Page 52 - Drumul_socialismului_1973_02

iUMAi JùfrBÎWJÎÂiS» «¡™nw«
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 631 © SIMBÄTÄ 17 FEBRUARIE 1973

Decorări ia Consiliu! de Slal Cuvîntarea tovarăşuluiStoica

(Urmare din pag. 1) stăpîneşte în acest moment Ordinul „Steaua Republicii Se împlinesc patru decenii planul organizării şi al desfă­ Alarmate de aceste hotărîri, printre primele mari acţiuni vîntul ştiinţei, învăţămîntului,
ale
mondial
proletariatului
al creaţiei spirituale, la îm­
1
solemn, vă încredinţăm, tova­ Socialiste România' clasa a de la eroicele bătălii de cla­ şurării propriu-zise a lupte­ organele de represiune au
răşe Nicolae Ceauşescu, că Il-a — ilie I. Aleman, meca­ să din ianuarie-februarie lor proletaro la nivelul înre­ trecut, din ordinul guvernu­ împotriva fascismului. Faptul bogăţirea patrimoniului eco­
In numele tovarăşilor mei vom sluji cu toată abnegaţia nic de locomotivă la Depoul 1933, desfăşurate sub conduce­ gistrat în anii 1929—1933, a- lui, la arestarea a aproape că instaurarea fascismului în nomic şi spiritual al ţării, s-a
de muncă decoraţi, al ferovia­ cauza şi idealurile partidului, C.F.R. Sibiu, Nicolae V. Ba­ rea Partidului Comunist Ro­ ceasta s-a datorat, în primul 1 600 militanţi, urmărind ca Germania şi consecinţele sale întărit şi se întăreşte continuu
rilor din întreaga tară — că vom pune întreaga noastră dea, maistru la revizia de va­ mân, care au înscris o pagină rînd, faptului că în fruntea în felul acesta să lipsească internaţionale nu au produs unitatea întregului popor in
a spus el — doresc să exprim capacitate, putere de muncă goane Bucureşti Griviţa, Si- de neuita.t în glorioasa istorie tuturor bătăliilor de clasă se de conducere muncitorimea derută în rîndurile clasei jurul Partidului Comunist Ro­
recunoştinţa cea mai fierbin­ şi dăruire în scopul înfăptui­ mion A. JIunea, mecanic in­ a neînfricatei lupte de afla Partidul Comunist Român, ceferistă şi să împiedice or­ noastre muncitoare, ci, dim­ mân.
te conducerii partidului şi sta­ rii măreţului program elaborat structor la Depoul C.F.R. Cluj, veacuri a clasei muncitoare, stegarul luptei pentru apăra­ ganizarea marii acţiuni hotă- potrivă, tocmai în acele zile, Politica partidului, victoria
tului, dumneavoastră personal, de Congresul al X-lea al par­ Titus I. Coloji, impiegat de a poporului român, pentru e- rea intereselor fundamentale rîte. aici, în România, s-au declan­ noii orînduiri sociale au dat o
tovarăşe Nicolae Ceauşescu, tidului pentru edificarea so­ mişcare la 'Staţia C.F.R. Timi- liberarea socială şi naţiona­ ale întregului popor. Ca o ripostă la această mă­ şat cu atîta eroism bătălii de nouă strălucire naţiunii româ­
pentru înalta preţuire acorda­ cietăţii socialiste multilateral şoara-Nord, Leonida I. Coş­ lă. „Luptele de clasă din pe­ In continuare, cuvîntarea a sură a organelor represive, clasă de o dîrzenie necunos­ ne, insuflîndu-1 forţă şi vitali­
tă muncii desfăşurate de lu­ dezvoltate în scumpa noastră ciug, mecanic de automotor la rioada crizei economice, şi relevat principalele aspecte comuniştii de la Griviţa au cută încă pînă atunci în a- tate, asigurînd înflorirea ei
crătorii drumului de fier, pen­ patrie. Depoul C.F.R. Palas, Gheorghe mai ales luptele din ianua­ ale procesului de radicaliza­ hotărît devansarea acţiunii ceastă tară a demonstrat ca­ multilaterală, punerea în va­
tru grija neslăbită privind Felicitînd pe cei deco­ F. Covrig, lăcătuş la Uzina rie-februarie 1933 — aprecia re a muncitorimii ceferiste — stabilite pentru 18 februarie, pacitatea clasei muncitoare de loare a potentelor ei creatoa­
dezvoltarea reţelei feroviare raţi, a luat cuvîntul tovarăşul mecanică de material rulant tovarăşul Nicolae Ceauşescu proces stimulat de acţiunile astfel ca ea să înceapă la a riposta cu fermitate politi­ re. Odată cu progresul susţi­
a tării, pentru dotarea ei cu NICOLAE CEAUŞESCU. ..Grivita roşie", Andrei Gh. — au constituit un moment largi iniţiate do P.C.R. pen­ Griviţa în dimineaţa zilei de cii reacţionare, de a apăra in­ nut al economiei, dezvoltarea
noi şi moderne instalaţii şi Ţarălungă, pensionar din Ga­ de o deosebită importanţă tru mobilizarea acesteia îm­ 15 februarie. Intrînd în gre­ teresele sale de clasă şi in­
mijloace de transport. Cuvîntarea rostită de con­ laţi, Costache D. Ursulianu, în istoria mişcării noastre potriva încercării claselor do­ vă, ceferiştii din Bucureşti teresele naţionale ale popo­ ştiinţei, culturii şi creşterea
ducătorul partidului şi statu­ cereau eliberarea tuturor con­ rului. In numeroase ţări ale nivelului de trai al poporului,
îndrumările şi indicaţiile pe lui nostru a fost urmărită cu directorul U/inei mecanice de muncitoreşti, au avut o pro­ minante de a arunca întreaga programul făuririi societăt'i
care ni le-ati dat la Consfă­ multă atenţie de toţi cei pre­ material rulant Paşcani ■, fundă înrîurire asupra vieţii povară a crizei pe spinarea ducătorilor lor arestaţi, înlă­ lumii, clasa muncitoare, cele­ socialiste multilateral dezvol­
tuirea cu activul de bază de zenţi şi subliniată cu vii a- „Ordinul Muncii" clasa a politice şi sociale din Româ­ maselor muncitoare. In acest turarea imediată a stării de lalte pături sociale şi-au ex­
la calea ferată şi cu prilejul plauze. Il-a — Dumitru V. Andrei, nia. Ele au dat o puternică context, ca rezultat al orien­ asediu, recunoaşterea comite­ primat solidaritatea frăţească tate implică sarcini majore pe
vizitelor făcute în unităţile de şef de staţie la Statia lovitură claselor exploatatoa­ tării spre realizarea unităţii tului de fabrică, respectarea cu luptele ceferiştilor şi pe­ linia perfecţionării continue a
transporturi şi telecomunicaţii, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. C.F.R. Focşani, Petru L. Bara, re, au frînat ofensiva capita­ muncitoreşti, s-a trecut, în- revendicărilor obţinute prin troliştilor din România. noilor relaţii de producţie, a
pe care zi d^ zi Ie transpu­ ceilalţi conducători de partid lăcătuş de revizie la Revizia lului împotriva drepturilor e- cepînd cu anul 1932, la ale­ greva de la 2 februarie. In perioada următoare lupte­ vieţii sociale şi de stat. La loc
nem în viată, reprezintă pen­ şi de stat s-au întreţinut apoi de vagoane C.F.R. Oradea, Du­ conomice şi politice ale oa­ gerea, în diferite centre ale Cu „Griviţa" se solidarizau lor din februarie 1933, spiri­ de frunte se situează dezvolta­
tru lucrătorii de la calea fera­ într-o atmosferă caldă, tovără­ mitru M. Dudău, mecanic de menilor muncii“. ţării, a comitetelor de acţiu­ muncitorii celorlalte întreprin­ tul revoluţionar şi dîrzenia rea democraţiei socialiste,
tă un adevărat program teo­ şească, cu feroviarii decoraţi. locomotivă la Depoul C.F.R. Zguduind din temelii între­ ne ca organe de front unic. deri din Capitală, alte cate­ proletariatului s-au ridicat la crearea unor astfel de condi­
retic Şi practic pentru ridica­ Piatra Olt, Ioan A. Duşa, elec­ gul edificiu al regimului bur- La 20 martie 1932, din iniţia­ gorii şi pături sociale ale o- un nivel superior, s-au am­ ţii îneît orânduirea noastră să
rea muncii noastre, din toate ★ tromecanic la Secţia centrali­ ghezo-moşieresc, stîrnind un tiva C.C. al P.C.R., a avut loc raşului, mase largi muncito­ plificat legăturile partidului pună din plin în valoare po­
compartimentele, la cote tot zare telecomandă 1 C.F.R. De­ puternic ecou în rîndurile tu­ Conferinţa pe tară a delega­ reşti din Cluj, Iaşi, Galaţi, comunist cu masele muncitoa­ tentele creatoare ale întregu­
mai înalte. Au fost distinşi cu : Ordinul va. Ioan I. Mocan, operator turor păturilor \ populaţiei, ţilor muncitorilor din toate Timişoara, Braşov şi alte cen­ re. Au luat fiinţă încă în lui popor.
Muncii clasa I—IIie Gh. Aca- tre din tară, intelectuali, stu­
înţelegem că onoarea ce ni sandri, electrician la Uzina şef la Regulatorul de circula­ determinînd o viguroasă ac­ sindicatele ceferiste, care a a- denţi, meseriaşi, mici comer­ cursul anului 1933 nenumăra­ Partidul se preocupă conco­
se face ''mplică pentru noi o mecanică de material rulant ţie mişcare C.F.R. Nicolina, ţiune de solidaritate în ţară doptat un program de reven­ cianţi, ţărani. te organizaţii democratice de mitent de perfecţionarea con­
responsabilitate sporită. De a- Paşcani, Ioan P. Caba, meca­ Ioan C. Nicolescu, adjunct al şi peste hotare, marile lupte dicări economice şi politice masă în rîndul cărora un loc tinuă a formelor de organiza­
ceea, ne angajăm în fata dum­ nic de locomotivă la Depoul ministrului transporturilor şi din 1933 au constituit — prin pentru întreaga masă a sala­ In faţa hotărîrii neclintite a ceniral l-a avut Comitetul re şi activitate pe toate planu­
neavoastră, stimate tovarăşe C.F.R. Dej-triaj, Gheorghe I. telecomunicaţiilor, Dumitru Şt. amploarea, combativitatea şi riaţilor de la căile ferate şi greviştilor, autorităţile bur­ National Antifascist în con­ rile vieţii sociale. El mobili­
secretar general, că ne vom Cristea, strungar la Depoul Părvulescu, tîmplar la Atelie­ spiritul revoluţionar ce le-au a ales Comitetul Central de ghezo-moşiereşti au recurs la ducerea căruia s-au aflat re­ zează oamenii muncii să acţi­
strădui din toate puterile, cu C.F.R. Palas, Dumitru V. Ni- rul de zonă C. F. R. Ti-tu, caracterizat, prin învăţămin­ acţiune avînd misiunea de a represiunea armată. Asasina­ prezentanţi ai clasei munci­ oneze cu fermitate pentru
toată pasiunea şi priceperea colaescu, maistru şef lot la Gheorghe Gr. Pintilie, ascuţi­ tele şi influenţa lor asupra coordona pregătirea luptelor tele dezlănţuite în dimineaţa toare, intelectualităţii şi altor combaterea tuturor fenomene­
noastră, spre a fi demni de Şantierul de construcţii căi tor scule la Uzina mecanică vieţii sociale — un eveni­ în întreaga tară. Secretar al zilei de 16 februarie, aresta­ pături şi categorii sociale, lor negative din sfera relaţii­
înalta cinste, de încrederea ferate nr. 41 Cluj, Marin D. de material rulant „Griviţa ment de mare însemnătate Comitetului Central de. acţiu­ rea a circa 2 000 de munci­ printre care: Tudor Bugnariu, lor sociale, pentru afirmarea
pe care ne-o acordaţi. Vom Petcu, electromecanic specia­ roşie", Matyas M. Szabo, lă­ în viaţa partidului nostru, ne a fost ales Gheorghe tori. precum şi închiderea sub Scarlat Calimachi, Nicolae deplină a eticii comuniste, a
face totul pentru ca întregul list la secţia electrificare, cen­ cătuş la revizia de vagoane a mişcării muncitoreşti din Gheorghiu-Dej. • pază militară a Atelierelor Ceauşescu, Radu Cernătescu, echităţii în societatea noastră-
mecanism complex al căii fe­ tralizare telecomandă 1 C.F.R. C.F.R. Ciceu, Florian P. Uri- România. Cu o vigoare im­ Intrucît muncitorii ceferişti C.F.R. nu au însemnat însă Petre Constantinescu-Iaşi, Ior- Partidul dezvoltă larg activi­
rate să funcţioneze zi şi noap­ Braşov, Vasile Gh. Rădulescu, can, controlor tehnic de cali­ presionantă, s-a vădit atunci şi petrolişti se afirmau atunci înfrîngerea muncitorilor ce­ gu Iordan, Barbu Lăzâreanu, tatea de formare a conştiinţei
te, fără întrerupere, ca un şef de statie la Statia C.F.R. tate la Uzina mecanică de uriaşul potenţial revoluţio­ ca detaşamentele cele mai ferişti şi nici zdrob'rea miş­ Matei Socor ş.a. socialiste, de educare a între­
ceasornic de bună calitate, Ghighiu, judeţul Prahova, No- material rulant Simeria. nar al clasei muncitoare din înaintate ale clasei munci­ cării revoluţionare din Româ­ Privite în perspectiva isto­
aşa cum ne-aţi indicat dv. culai Gh. Răţoi, mecanic de România, dîrzenia, abnega­ toare, luptele lor putînd con­ nia. Dimpotrivă, marea bur­ rică, luptele din 1933 au fost gului popor în spiritul ideilor
Sintem pe deplin conştienţi că locomotivă la Depoul C.F.R. * ţia şi spiritul de sacrificiu strui punctul de plecare pen­ ghezie şi moşierimea au fost premergătoare marilor bătălii marxism-leninismului.
In conştiinţa poporului, a
numai în acest fel vom putea Paşcani, Iosif 1. Roboşi, lăcă­ care o desemnau drept cea tru ridicarea la un nivel mai nevoite să bată în retragere. revoluţionare ce au culminat arătat vorbitorul,* marile pro­
mai avansată forţă socială a
Au fost serios şubrezite po­
satisface toate cerinţele de tuş montator la Uzina mecani­ Prin decret al Consiliului de ţării. înalt a întregii mişcări revolu­ ziţiile guvernului Vaida, ca­ cu insurecţia armată naţiona­ grese din toate compartimen­
că de material rulant „16 Fe­ ţionare, P.C.R. şi-a concentrat lă antifascistă din august
transport ale economiei naţio­ Stat, au mai fost conferite 129 Deosebita însemnătate a a- atenţia principală şi forţele re, în toamna aceluiaşi an, a 1944, organizată şi condusă tele societăţii, progrese care
bruarie", Ioan I. Roşea, elec­
nale, adueîndu-ne astfel o şl tromecanic I la Secţia centra­ de ordine şi 350 medalii unor cestor mari bătălii de .clasă sale spre pregătirea şi con­ fost înlăturat. Acordul de la de Partidul Comunist Român, au făcut din anii ce au urmat
mai mare contribuţie la înde­ lizare telecomandă 1 C.F.R. Ti­ muncitori, tehnicieni, maiştri, izvorăşte din faptul că, de­ ducerea acestor lupte. In a- Geneva a fost suspendat, a- care deschis o eră nouă în Congresului al IX-lea peri­
a
plinirea cincinalului înainte mişoara, Dumitru M. Stan, me­ ingineri şi funcţionari din ca­ păşind cu mult cadrul ac­ cest fel. luptele ceferiştilor şi plicarea „curbelor de sacri­ istoria tării noastre, eră în oada cea mai fertilă din în­
spriji-
în
duse
ţiunilor
ficiu" a fost sistată, a fost ri­
petroliştilor din ianuarie-fe­
de termen. canic de locomotivă la Depoul drul Ministerului Transportu­ jinul unor revendicări pro­ bruarie 1933 s-au declanşat şi dicată starea de asediu, ma­ care poporul român şi-a luat treaga dezvoltare postbelică a
soarta în propriile mîini, vă-
României, sînt indisolubil le­
Cu emoţia firească ce ne C.F.R. Craiova ; rilor şi Telecomunicaţiilor. fesionale limitate, au dat desfăşurat ca parte integrantă rea majoritate a muncitorilor 7.indu-şi astfel împlinite nobi­ gate de activitatea prodigioasă
expresie combativă aspiraţi­ şi moment culminant al uria­ arestaţi au fost eliberaţi, iar lele sale aspiraţii şi idealuri. desfăşurată de tovarăşul
ilor de libertate, dreptate şi şului val revoluţionar ce se atelierele redeschise. Deşi a In continuare, arătînd că Nicolae Ceauşescu în fruntea
progres social ale clasei mun­
âdiinarea comemorativă din Capitală citoare în ansamblul ei, ale ridica în întreaga tară. din rămas interzisă activitatea sin­ evocarea împlinirii a patru partidului şi statului, de con­
dicatului, comitetul de fabrică
Amintind
că
grevei
tribuţia sa decisivă la elabora­
decenii de la marile bătălii
maselor largi populare, au a-
şi comitetul de grevă, autori­
1—2 februarie 1933 a munci­
firmat în mod răsp'cat voinţa torilor de la Atelierele C.F.R. tăţile au fost nevoite să ac­ proletare din 1933 are loc în rea şi aplicarea liniei genera­
le a partidului, Ia fundamenta­
condiţiile epocii socialismu­
(Urmare din pag. 1) Participanţii au urmărit cu înfăptui neabătut politica mar- lor neşovăitoare de a se o- ,, /Griviţa", pregătită minuţios cepte revendicările economice lui victorios, vorbitorul a
interes evocarea eroicelor xist-leninislă internă şi exter­ pune exploatării, reacţiunii şi de organizaţiile P.C.R., de or­ cucerite în cursul grevei de subliniat că partidul nostru rea ştiinţifică a politicii sale
lupte ale ceferiştilor şi petro­ nă a P.C.R., de a transpune fascismului, de a apăra inte­ ganizaţiile U.T.C. şi sindica­ la 1—2 februarie. interne şi externe, de sjjirjl.pl
deosebite pe care poporul liştilor de acum patru decenii, în viaţă hotărîrile Congresu­ resele naţionale fundamentale tele din ateliere, i-au urmat Luptele muncitorimii cefe­ s-a călăuzit întotdeauna du­ înnoitor promovat în cele mai
nostru o acordă momentelor subliniind expunerea cu a- lui al X-lea şi ale Conferinţei ale întregului popor român. greve cu ocuparea ateliere­ riste şi petroliste din 1933 an pă principiul marxist-leninist diverse sfere ale vieţii econo-
de seamă din istoria luptelor plauze. Naţionale, de a realiza înain­ In condiţiile în care clase­ demonstrat maturizarea poli­ că practica socială este su­ mico-sociale, Trăsătura carac­
revoluţionare pentru elibera­ Adunarea ia sfîrşti într-o te de termen prevederile ac­ le exploatatoare, cercurile lor la Iaşi, Galaţi, Paşcani, tică a clasei muncitoare, ca­ premul criteriu de apreciere teristică a societăţii româneşti
Cluj etc„ numeroase ieşiri în
re socială şi naţională, tutu­ atmosferă însufleţită. întreaga tualului cincinal, contribuind guvernante accentuau înfeu- re a urmat chemările celei a justeţei oricărei laturi a po­ contemporane o constituie u-
ror celor care au militat şi asistenţă scandează îndelung, cu energii sporite la progre­ darea ţării faţă de monopolu­ stradă ale maselor de munci­ liticii. nitatea şi coeziunea de ne­
s-au jertfit pentru cauza ma­ cu entuziasm, num'ele tovară­ sul neabătut al României pe rile străine şi puterile impe­ tori într-o serie de alte cen­ mai revoluţionare forte politi­ Privit sub acest unghi, bi­ zdruncinat a întregului popor
selor muncitoare, a socialis­ şului Ceauşescu, reafirmîndu-şi rialiste, sprijineau prin toa­ tre ale ţării şi demonstraţii ce — Partidul Comunist Ro- lanţul perioadei jalonate de în jurul partidului. Această
mîn, care a folosit cu succes
pe străzi sub lozinci revolu­
mului şi comunismului. cu putere dragostea şi ataşa­ calea socialismului şi comu­ te mijloacele grupările fascis­ ţionare, vorbitorul a arătat o mare bogăţie de forme şi Congresele IX şi X şi Con­ unitate — bazată pe adeziu­
Despre semnificaţia eveni­ mentul fată de partid şi se­ nismului. Cei prezenţi intonea­ te, Partidul Comunist Român că acest val de luptă n-a pu­ metode • de acţiune. Din rîn­ ferinţele Naţionale ale P.C.R. nea deplină faţă de politici
mentelor din ianuarie—februa­ cretarul său general, unitatea ză apoi imnul de luptă al cla­ şi-a demonstrat în mod stră­ tut fi stăvilit de organele re­ durile proletariatului s-au a- din 1967 şi 1972 consemnea­ marxist-leninistă a partidului
rie 1933 a vorbit tovarăşul de nezdruncinat în jurul par­ sei muncitoare, „Internaţio­ lucit forţa politică şi organi­ presive burghezo-moşiereşti ză unul dintre izvoarele suc­ — reprezintă principalul temei
Chivu Stoica. tidului, hotărîrea fermă de fa nala". zatorică, s-a dovedit la înăl­ nici prin aplicarea stării de firmat cadre strîns legate de ceselor noastre în toate dome­ al forţei şi trâiniciei orînduirii
masa muncitorimii. In pregă­
ţimea misiunii sale istorice asediu la 4 februarie, nici tirea şi conducerea acestor niile construcţiei socialiste — noastre, chezăşia înaintării pe
de avangardă a clasei mun­ prin arestările 'masive efec­ lupte s-au remarcat o serie abordarea profund ştiinţifică calea făuririi societăţii socia­
Depunere d® coroane de flori citoare, a întregului popor în tuate de autorităţi. In aceste de cadre revoluţionare cum a problemelor, studierea aten­ liste multilateral dezvoltate, a
tă a noilor cerinţe şi feno­
lupta pentru interesele lor
trecerii la construire! comu­
vitale, pentru o viaţă mai bu­ condiţii, la 14 februarie a a- au fost Gheorghe Gheorgiu- mene ale vieţii economice şl nismului.
vut loc la Bucureşti o şedin­
Dej, Constantin Doncea, Ilie
In semn de omagiu adus e- Bucureşti al U.T.C., Uniunii vechi militanţi ai mişcării nă, libertate, democraţie, in­ ţă extraordinară a activului Pintilie, Gheorghe VasTichi, sociale, elaborarea soluţiilor Referindu-se Ia deplina con­
roilor ceferişti căzuţi în marile sindicatelor de ramură şi Mi muncitoreşti, reprezentanţi ai dependentă şi suveranitate de partid de la C.F.R. din în­ Dumitru Petrescu, Chivu nu pe baza unor formulare u- cordanţă şi unitatea dialectică
bătălii de clasă ale proleta­ nisterului Transporturilor şi organizaţiilor de masă şi ob­ naţională. Deşi silit să acti­ treaga tară, cu participarea Stoica, Ion Metiu, Ion Turcu, nice sau retete general vala­
riatului român de acum patru Telecomunicaţiilor, Uzinelor şteşti, lucrători fruntaşi din u- veze în adîncă ilegalitate, cu Comitetului Central de acţiu­ Pavcl Bojan, Emil Popa, Ion bile, ci în urma permanentei dintre politica internă şi ex­
ternă a României socialiste,
decenii, în Capitală au avut mecanice de material rulant nitătile căilor ferate şi din rîndurile decimate ca urmare ne al ceferiştilor şi a repre­ Ionită, Vasile Bîgu, Constan­ confruntări cu realitatea. A- vorbitorul a relevat că presti­
loc, vineri, solemnităţi, în ca­ „Griviţa roşie", Uzinelor de alte întreprinderi şi instituţii a prigoanei sălbatice dezlăn­ zentantului Consiliului Gene­ tin David, Naum Florea, Tra- ceasta reflectă aplicarea crea­
drul cărora au fost depuse utilaj chimic „Griviţa roşie", bucureştene, elevi şi pionieri. ţuite împotriva sa, partidul a ral al Sindicatelor Unitare, ian Hulubescu, Eugen Marda- toare de către partid a învă­ giul internaţional al ţării noa­
coroane de flori la plăcile co­ Regionalei C. F. Bucureşti, In timpul ceremoniilor, com­ pregătit şi condus aceste lup­ tovarăşul Gheorghe Stoica, ca­ re, Panait Bogătoiu, Gheorghe ţăturii mnrxist-leniniste, ela­ stre este în continuă creştere,
memorative de la Uzinele Complexului căilor ferate panii militare au prezentat o- te, în cursul cărora şi-a în­ re, din însărcinarea Secreta­ Ghica şi alţi activişti de frun­ borarea liniei politice, stabi­ ca urmare atît a succeselor
„Grivita roşie" şi Palatul Mi­ Bucureşti-triaj, Centralei in­ norul. tărit legăturile cu masele, riatului C.C. al P.C.R., răspun­ te ai mişcării muncitoreşti. lirea obiectivelor concrete obţinute în dezvoltarea eco­
nisterului Transporturilor şi dustriale de utilaj chimic şi şi-a îmbogăţit experienţa re­ dea de activitatea sindicate­ ale fiecărei etape, a căilor de nomică şi culturală, cît şi a
Prin rezultatele lor imedia­
După depunerea coroanelor,
Telecomunicaţiilor. rafinării, Trustului construcţii­ participanţii au păstrat un mo­ voluţionară. lor revoluţionare. Analizînd te, ca şi prin efectele lor de rezolvare a problemelor con­ politicii ei externe de pace,
In acordurile Imnului eroi­ lor de căi ferate, uteciştilor ment d-e reculegere. După ce a prezentat efec­ rezultatele pozitive şi l psu- durată asupra evoluţiei socia­ strucţiei socialiste, potrivit activităţii perseverente oer.tru
:
Regionalei C.F. Iaşi. tele crizei econorpice din condiţiilor din tara noastră. micşorarea încordării interna­
lor, au fost depuse coroane In jurul plăcilor se aflau rile din acţiunile desfăşurate le ulterioare a tării, luptele Pe întreg cuprinsul patriei ţionale, pentru dezvoltarea co­
de flori din partea Comite­ La solemnităţi au luat parte gărzi formate din vechi mun­ 1929—1933, pe fundalul căro­ la 1—2 februarie, consfătui­ muncitoreşti din 1929—1933 noastre socialiste, într-o at­ laborării între popoare şi con­
tului Central al Partidului Co­ tovarăşii Virgil Trofin, Gheor­ citori ceferişti, tineri şi tine­ ra s-au desfăşurat marile bă­ rea a hotărît să se organize­ au reprezentat o mare victo­ mosferă de puternic avînt po­ solidarea păcii în lume. Nu­
munist Român, Consiliului de ghe Cioară, Emil Drăgănescu, re din detaşamentele de pre­ tălii sociale de acum patru ze o grevă la 18 februarie, rie politică a clasei muncitoa­ litic, generat de hotărîrile meroasele vizite peste hotare
Stat şi Consiliului de Miniş­ Cornel Burtică, Constantin gătire a tinerelului pentru a- decenii, vorbitorul a arătat că în toate centrele ceferiste ca­ re din România. Congresului al X-lea şi ale alo t o v a r ă ş u l u i Nicolae
tri, Uniunii Generale a Sindi­ Stătescu, secretarul Consiliu­ părarea patriei, pionieri. istoria ţării noastre în perioa­ re să cuprindă toate ramurile Desfăşurate la scurtă vreme Conferinţei Naţionale se des­ Ceauşescu, înlîlnirile şi con­
catelor din România, Comite­ lui de Stat, Nicolae Guină, da interbelică nu mai cunos­ do activitate de la C.F.R., in­ după instaurarea dictaturii făşoară o amplă şi clocoti­
tului municipal Bucureşti al preşedintele Comitetului foşti­ In încheierea solemnităţilor, cuse de la greva generală din clusiv tracţiunea şi mişcarea, hitloriste în Germania, lupte­ vorbirile sale cu conducători
s-a intonat „Internaţionala". octombrie 1920 confruntări de astfel ca ea să se transforme toare emulaţie creatoare în ai statelor socialiste şi ai al­
P.C.R., Comitetului Central al lor luptători antifascişti, acti­ clasă de o asemenea amploa­ le proletariatului român din munca pentru înfăptuirea pro­ tor state, acordurile politice,
1933 au avut şi o însemnăta­
U.T.C., Comitetului municipal vişti de partid şi de stat, (Agerpres) re. Dacă s-a putut ajunge pe într-o grevă generală a fero­ te internaţională, înscriindu-se gramului edificării societăţii economice, tehnico-ştiinţifice,
viarilor.
socialiste multilateral dezvol­
tate, pentru realizarea înain­ culturale încheiate, poziţia ex­
primată de reprezentanţii ţă­
te de termen a actualului
plan cincinal de dezvoltare rii noastre în forurile interna-
economlco-socială a tării. ţionale au contribuit la o şi
mai puternică afirmare a ro­
■ telegrame ■ note «informaţi«. cut apoi o cuprinzătoare pre­ lului României socialiste ca
In cadrul cuvîntării s-a fă­
factor activ în lupta pentru
zentare a succeselor însufleţi- respectarea dreptului sacru al
toare dobîndite de poporul popoarelor de a-şl hotărî sin­
nostru, sub conducerea P.C.R., gure soarta, ca promotoare
Convorbiri Ciu En-lai — Evoluţia crizei Comunicat comun egipteano-libanez cialiste, a agriculturii coopera­ neabătute ale unul spirit con­
în dezvoltarea industriei so­
structiv în relaţiile dintre sta­
Henry Kissinger tiste, în creşterea armonioasă te
monetare occidentale CAIRO 16 (Agerpres). — tătii la încheierea vizitei la a tuturor ramurilor economi­ Detaşament activ al mişcă­
ei naţionale. Pe temelia trai­
PEKIN 16 (Agerpres). — oferit un dineu în dnstea lui TOKIO 16 (Agerpres). — uncia de aur a fost comercia­ Convorbirile care au avut loc, Cairo a şefului statului liba­ nică a realizărilor obţinute în rii comuniste şi muncitoreşti
internaţionale. Partidul Comu­
Ciu En-lai, premierul Consi­ Henry Kissinger. Premierul Ministrul japonez al finanţe­ lizată la preţul de 73,65 do­ în capitala egipteană, între nez. dezvoltarea economiei, ştiinţei nist Român a dezvoltat de-i
:
liului de Stat al R.P. Chineze, Consiliului de Stat al R.P. lor, Kiiclii Aichi, a declarat că lari. La bursa din Tokio, cursul preşedinţii Anwar Sadat şi Potrivit comunicatului, între­ Ş culturii, ne propunem as­ lungul anilor şi dezvoltă în
şi Ci Pîn-fei, ministrul chinez Chineze şi consilierul prezi­ er.te posibil ca actuala criză dolarului a continuat să scadă Suleiman Frangieh au fort con­ vederile, care s-au desfăşurat tăzi obiectivul însufletitor ca, continuare relaţii largi de co­
al afacerilor externe, au con­ denţial american au rostit cu monetară occidentală să ră­ în raport cu yenul, înregis- sacrate examinării unor pro­ „într-o atmosferă frăţească, în viitorii 10-15 ani, să ridicăm laborare cu partidele comu­
tinuat vineri, la Pekin, con­ acest prilej toasturi. Ei au mână nerezolvată atît timp cît trind o devalorizare de fapt bleme privind situaţia actuală deschisă", au evidenţiat iden­ ţara noastră la un înalt nivel niste şi muncitoreşti din în­
vorbirile cu Henry Kissinger, declarat că vor depune efor­ R.F. a Germaniei şi Franţa nu de 17 la sută în raport cu mo­ din lumea arabă, mişcarea de titatea de vederi între cele de dezvoltare economică şi treaga lume, cu forţele revo­
consilier al preşedintelui turi pentru a se ajunge la vor proceda la o reajustare a neda japoneză. Cursul mone­ rezistentă palestiniană şi rela­ două părţi. Acestea s-au an­ culturală. luţionare, democratice, antiim-
S.U.A. pentru problemele secu­ normalizarea relaţiilor dintre parităţilor monedelor lor. In dei americane a fost, joi sea­ gajat să întărească, în conti­ Realizările de pînă acum, perialiste de pretutindeni, a-
rităţii naţionale — informea­ ţările lor în spiritul comuni­ concepţia ministrului nipon, o ra, la Tokio, de 263,50 yeni, ţiile bilaterale între R. A. nuare, relaţiile între Liban şi înaltul patriotism şi abnega­ aucîndu-şi contribuţia la cau­
ză agenţia China Nouă. catului chino-american de la „realiniere generală a devize­ faţă de 264 yen! în cursul zilei Egipt şi Liban, se arată în co­ R. A. Egipt în toate domenii­ ţia cu care oamenii muncii de za unităţii mişcării comuniste
In aceeaşi zi, Ciu En-lai a Şanhal, lor”, incluzînd noi rate de de miercuri. municatul comun dat publici- le. la oraşe şi sate acţionează Şi muncitoreşti internaţionale,
schimb pentru marca vest- pentru îndeplinirea angaja­ la întărirea coeziunii frontu­
germană şi francul francez, ar mentelor asumate în vederea lui anţiimperialist.
putea fi necesară pentru înlă­ MOSCOVA. — La Dubna relaţii diplomatice Ia nivel înfăptuirii înainte de termen
In încheiere, vorbitorul a
Declaraţia noului premier peruan turarea actualelor incertitudini a avut loc sesiunea anuală a de ambasadă. a sarcinilor actualului cinci­ subliniat că cel mai înalt oma­
Comitetului reprezentanţilor
ou privire la politica guvernului monetare. împuterniciţi ai ţărilor mem­ CADRAN PARIS. — Valery Giscard nal creează premise trainice giu ce-1 putem aduce eroicilor
pentru avînlul continuu al
Aichi a reafirmat intenţia
guvernului său de a menţine bre ale Institutului Uniîicat d’Estaing, ministrul francez construcţiei economico-socin- ceferişti şi petrolişti, celor­
LIMA 16 (Agerpres). — No­ ceea ce priveşte viaţa politi­ flotarea yenului o perioadă de Cercetări Nucleare al economiei şi finanţelor, a le a României, pentru tradu­ lalţi oameni ai muncii care, în
ul premier peruan, Mercado că, socială şi economică a ţă­ „destul de lungă”. Surse ofi­ (IUCN). Delegaţia Republicii nul de activitate al acestuia declarat că „guvernul studi­ cerea în viată a orientărilor ianuarie februarie 1933, au
Jarrin, a declarat că esenţa rii. Acest obiectiv poate fl ciale japoneze citate de agen­ Socialiste România care a pe anul 1973. ază supravieţuirea operaţiu­ de perspectivă stabilite de sprijinit lupta lor, tuturor re­
politicii pe care guvernul său .atins prin participarea între­ ţia Kyodo au informat că sta­ VIETNAMUL DE SUD. — nii „Concorde", care are partid. voluţionarilor care au contri­
intenţionează să o promove­ gului popor. bilirea unei noi parităţi ofici­ participat la lucrări a fost Ministerul Afacerilor Externe şanse rezonabile de a fi rea­ In procesul edificării noii buit prin jertfa lor la făurirea
ze este „crearea unu, stat ba­ In ce priveşte politica exter­ ale pentru yen este preconi­ condusă de tovarăşul Ioan al Republicii Vietnamului de lizată". Agenţia Associated societăţi s-a afirmat şi se a- României socialiste, îl consti-
zat pe autogestiune şi pe e- nă, Peru, a spus Mercado zată pentru începutul lunii a- Ursu, preşedintele Comitetu­ Sud a dat publicităţii un co­ Press apreciază că declaraţia firmă tot mai activ rolul ho- • uie înfăptuirea obiectivelor
fectiva participare a poporului Jairin, va promova dezvolta­ prilie. lui de Stat pentru Energia municat privind hotărîrea ministrului aruncă, pentru tărîtor al clasei muncitoare, însu Peţitoare stabilite de
la adoptarea hotăririlor-cheie rea cooperării cu toate ţările, ■k forţa socială conducătoare a Congresul al X-lea a! Parti­
referitoare la problemele naţi­ respectîndu-se principiile re­ LONDRA 16 (Agerpres). — Nucleară. Guvernului Revoluţionar prima dată, unele dubii ofi­ ţării, promotoarea cea mai dului Comunist Român, de
onale”. Sarcina noastră funda­ Joi seara, la închiderea prin­ Sesiunea a analizat activi­ Provizoriu al Republicii Vi­ ciale în legătură cu viitorul consecventă a progresului în­ Conferinţa Naţională din iulie
mentală, a spus el, este aceea cunoaşterii suveranităţii şi al cipalelor burse vest-europene, tatea desfăşurată de institut etnamului de Sud şi a Gu­ aparatului supersonic fran- tregii societăţi, aportul ţărăni­ 1972 pentru făurirea societăţii
de a acţiona pentru realizarea neintervenţiei în problemele preţul aurului atinsese noi co­ în anul 1972 şi a aprobat pla- vernului Ugandei de a stabili co-britanic. mii Ia făurirea vieţii noi, con­ social'sie roult'lateral dezvol­
unor profunde schimbări în interne ale vreunui stat. te record. Astfel, la Londra, tribuţia intelectualităţii la a- tate in patria noastră.
~~\Redac{ia şl administraţia ziarului: Deva, atr. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane: nr. 72138 (economic), 11588 (viaţa satului), 12138 (social-audienţe-scrisori), 12317 (culturâ-sport). - Tiparul: I. P. Deva.