag. GHEORGHE GIUCLEA, tră. 70 la sută din producţia minei Lupeni se brigăzi a iniţiativelor apăru a iniţiativelor—componentă
director In Centrala cârbunelui Petroşani : extrage din abataje frontale. De aceea ne-am 10 400 tone, Vasiie Rusu — te în rîndul minerilor din baza unor randamente ridi
cate, au un oîmp tot mai
6 600 tone, Nicolae Gavra —
şi preocupat îndeaproape de susţinerea ini 3 200 tone, Ion Solomon - Valea Jiului se datoreşte în larg de aplicabilitate. Mă
ţiativei. Dar, aş vrea să scot în evidentă ş 1 500 tone. bună măsură şi acestui fapt. gîndesc şi la alte acţiuni ca
„Căi importante de următorul aspect : vitezele de avansare obti De asemenea, 5 brigăzi de Aş vrea să relev că iniţia esenţială a muncii politice re ar putea fi eficiente prin
mute nu au fost întotdeauna corelate cu di
namica productivităţii muncii ; extragerea u la lucrările de pregătiri - tiva brigăzii lui Petru Ro antrenarea mai largă a orga
nuii număr de fîşii în plus s-a obţinut în u cele conduse de Nicolae Ba- man este aplicată de brigă nizaţiilor de sindicat şi
îndeplinire exemplară nele cazuri prin efectuarea de posturi supli lint, losif Turcaş, Ion Gavra, zile de la abatajele cameră U.T.G. ca iniţierea unor
mentare, prin lucrul în zile de repaus. Mă Dionisie Zoia şi Nicolae Un- conduse de minerii Mihai Cînd au apărut aceste Ini tehnico-tnglnereşti şl briga schimburi de experienţă cu
Allincă,
Dudescu,
Petru
gîndesc ca susţinerea aplicării şi extinderii gureanu - insuşindu-şi iniţia ţiative, în perioada de pu dierilor — In ce constă fie caracter practic pentru însu
a sarcinilor de pian“ acestei iniţiative să se facă în viitor printr-o tiva Iul Constantin Grădina Szabo Balasz, Vasiie Urdaş ternică efervescentă politică şirea stilului şi metodelor
organizare mai bună a muncii în abataje, ru de la Uricani, au realizat şi Vasiie Cheţa, iniţiativa din preajma Conferinţei Na care din aceste iniţiative, celor mai bune brigăzi de la
printr-o asistenţă tehnică corespunzătoare şi viteze medii de înaintare de lui Petre Constantin de că importanţa lor in obţinerea fiecare gen de lucrări. Do
— Pentru centrală valoarea acestor iniţia neapărat, cu efectivul prevăzut. Adică, extra tre brigăzile de frontalişti ţionale a partidului, după unor sporuri de producţie şi asemenea, trebuie să ne o-
tiva este Inestimabilă dacă se materializează, gerea a două sau chiar mai multe fîşii in peste 100 ml. conduse de minerii Vespa consultările prealabile cu randamente mai mari, avan cupăm mai mult de pregăti
deoarece concură.^« realizarea obiectivului plus lunar să se iacă la fiecare abataj fron- Credem că aceste rezulta sian Cătană, Dumitru Milea factorii de conducere tehni- tajele ce decurg pentru mi rea şefilor de brigăzi nu nu
a
principal care stă în faţa noastră. Ele sînt te sînt concludente ! Extinde şi Costică Popa, iar iniţiati co-administrativi la nivelul neri prin obţinerea unor
căi importante de îndeplinire exempla tal prin sporirea productivităţii muncii, nu va lui Constantin Grădinaru exploatării şi al sectoarelor astfel de rezultate, ce măsuri mai tn calitatea lor de con
ră, la nivelul maximal a sarcinilor de plan. prin creşterea numărului de posturi! In a- rea Iniţiativelor se impune cu i de către brigăzile de la lu asupra condiţiilor şl posibi tehnico-organizatorice se cer ducători ai producţiei ci şi
— Ce aveţi In vedere cînd vă referiţi la ceasta constă o rezervă mare de creştere a acuitate. crările de pregătire condu- lităţilor de aplicabilitate a luate, cum trebuie muncit de conducători politici.
materializarea acestor Iniţiative ? producţiei de cărbune, pe care sîntem datori
s-o folosim.
— Crearea unor condiţii de lucru optime Iniţiativa lui Petre Constantin nu lasă spa
brigăzilor de mineri ca să folosească între tii prea mari pentru neglijente, pentru nea
gul potenţial de inteligenţă, dotarea tehnică junsuri. Se impune ea fiecare să muncească
şl flecare minut din cele 6 ore ale progra corect, mai bine, mai productiv. Cred că ex 1
mului de lucru pentru a obţine randamente tinderea muncii în acord global va cointere Dacă vrei să stai de vor da devine din ce în ce mai colo unde există educaţie e- bule să muncim încă mult.
maxime. Personal, nu cred că ar putea exis sa mai mult atit pe mineri cit şi pe electro- bă cu un brigadier de la mi omogenă, mai unită. xistă disciplină, iar unde e- Schimbarea omului nu se fa
ta măcar o singură brigadă care — avînd lăcâtuşi în întreţinerea şi utilizarea cît mai na Lonea îl găseşti, aproape MARIN CIUBĂR: De cînd xistă disciplină se obţin şi ce de pe o zl pe alta, ci în Obiective
condiţii de lucru optime şi bineînţeles, fiind deplină a utilajelor şi fondului de timp, spo sigur la orele de intrare aplicăm iniţiativa s-au schim rezultate bune. In brigada timp mai îndelungat. Se sim
convinsă de importanţa şl conţinutul unei i- rind în acelaşi timp sortii de reuşită a ini sau ieşire din şut, la comi bat multe şi la noi în bri noastră, după însuşirea iniţia te nevoia să facem o mun
niţiative care conduce la o productivitate ri ţiativei. tetul de partid. E un obicei gadă. In primul rlnd a cres tivei avem o atmosferă să că de educaţie mai susţinu cărora trebuie
dicată — şi odată cu aceasta la cîştiguri mai care s-a împămintenit aici : cut răspunderea, s-a întărit nătoasă, atît minerii mai tă îndeosebi cu tinerii — vi
bune — să n-o îmbrăţişeze, să n-o aplice. — Ce eficienţă poate avea extinderea ini brigadierul să treacă zilnic itorii oameni de bază ai mi
— Deci sînt necesare condiţii optime de lu ţiativei lui Petre Constantin asupra creşterii pe la comitetul de partid nei.
cra şl cunoaşterea conţinutului şi importan productivităţii muncii la un număr mai mare pentru a afla ce-i nou, ori să CONSTANTIN CHIŢOIU : să li se acorda
ţei iniţiativei respective. Cum acţionează cen de abataje frontale la Lupeni ? spună ce-1 doare. Asistăm fie înseamnă ca fiecare „Bridaga de tineret, pe care
trala şl unităţile sale in acest sens ? S-au În — Avem 15 abataje frontale. Dacă numai la o investigaţie făcută de o conduc, a devenit un co
treprins măsuri corespunzătoare eficiente ? în 5 din aceste abataje s-ar realiza lunar secretarul comitetului de lectiv format din oameni de
— Este greu de dat un răspuns pozitiv. Re două cicluri în plus s-ar putea obţine plu partid, tovarăşul Andrei Col- ispravă Pe care să-i dau ca
da, în rîndul unora dintre
zultatele sini mai grăitoare decît orice cu- suri de producţie estimate Ia 5 pînă la 7 mii să fie rin om al iniţiativei, exemplu? Vasiie Rusu III,
vînt. Se cunoaşte că în anul care a trecut de tone de cărbune lunar şi o productivitate şefii de brigăzi. Cum merg Ştefan Pîslaru, Gheorghe
nu ne-am îndeplinit planul nici la producţia bună pe ansamblul exploatării. lucrurile în abataje, după Spînu, Constantin Diacones-
de cărbune şi nici ia lucrările de pregătiri. Însuşirea iniţiativei „brigada cu... Participăm împreună la
Lăsînd la o parte unele condiţii obiective de producţie şi educaţie" ? munci patriotice, la acţiuni
care au existat, trebuie recunoscut deschis că Ing. CAROL SCHRETER, ION COJOCARU : „De- faptei şi demnităţii obşteşti, Ia activităţi cultu
o însemnată parte a rămînerii în urmă se directorul E.M. Uricani: la însuşirea iniţiativei, între ral-educative, ne întrecem încheind această succintă
datoreşte deficienţelor în organizarea produc gul nostru sector îşi depă în ridicarea nivelului de pre investigaţie asupra modului
ţiei şi a muncii care s-au răsfrînt negativ a- şeşte cu regularitate sarcini gătire profesională şi de în care acţionează organiza
suipra activităţii brigăzilor. Apreciez cS apli „Asigurarea liniei de front le de plan. Concomitent, au disciplina. Aş putea să dau vtrstnici, cît şi cel mal ti cultuTă generală. ţiile de partid, comitatele oa
carea cu rezultate bune a iniţiativei trebuie crescut şl cîştigurile de la multe exemple. Unul din neri îşi fac datoria, respectă Şirul faptelor frumoase îm menilor muncii, organizaţiile
să înceapă cu asigurarea condiţiilor de mun 110 lei pe post de miner în membrii mai noi ai brigăzii ordinea şi disciplina, nu mai plinite de minerii de Ia Lo de sindicat şi U.T.C. pentru
că pînă în cele mal mici amănunte : aprovi trimestrul III, la peste 150 a făcut o „nemotivată". Co avem oameni care provoacă nea ar putea continua. Cele a deschide valoroaselor ini
zionarea perfectă, căi de acces bune, trans activă, intrarea în lei în trimestrul IV, Iar în lectivul echipei l-a luat In dificultăţi. cîteva spuse in urma acestei ţiative minereşti cîmp larg de
port corespunzător. Pe de altă parte, pentru luna ianuarie şi mal mult. discuţie. Omul nu ştia cum TRAI AN MOLNAR : Iniţia scurte investigaţii sînt reve acţiune, socotim util să reţi
să-şi îndrepte greşeala. Din
obţinerea unor viteze mari de avansare nu Efectul măsurilor educative tiva îşi dovedeşte eficienta latoare credem, despre efici nem cîteva din ideile care
este suficientă numai o bună organizare, A- funcţiune la timp s-a răsfrînt pozitiv asupra proprie iniţiativă a făcut In — asta nu se mai pune în enţa iniţiativei „Brigada de s-au conturat :
vem un mare număr de utilaj'e, în special disciplinei. In brigadă absen plus două zile şi de atunci discuţie — dar la noi în producţie şi educaţie" ce - iniţiativele minereşti au
maşini de' încărcat, care nu sînt folosite, iar tele nemotivate s-au redus n-a mai lipsit. S-au schimbat brigadă mai sînt şi greutăţi. are ca deviză cuvintele : fle o valoare inestimabilă, cu
altele slnt folosite doar parţial datorită proas de la 30 in medie lunar, la multe şl în ce priveşte în Planul îl îndeplinim şl-1 de care membru al brigăzii — prisosinţă demonstrată prin
tei întreţineri a conductelor, pierderilor de a noilor abataje“ 3-4 Intr-un trimestru. Oa trajutorarea între schimburi. păşim, nu-i vorbă, dar mai un om al iniţiativei, faptei rezultatele obţinute ;
aer comprimat, care determină în final scă menii s-au stabilizat, briga GHEORGHE BALICA : „A- avem oameni cu care tre- şi demnităţii 1 — în preocupările pentru
derea presiunii la locurile de muncă. extinderea acestor iniţiative
Aţi întrebat de măsurile întreprinse de cen — Pentru exploatarea noastră, aplicarea cu este încă mult loc pentru mai
trală. Consider că s-a făcut mult, îndeosebi succes şl extinderea iniţiativei minerului Con bine ; se impune ain partea
după vizita de lucru a tovarăşului Nicolae stantin Grădinaru, de a obţinu viteze mari de organelor de conducere ale
Ceauşescu în Valea Jiului, dar ne-a mai ră avansare, are o importanţă excepţională, deoa Centralei cârbunelui şi unită
Purtam un dialog, la co
mas încă foarte mult de făcut. In întrebare rece contribuie la asigurarea pregătirii noilor mitetul sindicatului, cu câţi Constantin Grădinaru — „100 fizice şi de gîndire. înseam mult şi fac cam puţin*. ţilor miniere luarea in conti
m.l. avansare medie lunară
nă organizare mat bună a
v-aţi referit, desigur şi la măsuri de popu locuri de muncă, a liniei de front activă. In va din minerii de nădejde la lucrările de pregătiri". producţiei şi a muncii, disci Frontaliştii Marin Ciochia, nuare a unor măsuri mai e-
larizare. Ne-am ocupat în bună măsură şi de afară de aceasta, prin creşterea vitezelor de al Lupeniului. Tema discuţi Şi acum, li preocupă Ion Onuţ, Ion Solomon, Ion nergice pentru îmbunătăţirea
aceste probleme. Anul trecut s-au făcut ana avansare, putem asigura ca un număr de bri ei : există posibilităţi pentru ideea: ce să facem, cum să plină riguroasă pe toate trep Pdpescu. Mihai Blaga, Nico condiţiilor de muncă la fron
lize într-un plen foarte larg şi sistematic, In găzi care sînt afectate acestor lucrări şă tele. Noi ne-am făcut anga lae Gavra, Grigore Moldo- turile de lucru ; să orgenize-
nivelul cetralei cu toţi brigadierii, pe grupuri treacă la locuri productive, la abataje. aplicarea mal fructuoasă şl muncim mai bine pentru a jamentul în fiecare lună, cu van, şefii de brigăzi de îna ze larg, in forme eficiente,
pentru extinderea Iniţiative
de lucrări, care au prilejuit un valoros schimb Din punct de vedere politic, exemplul aces lor minerilor, în scopul creş duce In continuare, la scară toate greutăţile —• pentru că intări Ion Gîrea, Nicolae Bă schimbul de experienţă, să se
de experienţă — acţiuni la care au partici superioară ceea ce am înce au fost şi mai sînt destule lan şi alţi brigadieri reiau
pat şi conducerile respective ale unităţilor, tei foarte bune brigăzi exercită un puternic terii producţiei de cărbune put în semn de .omagiu a- greutăţi I Cît cărbune am dat şi repetă întru totul, dar ex- manifeste mai multă grijă
rol stimulativ, atrage după sine şi alte bri
stimulării morale şi materiale
şefii de sectoare, factorii de răspundere din găzi în această cursă pentru creşterea vite Pe seama obţinerii unor vi dus partidului şf patriei ? în plus, n-are rost să dls- primîndu-se în alte vorbe, a brigăzilor care se ridică ia
organ'ele de partid, sindicat şi U.T.C. zelor de înaintare, ceea ce — trebuie spus şi teze sporite de avansare In ideile lui Petre Constantin : cele mai înalte cote ale rea
— Se pare că în ultima vreme asemenea lucrul acesta — duce la sporirea cîştigurilor. abataje şi galerii, a unei „Vom aplica în continuare lizărilor ;
manifestări s-au rărit... productivităţi mai înalte ? iniţiativele, vom face tot ce
— Este adevărat. Vom relua însă această Comitetul oamenilor muncii de la mina Uri Era vorba, după cum au „Filozofia“ succesului ? depinde de noi pentru a în Organizaţiile de partid şi,
preocupare in forme şi condiţii mai bune faţă cani înţelege să susţină această iniţiativă în înţeles ei — şl au înţeles deplini şi depăşi angaja sub îndrumarea lor, organiza
de anul trecut. Acelaşi lucru trebuie făcut — primul rind prin asigurarea de condiţii cit bine — de o chestiune de mentele... Să existe însă mai ţiile de sindicat şi U.T.C., să
cred — şi la nivelul unităţilor. „Ziua briga mai bune ca brigăzile de la înaintări, care conştiinţă, de onoare. multă ordine în organizarea intensifice acţiunile educative
In
preajma
Conferinţei
dierului" este, după mine, un cadru organi aplică iniţiativa, să obţină rezultate cores Naţionale a partidului, cînd Condiţii corespunzătoare producţiei şi a muncii, să in rîndul minerilor, să le ex
zatoric foarte bun pentru generalizarea ex punzătoare potenţialului lor şi prin exemplul se asigure efectivele com plice pe larg şi convingător
perienţei avansate şi extinderea celor mai lor concretizat în fapte să îndemne ca un nu tara întreagă — ridicată în plet, să fim aprovizionaţi co conţinutul şi importanţa aces
valoroase iniţiative. măr cît mai mare de brigăzi să-şi însuşească picioare de ideea însufleţi- respunzător, întreţinerea şi tor iniţiative, să militeze cu
şl să aplice această iniţiativă. toare a secretarului general la fronturile de lucru! reparaţia utilajelor să fie de perseverenţă pentru întărirea
— Cum sprijină conducerea exploatării a- al partidului de a se mobi calitate". răspunderii şi disciplinei în
fag. VASILE CIRIPERU, ceste brigăzi ? liza toate resursele şl ener In final redăm în loc de muncă la toate nivelurile,
directorul E.M. Lupeni : — In primul rlnd, căutăm să mobilizăm co giile creatoare ale poporului Cuvintele Eroului Muncii So cutăm acum. Vorba e că orice altă concluzie tot o pă pentru întronarea ordinii ia
lectivele acestor formaţii de lucru, să le n- pentru realizarea cincinalu cialiste, Petre Constantin, rere, bine chibzuită, a Erou fiecare loc de muncă.
sigurăm o dotare corespunzătoare cu utilaje, lui înainte de termen — mi puteam şi putem face mai lui Muncii Socialiste: „da Comuniştii să fie pretutin
„Sporuri mari de producţie, să creăm condiţii pentru aprovizionarea cu nerii au răspuns prezent sînt puţin dure, colţuroase, mult. Chiar mult mai mult. deni promotorii aplicării ini
materiale cît mai aproape de fronturile de lu prin numeroase şi importan dar poartă în ele şl strălu Aceasta a depins şi depinde că brigada are efectivul com ţiativelor înaintate ! Să facem
cirea diamantului negru ca
te idei novatoare, printre
cru, să îmbunătăţim transportul. Am îmbună care cele mal valoroase şi re se scurge în şuvoi neîn însă în foarte mare măsură plet, dacă este aprovizionată totul ca iniţiativele minereşti
şi de alţii: de cel care sînt
tăţit presiunea aerului comprimat prin monta
prin obţinerea unei rea a 2 compresoare de 45 mc pe minut şi o semnificative se înscriu ini trerupt de la frontul său de obligaţi să ne asigure mate corespunzător, dacă utilajele să se extindă de la un capăt
la altul al Văii Jiului, să cu
ţiativele născute din gîndi- lucru .Abatajul în care lu riale, piese de schimb, tot merg bine, pentru noi, mine
vom îmbunătăţi în continuare prin montarea prindă toate exploatările, în
rea şi conştiinţa comunista crează brigada mea dă cam ce ne trebuie pentru a lu rii, nu e mare filozofie să treaga masă a minerilor !
101a sută din producţia mi
productivităţi mai înalte“ unui compresor de 500 mc pe minut, precum a brigăzilor conduse de Pe nei lupeni. Două cicluri lu cra în condiţii optime, fără realizăm ciclurile în plus la ¡L
şi a încă unuia de capacitate mai mare.
tre Constantin — „Două ci
întreruperi, pe întregul par
De asemenea, în continuar'', vom face e- cluri lunar în plus la abata nar în plus înseamnă o pro curs al celor 6 ore din pro care ne-am angajat, să obţi
— Iniţiativa brigăzii lui Petre Constantin forturi ca sprijinul acordat brigăzilor din par jele frontale". Petru Roman ducţie mai mare, de ordinul gram. Altfel... Cei de la ad nem viteze sporile dt> avan
de a se extrage lunar în fiecare abataj fron miilor şi zecilor de mii de ministraţie, ca şi cei de la sare în abataje şi galerii, să
tal două fîşii de cărbune În plus a adus şi va tea tehnicienilor, inginerilor şi maiştrilor să — „Patru cîmpuri pe zi şi tone de cărbune, dar înseam partea electromecanică vor realizăm productivităţi mai Pagină realizată de
aduce rezultate mai bune în activitatea noas fie mai eficient la locurile de muncă. aripă la abatajele cameră“, nă totodată, muncă, eforturi besc, după părerea mea, cam ridicate".
C. MAGDALIN