Page 51 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 631 © SIMBÄTÄ 17 FEBRUARIE 1973
3ZUSÍ

Fiecare fermă a I.A.S. să devină unitate

de mare producţie şi randament ridicat

«Ghemlnd !a Întrecere toate darea da seamă şl participan­ aminti, între altele, că s-a cole a acestui an hotărîtor al
Întreprinderile agricole de stat ţii la discuţii au evidenţiat e- făcut o selecţie mai bună a cincinalului. Accentul s-a pus
din judeţul nostru, colectivul xistenţa a o serie de rezer­ efectivului şi s-au îmbunătă­ şi se pune în continuare pe
de lucrători de la I.A.S. Min­ ve care, fiind mal din plita ţit simţitor condiţiile de fu­ fertilizarea tuturor suprafeţe­ WiAiAÂ-
tia ţd-a propus să realizeze fructificate, vor contribui la rajare a oilor. lor cu îngrăşăminte organice
următoarele obiective. îmbunătăţirea substanţială a — înfiinţarea unei noi fer­ şi chimice, pe asigurarea se­
ES să depăşească producţi­ rezultatelor de producţie în a- me de legume în cadrul în­ minţelor şi repararea utilaje­
ile planificate la hectar cu nul 1973. Ca o cerinţă esen­ treprinderii (la Deva) — re­ lor. De asemenea, tovarăşii
100 kg grlu, 150 kg porumb, ţială s-a reliefat necesitatea marca tovarăşul Ion Hăncilă Mihai Barcan şi Loghin Mun-
50 kg in pentru ulei sl 500 reducerii cheltuielilor pe uni­ — pune în faţa noastră pro­ teanu au apreciat că sînt
kg cartofi de vară. tatea de produs, astfel încît bleme de maximă însemnătate create condiţii ca planul şi
m să realizeze peste pre­ fiecare fermă să devină un privind organizarea de pe a- angajamentul asumat prin
vederi un spor de 4 la sută chemarea la întrecerea adre­
la efectivul de bovine şi 2 la b* ; sată către celelalte I.A.S. din r
sută la ovine, precum şl o ttàiÉfi generale ale oameiior judeţ să fie îndeplinite exem­ t<\ i : r ) Í ATELIER
ţ
s v sfi i A W*
producţie suplimentară de 100 plar. Este însă o cerinţă im­ \1’ V - % < y>
1 lapte pe cap de vacă fura­ perioasă ca din partea consi­
jată. liului oamenilor muncii să e-
D să livreze suplimentar la model nu numai în ceea ce cum a producţiei, mai ales xiste mai multă grijă faţă de Acel februarie
fondul de stat 130 tone ce­ priveşte nivelul producţiilor dacă se are în vedere că va gospodărirea cu maximă efi­
reale, 12 tone in pentru ulei, obţinute, ci şi din punct de trebui să fie realizat şi siste­ cienţă a bazei tehnico-mate-
125 hl lapte şi 10 tone came. vedere al eficientei economi­ mul de irigaţie pe suprafaţa riale existente, de ridicarea Există în istoria noastră de Istorie a Partidului Co­
Bl să obţină 50 000 lei eco­ ce. Faptul că în anul trecut destinată grădinii. nivelului de cunoştinţe pro­ nume de locuri a căror rezo­ munist Român. .Vel găsi aici,
nomii Ia cheltuielile materiale pe întreprindere, cu excepţia — Un aport de seamă la fesionale al tuturor lucrăto­ nanţă amplă se transmite în vitrină de cristal, Istorica
şi 100 000 lei beneficii. griului şi a inului, s-a depă­ îndeplinirea sarcinilor cu ca­ rilor din ferme, cit şi de asi­ prin timp ca undele mereu sirenă care a trezit din amor­
şit preţul de cost planificat la re sîtatem confruntaţi este che­ gurarea unor condiţii cit mai ţirea Iernii oraşul. Opt mii
Bilanţul activităţii desfăşu­ toate produsele denotă că şe­ mat să-l aducă şi sectorul bune de viată şi muncă pen­ noi ale apelor. Rostim Posa­ de oameni care cereau pîi-
rate In anul tredut de către fii de ferme şi comitetul oa­ mecanic — spunea tovarăşul tru oamenii muncii din ca­ da sau Câlugăreni, Bobîlna ne se aflau masaţi în curtea
colectivul de muncă al între­ menilor muncii nu au urmărit Vasile Crăciun. Iată de ce a- drul întreprinderii. Dezbate­ ori Mărăşeşti şl în conştiinţă
prinderii! agricole de stat din cu perseverenţă folosirea cit cordăm o grijă deosebită cali­ rea amplă şl cu răspundere a se iscă solemne şi aţnlntltoa- atelierelor. La chemarea tren
Mintia a fost rodnic, efortu­ mai judicioasă a pîrghiilor de tăţii reparaţiilor la utilaje şi programului de activitate şi re sonorităţi de gong. In şi­ gică a acestei sirene încă
rile depuse pentru obţinerea reducere a cheltuielilor. insistăm oa şi tractoriştii să adoptarea unor măsuri tehmi- rul acestor nume, acela al douăsprezece mîî II s-au a-
unor producţii sporite mate- — Intr-adevăr, afirma to­ se preocupe cu întreaga răs­ co-organizatorice chibzuite, Griviţel rămîne de două ori dăugat, umplînd străzile. Şi
iată apoi macheta atelierelor,
rializîndu-.se în livrarea supli­ varăşul Nicolae Prodan — ce­ pundere de întreţinerea trac­ la înfăptuirea cărora sînt che­ glorios, legat simbolic peste aşa cum erau ele atunci.
mentară la fondul de stat a le mai mari depăşiri s-au lo­ toarelor şi a maşinilor agri­ maţi să-şi aducă întreaga con­ timp de anii -77 şi ’33 : lu­ Halele, cazonele cit o jumă­
335 tone grîu şi porumb, 111 calizat la produsul lină, unde cole, de menţinerea lor în .per­ tribuţie toţi lucrătorii între­ mina din cele două aureole tate de ţigară, trenurile lungi
hl lapte şi 26 tone carne. Ca şi producţia a fost cu aproa­ fectă stare de funcţionare, prinderii, constituie o garan­ ale sale poartă în ea refle­ cit un creion, pe şine minus­
urmare, veniturile totale au pe 2 000 kg sub cea planifi­ astfel putînd să fie reduse şi ţie că fermele aparţinătoare xele eroice ale sîngelul. cule. Dar nui se vede nici
fost depăşite cu peste un mi­ cată. Stă însă în posibilitatea cheltuielile materiale. I.A.S.' Mintia vor valorifica Oamenii Griviţei de azi au
lion lei, în această piivintă noastră ca în acest an să re­ mai eficient potenţialul de' feţele preocupate poate, dar un om, unde sînt oamenii
de-taşîndu-se îndeosebi aportul dresăm situaţia, .să realizăm Şefii dta fermă Pamfil Fuga- producţie, numai astfel putînd nu îngrijorate pentru ziua de m-am întrebat ? Nu sînt aici.
fermeloT din Deva şi Lâpuş- beneficii la specia ovine. De­ ciu, Soos Ludovic şi Vaier deveni unităţi model în ceea mîine. Ele nu mai cunosc în­ Oamenii aceia au intrat în
nic. altfel, unele măsuri care vi­ Lungu au înfăţişat pe larg ce priveşte creşterea produc­ semnele foamei. Hainele lor istorie. Oamenii aceia cutre­
Abordînd cu responsabili­ zează un asemenea obiectiv măsurile pe care le-au apli­ ţiei şi asigurarea rentabilităţii poartă cel mult'însemnele no­ ieră istoria şi coloana lor de
tate multiplele aspecte ale ac­ s-au şi înfăptuit, iar altele cat în scopul pregătirii unor produselor, bile ale muncii, dar nu pe a- două zeci de mii poartă pe
flamura desfăşurată ca o fla­
tivităţii economico-financiare, sînt în curs de aplicare. Aş baze trainice producţiei agri­ N. TIRCQB celea ale mizeriei. Printre a-
s
tellerele lor, printre alei as­ cără semnele primei victorii
faltate şl flori, literele de aur de răsunet european a pro­
ale unei plăci albe vorbesc letariatului român.
Ridicarea nivelului profesional despre atunci. Dacă vrei să RADU CIOBANU
afli mal mult, Intri în Muzeul

ai corpului medico

Roinol Jurjescu — Răchito-
problemă permanent in atenţie va—Vălioara. Dacă dovediţi
cu acte oficiale o vechime în
muncă de cel puţin 10 ani, a-
veti dreptul la pensie la îm­ Aici izvoarele sint cel mai poartă iubirile şi durerile
Pe bună dreptate, condu­ lului economico-financiar şi a cercuri de referate pe sec­ plinirea vîrstei de 62 ani. Pen­ limpede ecou al cerului noastre
cerea partidului a pus în gestionarilor. A fost organiza­ ţii, care au tinut cîte 10 şe­ tru actele necesare întocmirii intre pădure şi sete vieţuieşte înseninîndu-se cu nemurire.
faţa tuturor colectivelor de tă instruirea tuturor cadrelor dinţe fiecare în anul 1972, dosarului de pensie, urmează ciuta venită din basm In ele respirăm patria
muncă o sarcină permanen­ medii pe probleme de ur­ în total circa 100 referate, să luaţi legătura cu Oficiul de şi cîntecul se îngină Ia nesfirşit cu buze aprinse
tă — aceea de a se duce o genţă şi epidemiologie. Cu cu o participare de 90 la asigurări sociale şi pensii De­ de poeme
acţiune sistematică şl per­ medicii de întreprindere sulă. Colectivul de conduce­ va. peste păduri, mai departe, şi paşilor noştri, in treceri,
severentă pentru ridicarea s-au ţinut 12 lecţii cu subi­ re al spitalului a sprijinit Dumitru Lina — Hunedoara. în oameni, ii se dăruie izvoare
continuă * nivelului profe­ ecte de medicină a muncii. comitetul Uniunii societăţilor Potrivit art. 15 din Legea 27/ în mit... in auzul timpului
sional. Pentru a se asigura o com­ de ştiinţe medicale pentru Aici izvoarele ne ştiu numele şi al lumii.
In domeniul medico-sanl- petenţă mărită a medicilor a organiza în fiecare an 1966, au dreptul la pensie de şi curgerea lor înapoi IOAN EVU
tar, această activitate are o de la exploatările miniere în propria noastră manifestare invaliditate cei care an pier­
importanţă cu totul deose­ probleme de urgente chi­ ştiinţifică cu caracter inter­ dut total sau parţial capacita­
bită, deoaTece, după cum se rurgicale, a fost introdusă judetean. In 1972 a fost or­ tea de muncă. încadrarea în
ştie, progresele medicinel, în patronarea dispensarelor ex­ ganizat, un reuşit simpozion grade de invaliditate se face
prin decizii date de comisiile O lucrare valoroasă a istoricilor hunedoreni:
ceea ce priveşte metodele ploatărilor miniere de că­ ştiinţific axat pe probleme
de Investigaţie şi tratament, tre un specialist chirurg. de asistenţă medicală a mi­ de expertiză medicală şi recu­
sînt permanente. Menţionăm că a fost urmă­ nerilor. ’ Medicii noştri au perare a capacităţii de muncă.
Avînd la bază indicaţiile rit planul de perfecţionare avut posibilitatea să profite R. F. — Hunedoara. La îm­
Comitetului municipal de a medicilor, 8 medici din de experienţa şi cunoştinţe­ plinirea vîrstei de 60 anii „Descoperiri monetare antice in Valea Jiului“
partid Petroşani şi sprijinul spitalul nostru . efectuînd le unor cadre universitare; Veceslav Cociubinschi —
Direcţiei sanitare judeţene, cursuri de cel puţin o lună ei au prezentat 4 comuni­ Deva. Se poate face rectifica­
al Comitetului judeţean al în clinici universitare. Co­ cări ştiinţifice proprii, mult rea, drepturile noi stabilite
Uniunii societăţilor de ştiin­ lectivul de conducere al apreciate de participanţi. decurgând de la data de 1 a
ţe medicale, colectivul de spitalului a creat condiţii, Colectivul de conducere al lunii următoare aceleia în ca­ De curînd a apărut o nouă nizează date deosebit de im­ tezaur monetar deosebit de cartea cuprinde şi succinte re­
conducere al Spitalului uni­ deşi cu greutăţi din cauza spitalului a organizat de re a fost înregistrată cererea lucrare privitoare la istoria portante privitoare la circula­ important pentru istoria ţi­ zumate în limbile germană şi
ficat Petroşani şi 'comitetul lipsei de cadre, pentru ca asemenea abonarea la presa la organele de pensii. îndepărtată a ţinutului hune- ţia monetară în această zonă nuturilor nord-dunărene după engleză.
Singurul lucru care 11 se
Uniunii societăţilor de şti­ toţi medicii să poată parti­ medicală de specialitate. dorean. Este vorba de cartea începînd din sec. III î.e.n. şi 271, anul retragerii adminis­
inţe medicale acordă toată cipa la consfătuiri ştiinţifi­ Astfel, medicii noştri sînt Ion Marina, Vasile Covaliu „Descoperiri monetare antice pînă in sec. IV e.n. Aceste traţiei romane din provincia poate reproşa autorilor este-
atenţia ducerii la îndeplinire ce ale Uniunii societăţilor abonaţi în proporţie de su­ — Hunedoara. Luaţi legătura în Valea Jiului", editată de descoperiri monetare se adau­ Dacia. Conţinutul tezaurului, faptul -că nu au cuprins în
descoperirile
toate
lucrare
a acestei sarcini. de ştiinţe medicale pe plan tă la sută la publicaţii me­ cu Oficiul pentru probleme Muzeu] mineritului din Petro­ gă mărturiilor de natură ar­ care alături de monede emise monetare cunoscute (este vor­
In acest scop, colectivul judeţean, interjudetean sau dicale, iar personalul mediu de muncă şi ocrotiri sociale şani şi avîndu-i ca autori pe heologică deja cunoscute (a- în sec. III şi IV (cea mai tîr-
de conducere împreună cu la congrese. Astfel, circa 20 în proporţie de 89 Ia sulă, Hunedoara. Gheorghe Lazin, Clement Ne­ mintim doar dezvelirea cetă­ zfe este din timpul împăratu­ ba despre descoperirile de
piese izolate, în primul rînd),
comitetul Uniunii societăţi­ dintre medicii noştri au a- fiind evidenţiaţi pe plan ju­ grul şi Ioan Poporogu. După ţii dacice de la Bănită, im­ lui Iulian Filozoful 355—363) mai cu seamă că ele erau
lor de ştiinţe medicale, au vut posibilitatea să se de­ deţean pentru această acţiu­ Aurel Petrescu — Petroşani. cum înşişi autorii mărturisesc, portantă fortificaţie în siste­ cuprinde şi monede bătute în consemnate în manuscrisul
organizat activitatea de in­ plaseze la 10 astfel de ma­ ne, S-a mărit spaţiul propriei Fiind pensionar şi beneficiar ideea care a stat la baza în­ mul de apărare a capitalei primele două secole ale im­ „Fragmente din monografia
struire, de perfecţionare şi nifestări în anul 1972, unde noastre’ biblioteci, căreia i de pensie suplimentară, potri­ tocmirii acestei lucrări a con­ statului dac, Sarmizegetusa periului, dovedeşte că acumu­ istorică a Văii Jiului" de
de reciclare a personalului. au prezentat 5 comunicări, s-au alocat sume importan­ vit dispoziţianilor legale în stituit-o încercarea de a Regia, precum şi ruinele u- larea monedelor a început în Sebastian Stanca, precum şi
Au fost elaborate planuri de rod al activităţii ştiinţifice te pentru procurarea de noi vigoare, contribuţia de 2 la strînge şi a publica la un loc nor construcţii romane, de la timpul stăpînirii romane şi a în potatiile colecţiei familiei
acţiune, urmărite îndeaproa­ desfăşurate în spitalul din publicaţii medicale. sută pentru pensia suplimen­ toate descoperirile monetare Crivadia, Valea Lupului, u- continuat apoi după părăsi­ Bordan.
pe pe parcurs, cu scopul ca Petroşani. In plus, gratie a- In anul acesta ne propu­ tară reţinută pe perioada celor antice, tezaure sau monede i- nelte de fi'er, arme şi statue­ rea oficială a Daciei. Posesorii
salariaţii să-şi revadă şi vantajelor şi condiţiilor cre­ nem să mobilizăm in conti­ 4 luni în care aţi avui calita­ zolate, descoperite de-a lun­ te de bronz descoperite în succesivi ai acestei comori Descoperirile monetare pre­
gul anilor în zona geografică
să-şi completeze noţiunile ate în instituţie, 3 medici nuare medicii şi cadrele me­ tea de angajat nu se restituie. Valea Jiului), întregind cadrul băneşti ce s-a transmis, în zentate adeveresc, alături de
profesionale. Reciclarea ca­ sînt doctoranzi în diferite dii la diferite acţiuni pentru Elisabeta Onescu — Răchl- a Văii Jiului. cunoştinţelor noastre privitoa­ cadrul aceleiaşi familii, din mărturiile arheologice, locui­
drelor sanitare a fost efec­ faze. Colectivul de conduce­ ridicarea continuă a cunoş­ tova. Luaţi legătura cu Ofi­ Monedele antice descoperite re la viata social-economică generaţie în generaţie, nu pu­ rea Văii Jiului, la fel ca şi a
tuată pe baza unui plan ; re al spitalului a antrenat tinţelor de specialitate, cu ciul de asistenţă socială din întîmplâtor, prin săpături izo­ a zonei Văii Jiului în epocile teau Ii decît elemente autoh­ celorlalte ţinuturi învecinate,
tone ce au trăit în Dacia ro­
astfel, în cursul anului 1972, comitetul Uniunii societăţi­ scopul de a acorda populaţi­ cadrul Direcţiei muncii Deva. late sau în cadrul unor tezau­ dacică şi romană. mană şi au rămas pe loc du­ în perioadele importante din
re, alături de celelalte cate­
istoria patriei care au fost
un număr de 23 medici de lor de ştiinţe medicale din ei o asistenţă medicală de gorii de izvoare istorice, re­ Dintre descoperirile monetare pă retragerea aureliană. Tot epocile dacică şi romană. Ele
circumscripţie, de întreprin­ spital la acţiunile de ridi­ cea mai bună calitate, în Ioan Bîrlea — Pui. Urmea­ prezintă o sursă de informa­ menţionate, importanţă aparte unor localnici a aparţinut şi
dere şl alţii au urmat stagii care sistematică a nivelului raport cu progresele conti­ ză să fiţi chemat la comisia ţie directă deosebit de impor­ prezintă tezaurul compus din tezaurul monetar descoperit la constituie o dovadă în plus
în 5 profiluri principale (in­ profesional al personalului nue ale ştiinţei. medicală de expertiză şi recu­ tantă, întregind tocmai acele 200 de fetradrahme barbare Jiet-Popi, în locul numit „Gro- a faptului că acest teritoriu,
terne, chirurgie, reanimare, medico-sanitar. Au fost pre­ perare ,a capacităţii de muncă. laturi ale istoriei societăţii o- . de ¡mitafie după monedele e- hote". In acelaşi timp tezau­ prin poziţia sa geografică era
obstetrică-ginecologie şi pe­ zentate 18 referate ştiinţifi­ IOSIF EŞANU, Ioan Botici — Curechi. Da­ meneşti pentru care izvoarele mise de regele Macedoniei, rul monetar din Pasul Vîlcan situat pe o importantă arteră
comercială care făcea legătu­
diatrie), iar 123 cadre medii ce medicale, în 9 şedinţe doctor in ştiinţe medicale, scrise sînt cîteodată lacunare Filip al II-lea (359-336 î.e.n,)’, ne arată că legăturile ţinutu­ ra între cele două versante
au fost reciclate. A fost e- plenare, iar pentru cadrele directorul Spitalului că datele comunicate de dv. sau chiar absente. Studiată care făceau parte dintre pri­ rilor nord-dunărene cu lumea alo Carpatilor.
fectuată reciclarea persona­ medii au fost organizate 10 unificai Petroşani sînt reale, puteţi solicita pen­ mele emisiuni monetare ce au
sie pentru limită de vîrstă Ia sub toate aspectele ei, mone­ circulat pe teritoriul dacic în­ romană au continuat, bine­ Exceptînd omisiunea men­
împlinirea vîrstei de 51 ani. da antică permite specialişti­ cepînd cu sec. III î.e.n.; el înţeles că nu cu aceeaşi in­ ţionată, lucrarea „Descoperiri
lor să elucideze diversele pro­ a ieşit la iveală la Petroşani tensitate ca înainte, şi după monetare antice în Valea Jiu­
bleme economice ale lu­ în anul 1867 cu prilejul con­ anul 271. lui" constituie o reuşită a is­
Fărâmiţă Lambru, Radu Si- mii antice, oferă preţioase struirii căii ferate. Lucrarea a apărut în condi­ toricilor hunedoreni, ea adu-
Cinema mion, Petre Guşti şi formaţia Mureşul Deva — Ujpesti indicii de natură social-poli- Intre descoperirile întâm­ ţii grafice foarte bune. Pen­ cînd o reală contribuţie la
Romeo Bazarea; 21,25 Moment tică ce completează imagi­ tru o mai amplă şi exactă in­ întregirea cunoştinţelor noas­
poetic — şt. O. losif; 21,30 Re­ plătoare se numără şi două
DEVA: Queimada Patria"); nea istorică asupra unor te­ formare a cititorilor, cartea tre despre trecutul istoric al
Zestrea („Arta“) ; SIMERIA : vista şlagărelor; 22,00 Radiojur­ Dozsa Budapesta 0-2 (0-1) ritorii, în cazul de faţă zona monede dacice de aur d-e tip
Ultimul tren din Gun Hiil (..Mu­ nal; 22,30 Muzică de dans; 24,00 Văii Jiului. „Koson", cunoscute astfel du­ este însoţită de o hartă a Văii acestor meleaguri.
Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra­
reşul"); HUNEDOARA: Bule­ da ndeturnă. pă inscripţia care se află pe Jiului şi de planşe care ilus­
vardul romului („Siderurgis- Adevărat eveniment fotba­ hai Marian din minutul 22. Autorii prezintă şapte te­ Prof. IOAN ANDRIŢOIU
tul“); Puterea şl Adevărul, se­ listic, care a atras la stadio­ zaure monetare de argint şi avers. In Pasul Vîlcan, la trează tezaurele monetare
riile I-II („Constructorul"); CÂ- Televszeune Remarcăm în mod special 1869, a apărut întîmiplător un muzeograf principat la Muzeul
LAN ; Balada IUI Cable Hogue nul „Cetate" din Deva o ci­ evoluţia de ansamblu a Mu­ trei descoperiri izolate ce fur­ descoperite aici. De asemenea, judeţean Deva
(„11 Iunie") ; TELIUC : Astă fră record de spectatori — reşului în compania acestui
seară dansăm în familie („Mi­ 9,00 Curs de limba germană. circa 6 000 —, meciul inter­ valoros partener pentru fap­
nerul“); PETROŞANI : Seceră Lecţia a 41-a;
vîntul sălbatic („7 Noiembrie“); 9.30 A fost odată ca nicioda­ naţional amical dintre divi­ tul de a fi reunit să reziste Ultimul sezon cinemato­ de faţă la acest dialog în
Creierul („Republica“) ; LU- tă... „Teatrul poveştilor“ ; zionara C, Mureşul şi repu­ suficient de bine unui con­ grafic a marcat un salt ca­
PENI : Săgeata căpitanului Ion 10.00 Telex; tata formaţie maghiară, Uj­ curent de clasă. Cu o halfie românească. Ne-au convins Despre „Explozia“ calitate de monteur şef al
(„Cultural“); Nicoletina Bursac 10.05 Publicitate; litativ în producţia de film filmului, v-am ruga, tova­
(„Muncitoresc“); LONEA : 12 10,10 Selecţiuni din emisiunea- pesti Dozsa Budapesta, mul­ mai în vervă, Mureşul putea răşe Dragoş Witkovschi, să
scaune, seriile I-II („Minerul“); concurs „Chitare patriei“; tiplă campioană a ţării ve­ face chiar mai mult, dar de aceasta, după „Puterea
VULCAN: Sfînta Tereza şi 10,40 De vorbă cu gospodinele; cine, s-a încheiat cu un re­ poate şi timorarea jucători­ ne împărtăşiţi cîteva din­
diavolii („Muncitoresc") ; U- 11.00 Selecţiuni din emisiunea şi adevărul", după „Barie­ Şi apoi, la filmare tot ce — Şi ale omului. Fiindcă tre secretele realizării „Ex­
RICANI : P'uga după li­ „Promenada duminicală“; zultat scontat: victoria lor deveni a „jucat" un rol ra", filmele „Drum în pe­ ploziei“.
nişte („7 Noiembrie") ; ORAŞ- 12,35 Cărţi şi idei; prestigioasei formaţii oaspe­ important. Oaspeţii, buni cu­ numbră“, „Cu mîinile cu­ aţi văzut s-a făcut pe viu rămîne adînc imprimat în
TIE ; Mania grandorii („Pa­ 13.00 Telejurnal; te. noscători ai cîtorva scheme — remarca Artistul Emerit conştiinţa spectatorului a- — A fost un film cu to­
tria") ; Robin Hood („Fla­ 18.00 Telex; rate“, „Zestrea" —• ca să Toma Dimitriu. Veridictul cel gest adînc omenesc al tul aparte S-au filmat cu
căra“); GEOAGIU-BÄI: Astă ÎS,05 Cunoaşteţi legile 7; tactice, beneficiari ai apor­ amintim doar cîteva pelicu­ şapte aparate 22 000 m pe­
seară dansăm în familie; HA­ 18.20 Cîntă Ana Toma — muzi­ tului cîtorva jucători de fai­ le mai recente şi, cu deo­ cadrului, interioarele auten­ comandantului confruntat
ŢEG; Eu te-am iubit („Popu­ că populară moldoveneas­ mă continentală — Szentmi- tice, evitarea trucajelor, dau cu moartea celor plecaţi la liculă. De aici s-a selecţio­
lar"); BRAD: Lumea animale­ că; EE0M1 sebire, „Explozia“ — acest valoarea unanim apreciată datorie din ordinul său. nat ceea ce ilustra mai bine
lor şi SeCeră vîntul sălbatic 16.30 Emisiune în limba ger­ haly, P. Juhasz, Faz'ekas, film-document, acest cine- momentul respectiv. Selec­
(„Steaua roşie“); ILIA: Trafic mană; Dunay II, Dunay III, Bene, verită care omagiază erois­ a filmului, alături de acele — Da. Erau indicaţii să
(„Lumina"). 18,15 ltitm, tinereţe, dans. Emi­ Dincolo însă de rezultat, Zambo — s-au detaşat în scene de eroism în masă în mă descopăr. Eu am simţit: ţionarea e, de fapt, momen­
siune realizată la Braşov; în primul rînd trebuie nota­ mul anonim al omului con­ care fiecare se poate regăsi tul cel mai dificil. Imâgi-
19.00 Arc peste timp. Memoria te cîteva particularităţi ale victorioşi, prin golurile mar­ temporan. într-unul dintre acei oa­ trebuia să-i salut întîi. Da, naţi-vă cît s-a selectat pînă
Bucureşti griului — reportaj; cate de Horvath (min. 25), Am avut plăcerea să dia­ ultimul salut I Şi apoi sire­ la cei 2 860 m ai peliculei
19.20 1001 de seri; acestiii meci, care ni se par cu capul, din centrarea late­ meni care au luat parte la nele, ambianţa I Asta e !
19.30 Telejurnal. Cincinalul îna­ mult mai importante. logăm cu cîţiva dintre rea­ acţiune : un pompier, un rulată pe ecrane. Pentru
PROGRAMUL I: 6,00 Muzică inte de termen — cauză a rală, din lovitură de pe­ lizatorii acestui nou film Are poezie, nobleţe filmul
şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; întregului popor; In primul rînd vom remar­ deapsă, a lui Bene, autorul după cîteva premiere de monteur contează felul, cum
0,00 Sumarul presei; 9,00 Mio­ 20.00 Cîntecul săptămînii: „Fru­ ca reuşita deplină a asocia­ celui de-al doilea punct eroii şi-au interpretat ro­
riţa. Timpul prezent al cînte- museţii tale“ de Georgc ţiei Mureşul, prin strădaniile gală în Valea Jiului. lurile Dacă n-ar fi existat
cului; 9,50 Formaţia instrumen­ Grigoriu; (min. 80), tot cu capul. — Am găsit aici, după cei De vorbă cu realizatorii filmului jocul de emoţii la „Explo­
tală Werner Mülier; 10,00 Bu­ 20.05 52 de iniţiative în 52 de conducerii secţiei de fotbal Arbitrul Gh. Popovici zece ani trecuţi de la „Lu-
letin de ştiri; 10,05 Orchestra de săptămîtti; — preşedinte ing. Dumitru (Bucureşti), ajutat de I. Bar- zia“, confruntările dramati­
muzică populară „Vîlceanca“; 20.20 Teleenciclopedia; Cepănaru — şi ale antreno­ peni ’29“, un public mai en­ ce ale primarului cu secre­
10,20 Mici piese instrumentale ; 21.00 Film serial: „Mannlx“; bu şi M. Pădureanu (Deva), tuziast, mai dornic de film lăcătuş, un macaragiu ş.a. ăsta I Nimic nu e făcut de tarul, spre exemplu, din
10,30 Emisiune muzicală de la 21,50 „l plus l fac 1“. Teierecl- rului Ladislau Vlad, de a or­ a condus corect şi autoritar şi, suprinzător, enorm de — Spectatorii de film dragul făcăturii. Oriunde
Moscova; 11,00 Buletin de ştiri; tal Nicu Constantin şl A- ganiza acest atractiv meci un meci dîrz, dar disputat montaj doar, nu s-ar fi pu­
11,05 Florin Bogardo — compo­ lexandru Lulescu; în cele mai bune condiţii. mult tineret, ne mărturisea s-au obişnuit cu un Colea are succes. Amintiţi-vă sce­ tut realiza acele scene
zitor şi interpret; 11,15 Radio- 22.30 Telejurnal; cu sportivitate, excepţie fă- cu nereţinută bucurie Ar­ Răutu travestit, în foarte na în care primarul e luat intens dramatice. La noi
club turistic; 11,35 „Partid iu­ 22,40 Săutămîna sportivă; Vom reaminti, apoi, că cînd doar o singură dată tistul Emerit Colea Răutu, multe pelicule, în personaje de gloată şi începe să careta
bit, conducător iubit" — mon­ 23.00 Personaje celebre în ope­ însăşi prezenţa acestei ipari gestul lui Toth, pentru care vine tot ce se filmează, cu
taj de cintece şi versuri; 12,00 retă. > echipe de talie europeană, alias Anghel din „Explo­ de istorie. Cum se împacă saci. Nu e aşa în viaţă ? ambianţa specifică filmării.
Discul zilei — Elvis Presley ; acesta a primit avertisment. zia“. Am rămas plăcut im­ această reuşită evoluţie în Sau v-aţi uitat cum arată Pe urmă se pune ordine
12,15 Tineri interpreţi de operă: la Deva, constituie un fapt Au jucat formaţiile: presionat că le plac filme­ timp cu personajul prin ex­ Galaţiul, din Turnul tele­
Mthaela Mărăcineanu; 12,30 In- deosebit, iar prin evoluţia Ujpesti Dozsa: Szentmihaly pe diferite planuri, se taie
tîlnire cu melodia populară şi L o t o Mureşului în compania sa, le româneşti. celenţă contemporan, care viziunii ? Oraşul e aerisit, . — aţi văzut cît — şi sce­
interpretul preferat; 13,00 Ra­ — Nuszko, Kolar, Horvath, — Se aflau, de fapt în fa­ este Anghel ? luminos I Undeva, o femeie nele filmate se montează.
diojurnal; 13,15 Avanpremieră spectatorii au asistat multe Juhasz, Dunay III, Toth, Fa­ ţa unui gen nou, a unui — „Explozia“ e în fond aşează flori, lumea se plim­
cotidiană; 13,30 Radiodivertis- Rezultatele tragerii din 16 j minute la un adevărat spec­ z'ekas (Naghij, Bene, Dunay La „Explozia“, mai mult
ment muzical; 15,00 Buletin de februarie 1973 ; tacol fotbalistic, care a pre­ mod deosebit de comunica­ tot o istorie. O istorie mo­ bă, fără să intuiască peri­ decît la altele...
ştiri; 18,00 Radiojurnal. Bule­ Extr. I: 5, 46, 61, 83, 15, i zentat „numere" valoroase II, Zambo. re filmică. dernă. Fragmentul de viaţă colul iminent care-i pîndeş- In încheierea convorbirii
tin meteo-rutier; 17,00 Ştiinţă, Mureşul: Rusu (Casoni) — — Intr-adevăr, oriunde surprins de peliculă ţine de te pe toţi deopotrivă. Con­
tehnică, fantezie; 17,25 Noi în­ 67, 22, 57, 82. de ambele părţi. Mircea Marian (Nenu), Puie, îl rugăm pe maestrul Co­
registrări de muZlCă populară Fond de premii: 551 419 ■ Că a cîştigat echipa oaspe s-ar duce în lume, „Explo­ istoria noastră contempora­ trapunctul acesta dă mult lea Răutu să ne ofere auto­
cu Ileana Sărăroiu şi Benone lei. Precup, Stanciu, Mihai Ma­ zia“ face mare succes. Este nă. Tocmai asta m-a deter­ dramatism şi valoare fil­ graful viitorului rol în ca-
Sinuleseu; 17,45 Pagini corale nu supără pe nimeni, cu atît rian, Macavei II, Iancu, Ui- un film de acţiune. Filmul minat să-l îndrăgesc. Rolul mului.
alese; 18,00 Orele serii; 20,00 Extr. a Il-a : 38, 66. 62, 87, i mai mult, cu cît cei prezenţi re-1 vom întîlni pe ecrane :
Zece melodii preferate; 20,45 25, 18, 58. au asistat şi la cîteva neşan­ lecan (Macavei I), Sălăjan, s-ar putea vorbi în engle­ nu e de întindere. E, în — Desigur, realizarea u- — Gogolea, din „Fraţii
Consemnări de Lazăr Băciucu; Fond de premii: 648 135 i Moţ. zeşte, în orice limbă şi s-ar schimb, dens, naşte valen­ nui asemenea film a ridicat Jderi“.
20,50 La hanul melodiilor, cu se ale devenilor ■=— şuturile înţelege. E foarte specta­ ţe deosebite, conferite de şi probleme deosebite de
Ileana Sfetcu, Tita Bărbulescu, lei. lui Sălăjan şi „bara" lui Mi­ N. STANCIU Convorbire consemnată de
culos. caracteristicile militarului. ordin tehnic. Fiindcă sînteţi ILEANA LASCU