Page 53 - Drumul_socialismului_1973_02

Proletari din toate tarile unifi-vă
Âgerpres relileizli

ACTIVII AIE RODNICA CONSFĂTUIRE
ÎN BIBLIOTECILE DE LUCRU PRIVIND .
CENTRALE UNIVERSITARE CREŞTEREA OVINELOR
Bibliotecile centrale uni­ In cadrul acţiunilor între­
versitare desfăşoară o rod­ prinse de Ministerul Agri­
nică activitate în direcţia co­ culturii, Industriei Alimenta­
laborării cu numeroase insti­ re şi Apelor pentru traduce­
tuţii culturale di-n ţară şi de rea în viaţă a programului
peste hotare. Astfel, Biblio­ naţional de dezvoltare a zoo­
teca centrală universitară tehniei şi creşterea produc­
din Bucureşti întreţine rela­ ţiei animaliere, vineri şi sîm-
ţii de schimb cu 1 0(31 foruri bată a avut loc la Mamaia
similare din 75 de ţări. Po o consfătuire de lucru pri­
această cale, anul trecut pa­ vind creşterea ovinelor.
trimoniul său s-a îmbogăţit Participanţii — directorii
cu peste 5 000 de periodice complexelor de creştere şi
şi cărţi cu caracter didactic ingrăşare a ovinelor, repre­
şi ştiinţific. zentanţi ai fabricilor do nu­
In aceeaşi perioadă, biblio­ treţuri, specialişti de la
teca ieşeană „Mihai Emines- Centrul de cercetări pentru
cu" a făcut schimburi rle pu­ creşterea ovinelor de la F*a-
blicaţii cu 1 200 parteneri las-Constanţa şi Centrul re­
din străinătate. Expediindu-le publican de reproducţie şi
ANUL XXV Nr. 5 632 DUMINICĂ 18 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI tratate româneşti de fizică, selecţie a animalelor, cadre
matematică, geologie, geo­ d'n învăţămîntul superior —
grafie, cele 12 serii ale Ana­ au reliefat, în expuneri şi
lelor Universităţii „Alexan­ discuţii, realizările din ulti­
dru Ioan Cuza", Biblioteca mii ani în ameliorarea rase­
centrală universitară din Iaşi lor, creşterea şi îngrijirea o-
Ziua ceferiştilor a intrat, totodată, în pose­ vinelor, sarcinile sporite ce
revin tuturor celor care lu­
sia a peste 3 000 de reviste
şi alte tipărituri străine din crează în acest domeniu. S-a
diferite domenii ale ştiinţei subliniat, între altele, nece­
Cea mai înaltă preţuire rtndul său, Biblioteca centra­ lui potenţial biologic exis­
şi culturii contemporane. La
sitatea valorificării întregu­
pentru
îmbunătăţirea
lă universitară din Cluj co­
tent
laborează cu 1 090 instituţii
de învăţămînt superior, bi­ speciei, în scopul sporirii
producţiei de carne, lapte şi
blioteci naţionale, unităţi de lînă, insistî-ndu-se îndeosebi
pe tehnologiile moderne de
cercetare din lume, iar cea
luptei înaintaşilor, din Timişoara cu aproape lor şi oilor.
creştere şi îngrăşare a miei­
500 de parteneri.
Plenara Comisiei
judefene de Cruce roşie

Zilele trecute a avut loc Iul în cursurile de surori de
plenara Comisiei judeţene de Cruce roşie şi altele.
Cruce roşie. PLanul de muncă pe 1973
A fost dezbătută activita­ al comisiei, adoptat în ple­
tea desfăşurată de organiza­ nară, vizează în continuare
Avem în faţă, în cadrul săr­ materii prime şi materiale cu ţia judeţeană de Cruce roşie realizarea la alte dimensiuni
bătoririi Zilei ceferiştilor şi pe­ care se hrăneşte marele com­ pentru lărgirea rîndurilor sa­ a aceloraşi obiective.
troliştilor, a acestor puternice, binat siderurgic hunedorean le prin înscrierea de noi La plenară au participat,
ferme şi responsabile detaşa­ sau cu care constructorii de la membri, instruirea şi dota­
mente ale clasei noastre mun­ T.C.M.M.H. înalţă noi obiecti­ rea formaţiilor sanitare, edu­ alături de membrii comisiei,
citoare — îngăduinţa să fa­ ve industriale şi social-cultura- Comunistul Mircea Simode lucrează de peste 25 de ani la depoul din Simeria. Azi el este unul dintre cei mai apreciaţi me­ caţia şi propaganda sanita­ şi preşedinţii comisiilor co­
cem o incursiune în istoria a- le ; este transportul neîntre­ canici de locomotivă Diesel. Foto: VIRGIL ONOIU ră, desfăşurarea învăţămîntu- munale.
tît de apropiată a mişcării rupt de produse finite - oţel, I.. .... .
noastre muncitoreşti naţionale. fontă, laminate - care pleacă
După cum se ştie, anii 1929- din combinatul hunedorean
1933 au fost marcaţi de o pu­ spre toate colţurile ţării şi
ternică criză economică gene­ peste hotarele ei ; este trans­
rală, în industrie şi agricultu­ portul tonelor de cărbune care In marea întrecere pentru realizarea
ră, pe care România burghe- părăsesc adincurile Văii Jiu­
zo-moşierească a încercat-o pe lui, luînd direcţii precise. Sau Investiţiile parametri
spatele şi în viaţa de fiecare este transportul lemnului, al sarcinilor maximale pe anul 1973
zi a salariaţilor, a ţărănimii, a celorlalte bunuri materiale pe
întregului popor. care Hunedoara le pompează
Clasa muncitoare, ceferiştii, în marele rezervor al econo­
petroliştii au ridicat baricade, miei noastre naţionale. Acest mereu mai înalţi
au pus piepturile împotriva a- impresionant mecanism econo­ COLECTIVELE K MUNCĂ HUUEDORENE ¡Şl
cestei barbarii a secolului al mic judeţean este, de fapt, o
XX-lea de a nu avea dreptul obligaţie, acceptată de către Dezvoltarea economico-so-
la muncă, la pîine, la viaţă. toţi comuniştii, de către oame­ cială a ţării noastre in primii
Ei au continuat, în acele tim­ nii muncii hunedoreni şi, în doi ani ai cincinalului s-a ca­ ASUMĂ ANGAJAMENTE INSUFLETITOARE
puri, o mare epopee muncito­ primul rînd, de ceferiştii din ' Bl: /....................”
rească, începută de către mi­ Valea Mureşului, din Valea racterizat prin dinamism, mo­
nerii Lupeniului în august 1929 Jiului, de pe Cerna - pe care dernizare, eficienţă. O domi­ - ciment - 120 tone
şi continuată în acei ani de îi onorăm cu o înaltă preţui­ nantă a ritmului înalt de dez­ Trustul de construcţii - cărămizi - 300 000 bucăţi
foc şi transmisă, peste dece­ re, considerînd că vor fi per­ voltare a constituit-o înfăp­
tuirea amplului program de
nii, actualului detaşament al manent în primele rînd uri ale investiţii prevăzut de planul Hunedoara-Beya EU Scurtarea termenelor de execuţie la
lucrătorilor feroviari. întrecerii. De fapt, marele o- cincinal, in deplină concor­ majoritatea obiectivelor.
Stăm şi ne gindim ce a in­ biectiv naţional - cincinalul danţă cu necesităţile de am­
tervenit, de la marea .confrun­ înainte .de termen - obligă plasare teritorială raţională în Constructorii de pe şantierele T.C.H., ca Uzina „Victoria“ Căian
tare din 1933, în programul pe fiecare om al muncii de pe toate judeţele ţării, de ridica­ răspuns la chemarea adresată de Trustul de
muncii şi luptei sociale şi, a- platformele fierbinţi ale Hu­ construcţii industriale Cluj către toate uni­ A
re a unor zone geografice la Colectivul de muncă din cadrul U. V. Că­
poi, după eliberarea patriei şi nedoarei, din abatajele în tăţile de construcţii din ţară, se angajează,
începerea construcţiei socialis­ continuă evoluţie ale Văii Jiu­ nivelul celor puternic dezvol- i printre altele r ian, hotărit să realizeze în acest an sarcini­
te, în preocupările pentru a lui sau de pe locomotivele taie. Desfăşurînd o muncă le de plan, la parametrii maximali, îşi asu­
stăpîni tehnica cea mai mo­ Diesel. stăruitoare, de înaltă respon­ H Să îndeplinească ritmic planul de pro­ mă următoarele angajamente :
dernă, în însuşi felul de viaţă O puternică aureolă de lup­ sabilitate, oamenii şantiere­ ducţie la construcţii-montaj, printr-o pregă­ 63 Realizarea unei producţii suplimentare
al oamenilor consacraţi aces­ te şi de istorie înmănunchează lor au reuşit succese remar­ tire temeinică a execuţiei lucrărilor, asigu­ in valoare de 3 milioane lei
tei meserii. tot ceea ce au năzuit înainta­ cabile, realizind in timp op­ rarea mijloacelor materiale, folosirea între­
In judeţ avem mari centre şii, un program extrem de bo­ tim şi de bună calitate lucră­ gului potenţial productiv pentru realizarea în E3 Livrarea peste prevederi a :
feroviare în puternică afirma­ gat a pus partidul, prin hotă- rile de investiţii, devansînd semestrul I a cel puţin 51 la sută din pla­
re : Simeria, Petroşani, Hune­ rîrile Congresului al X-lea şi nul anual - 150 tone fontă cenuşie
considerabil termenele de exe­ - 200 tone piese turnate din fontă
doara. ale Conferinţei Naţionale,
Se poate pune problema : pentru acest detaşament so­ cuţie a unor obiective impor­ E Extinderea salarizării in acord la 72 la Ifl Creşterea productivităţii muncii cu 500
ce au făcut ei mai deosebit bru, mereu la datorie, angajat tante, incit ele au putut da sută din lucrări lei pe salariat
producţie suplimentară pentru
in întîmpinarea aniversării ce­ de zeci şi zeci de ani. economia ţării.
lor patru decenii de la luptele Străpungerea, cu 4 zile mai 81 Reducerea cheltuielilor materiale de Ei Obţinerea de beneficii suplimentare in
ceferiştilor de la Griviţa ro­ devreme, a tunelului mare de Cifrele sintetice din Comuni­ producţie cu 360 000 lei, printr-o mai bună valoare de 800 000 lei
şie şi petroliştilor din Valea la Băniţa, este un act fero­ catul cu privire la îndeplini­ gospodărire a materialelor şi obţinerea unor
Prahovei ? Un succes deosebit viar demn de această zi. li rea planului cincinal de dez­ economii la : H Executarea prin autoutilare, peste plan,
îl constituie străpungerea, cu adăugăm numeroase alte fap­ voltare economico-socială a a unor lucrări in valoare de 200 000 lei
4 zile înainte de termen, a te de la Simeria, Hunedoara, Republicii Socialiste România - metal - 30 tone
noului tunel de la Baniţa (ve­ Zam, Petroşani, Orăştie sau in anul 1972 exprimă creşte­ - material lemnos - 40 mc B Economisirea unui kilogram de cocs
chiul tunel are vreo 700 de de pe Valea Crişului Alb. rea volumului total al inves­ metalurgic de aprovizionare Ia tona de fontă.
metri), punerea la punct a tu­ La 4 decenii de la eveni­ tiţiilor din fondurile centrali­
turor staţiilor de cale ferată mentele memorabile, adresăm zate ale statului cu 10,5 ia
de pe linia Petroşani-Mintia, calde urări de bine celor ca­ sută faţă de 1971 şi cu 22,6
în curs de electrificare. Dar, re au luat locul înaintaşilor, la sută raportat la ultimul an
ceea ce constituie o distincţie feroviarilor hunedoreni, care al cincinalului trecut, ceea ce
deosebită pentru lucrătorii fe­ zi şi noapte, în orice situaţie, reprezintă creşterea cu 8 mi­
roviari este traficul uriaş din­ sînt prezenţi, cu dăruirea şi liarde lei a volumului de in­
spre şi înspre Hunedoara, din­ inteligenţa, cu abnegaţia, cu vestiţii in 1972 în comparaţie
spre şi înspre Valea Jiului ; toată responsabilitatea de om cu 1971.
este transportul neîntrerupt de - la DATORIE !

MANIFESTĂRI CONSACRATE ZILEI CFFERISTIUi  fost inaugurată noua

tele revoluţionare din ianua- revizia de vagoane, printre
Adunarea festivă rie-februarie 1933, un numeros care putem aminti pe : Cor­ autogară din Hunedoara
grup de pionieri şi elevi de nel Crăciunescu, Mircea
la Şcoala generală din Sub- Verdeţ, Vaier Danciu, Mi­
a ceferiştilor cetate s-au deplasat vineri în hai Crăciunescu, Ion Sorea, Ieri Ia amiază a fost inaugurată noua autogară din
mijlocul ceferiştilor de la sta­ Ion Păunescu, Dumitru Cor- municipiul Hunedoara. Situată în vecinătatea staţiei C.F.R.,
ţia din localitatea lor. La lo­ bei, Ion Bolea, Francisc noua autogară dispune de 12 peroane care asigură plecarea In secţia mecanică a I.I.L. Deva se efectuează diverse scule, dispozitive, aparate verifica-
din Petroşani curile de muncă ale acesto­ Hoban au contribuit, prin şi sosirea a cîte 172 de autobuze pe zi, ziua de lucru înce- t.oare. Iată un aspect din timpul lucrului în noul atelier mecanic.
ra (mişcare, depou, district), efectuarea de ore de muncă pînd aici la ora 5 — cînd pleacă primul autobuz — şi terml-
Ieri după-amiiază, la Casa oaspeţii i-au felicitat pe săr­ patriotică, la repararea a 9 nîndu-se la ora 0,45 — cînd se întoarce ultimul autobuz din
de cultură a sindicatelor din bătoriţi şi, constituiţi într-o vagoane marfă. cursă.
Petroşani s-a desfăşurat adu­ formaţie corală şi în grupuri Cuvinte la fel de frumoa­ Autobuzele deservesc 31 de trasee şi 128 de localităţi,
narea festivă dedicată împli­ vocale şi de recitatori, le-au . se se pot spune şi despre parcursul lor kilometric dintr-o lună depăşind de 5 ori P a g i n a a ¡¡-a
nirii a 40 de ani de la eroi­ prezentat cîntece şi poezii din uteciştii de la Atelierul de lungimea ecuatorului.
cele lupte ale ceferiştilor şi viata, activitatea şi lupta par­ zonă C.F.R. Petroşani, care De subliniat că unele dintre autobuze, care deservesc
petroliştilor din februarie 1933 tidului, a clasei muncitoare, în ziua de 11 februarie au localităţi mai îndepărtate de Hunedoara, rămîn peste noap­
şi tradiţionalei zile a ceferiş­ a ceferiştilor. reparat prin muncă patrio­ te în localităţile respective pentru a aduce dimineaţa la
tilor. Fruntaşilor in muncă, pio­ tică un număr de 5 vagoa­ timp muncitorii la lucra — în C.S.H., la T.C.M.M.H., la Omagiu fierbinte eroicului
Sutelor de ceferişti prezenţi, nierii le-au oferit drept ca­ ne de marfă cu cîte 4 osii alte unităţi economice şi instituţii din central municipiului
împreună cu familiile lor, în douri obiecte confecţionate de şi respectiv 2 osii. Barbu Hunedoara.
sala de spectacole a casei de Crăciunescu, Nicolae Niţă, Noua autogară din oraşul Hunedoara asigură condiţii
cultuTă, tovarăşul loan Blaga, ei în orele de lucrări practi­ Ionel Radu, Iovănel Aldea optime de deservire, de aşteptare şi de transport al călă­ detaşament al feroviarilor
secretarul Consiliului munici­ ce. sînt doar cîţiva dintre cei torilor, al căror număr atinge într-o lună cifra de 400 000.
pal al sindicatelor Petroşani, care reuşesc să obţină me­
le-a prezentat expunerea „40 Ore de muncă reu rezultate frumoase.
de ani de la luptele ceferişti­
lor şi petroliştilor din ianua­
rie—februarie 1933“. cale de pompieri şl cer­ slile care se practică In cii municipale Deva, a a-
In continuare, taraful şi so­ patriotică CINECLUBUL curilor pioniereşti de pom­ special in judeţul nostru. vut loc un medalion lite­ INTILNIRE CU MEMBRI VREMEA
liştii casei de cultură au pre­ DIN LUPENI pieri : întîlnirea cu pen­ rar dedicat scriitorului Al CENACLULUI i
Nicolae
zentat un bogat program artis­ PREZENT LA FESTIVALUL sionarul mecanic monteur Dincă, ANALIZE DE LABORATOR Costache Anton. „RITMURI" Pentru 24 ore
de
fost
tic dedicat celor sărbătoriţi. A în sprijinul locomotive, participant la LA SEMINŢE o Cu acest prilej s-a făcut Joi, la căminul cultural Vreme schimbătoare, cu
interesantă
prezentare
urmat, apoi, tradiţionala „Zi a „SECVENŢE TIMIŞORENE" grevele de la Griviţa 1933. biografică şi a operei au­ din Baia dc Criş, in ca­ cerul mai mult noros.
întreprinderii", destinată, ieri, Ctneclubul „Ama-film“ A urmat practică o demon­ In cadrul Laboratorului torului cunoscutului volum drul manifestărilor prile­ Temporar vor cădea pre­
apoi
marilor
straţie
a
sub
de
controlul
pentru
ceferiştilor, în cadrul căreia producţiei din Lupcni participă la şi micilor pompieri. Progra­ judeţean seminţelor şi ma­ „Seri albastre“. Partici­ juite de „Luna cărţii la cipitaţii lapoviţă formă ninsoa­
sate“, a avut Ioc o întîl-
calităţii
şi
ploaie,
festivalul filmului de ama­
s-a desfăşurat o plăcută re­ tori „Secvenţe timişore­ mul a fost completat cu terialului săditor se des­ panţii au urmărit cu mul­ nire a cititorilor cu mem­ re. Vînt în general slab
uniune tovărăşească, punctată Tinerii din cadrul com­ ne“,' care a început ieri în concursul fanfarei Casei făşoară o activitate sus­ tă curiozitate desfăşura­ bri ai cenaclului literar din nord-vest. Tempera­
de scurte momente vesele, plexului C.F.R. Petroşani au oraşul de pe Bega. pionierilor din Orăştie, ţinută pentru a determina rea acestei acţiuni. „Ritmuri“ din Deva. In fa­ tura minimă va oscila în­
dirijată de Aurel Helgiu.
tre minus 3 şi minus 1
numeroşilor
ce
ţa
seminţelor
se
partici­
însuşirile
susţinute de artişti amatori de efectuat numeroase ore de Cineaştii amatori din vor folosi la însămînţărilc IN CONSTRUCŢIE 131 panţi, Ileana Lascu şi Tro­ grad, iar maxima intre 2
la staţia şi depoul C.F.R. Pe­ Lupeni vor prezenta la a- „DRAGOSTEA NOASTRA de primăvară. In total, pî- ian Filimon au citit şi re­ şi 4 grade.
filmele
cest
festival
„Sens
creaţia
troşani, d-e surprizele tombo­ / muncă patriotică în sprijinul unic“ (regia: Oscar Simo- DE MUNCĂ" nă ieri, s-au recoltat pes­ APARTAMENTE citat versuri din continuare,
In
proprie.
lei sau ale brigăzii artistice producţiei. Astfel, în ziua de nis) şi „Eram copil“ (re­ te 550 probe din stocurile La Petrila au fost ter­ scriitorul Radu Ciobanu a Pentru următoarele
seminţe
In­
de
existente.
de agitaţie, toate completate 9 februarie, uteciştii Vasile gia: Petru Reslga). La căminul cultural din tre altele s-au verificat minale lucrările de fun­ răspuns numeroaselor in- două zile
Popa şi Nicolae făcurariu
deschis
expo­
de un bine asortat butet. PIONIERII POMPIERI IN Cristur de s-a cărţi „Dragostea toate seminţele de legume, daţie la primul bloc cu 31 trebări despre munca Si
ziţia
de la echipa de reparat frî- noastră de muncă“. In ca­ 140 tone ovăz, peste 42 to­ de apartamente, din pla­ activitatea sa de creaţie Vreme relativ rece, cu
ACJIUNE ne mazăre şi porumb etc. cerul mai mult noros, fa­
ne din cadrul reviziei de drul ei, organizatorii au nul acestui an. Au început O delegaţie de pionieri a vorabil precipitaţiilor sub
Omagiu vagoane au refăcut 4 venti­ Vineri, la Orăştie, s-a expus broşuri, studii, mo­ MEDALION LITERAR pregătirile pentru ataca­ unităţii „Avram lancu“ a formă de lapoviţă şi nin­
soare. Vînt slab din nord-
le de distribuţie şi 5 robi­ desfăşurat o reuşită acţiune nografii, care vorbesc de­ Pentru cititorii copii, la rea altor 5 blocuri ce în­ adresat un călduros salut vest. Temperatura staţio­
Aiduoînd un cald omagiu comună a companiei lo- spre muncă, despre profe- sala de lectură a bibliote­ sumează 100 apartamente. invitaţilor. nară.
memoriei ceferiştilor care au nete de aer peste norma
luptat şi s-au jertfit în lup- stabilită. Tot tiner de la