Page 54 - Drumul_socialismului_1973_02

^
1
i Mto
ÉS5V4ST. fyyrsyrr’r2Ett?¥:yagiÆig&mia«3^ay&m& a!re&i^^ M^arogaiwaBBBraafflBWgBWWMBWi wi’www " r —* B>I BJI! ™ "
,
2 Nr. 5 632 © DU?v11NICÂ 18 FEBRUARIE 1973
DRUMUL SOCIALISMULUI ®

Remus Balomlrean, mecanic conduce, veghează ca circu­ Simion Popa, mecanic de
de locomotivă la Depoul Si­ laţia să decurgă normal, în locomotivă la C.F.U. — C.S.H.
meria, Erou al Muncii Socia­ deplină siguranţă şl în timp Deşi a dorit de cînd era co­
liste. Lucrează aici de 24 de optim, asigură continuitate pil să ajungă ceferist — pre­
ani. Aici a învăţat toate se­ traficului feroviar, eficienţă cis mecanic de locomotivă —
cretele meseriei de mecanic, activităţii pe care o desfăşoa­ un concurs de împrejurări i-a
aici a devenit om, instructor ră. Pentru calităţile sale, co­ făcut să ajungă furnalist. I-a
şi pedagog pentru mulţi din­ muniştii din staţia C.F.R. Deva plăcut'. A lucrai cîţiva ani ca
tre colegii mai tineri. Omni­ l-au ales secretar al organi­ furnalist la U.V. Călan. S-a
prezent acolo unde este ne­ zaţiei de partid. recalificai însă şi, din 1959,
voie de el, harnic şi conşti­
Lucrătorii de Io C.F.R. alcă­ brle trecut, preocupările noas­
tuiesc unul dintre cele mai pu­ Convorblre cu tre vor fi orientate spre rezol­ incios, apropiat de oameni şi
ternice şi mai bine organizate varea sarcinilor de transport la ponderat în relaţiile cu ei,
detaşamente de muncitori, care ing. NICOLAE STAN, nivel maximal, spre creşterea comunistul Remus Balomirean
veghează în fiecare clipă la si­ director general al Regionalei productivităţii muncii şi a efi­ este un exemplu demn de ur­
guranţa deplină a circulaţiei pe de căi ferate Deva cienţei economice, Incit să ne mai. Zilele acestea, cu prile­
magistralele de oţel ale ţării, la alăturăm întregului popor în jul comemorării a 40 de ani
pulsul viguros al economiei marea întrecere de realizare a de la eroicele lupte ale ce­
feriştilor şi petroliştilor, cifră
noastre naţionale, la prosperita­ ma, fără falsă modestie, că in cincinalului înainte de termen.
tea patriei socialiste. Nu trebuie ultima vreme am făcut paşi im­ Vom continua acţiunea de spo­ care corespunde cu anii săi
să medităm prea mult, nu sînt portanţi în această direcţie. Co­ rire a capacităţii de transport, de viaţă, mecanicul de loco­
necesare calcule pretenţioase lectivul nostru s-a mobilizat ac­ prin darea în funcţiune - la motivă Remus Balomirean a Nicolae Nenu, lăcătuş la lucrează ca mecanic de loco­
pentru a ne da seama de pro­ tiv, a utilizat raţional mijloace­ sfîrşitul semestrului I al acestui AUREL MARIAN VALER NICULA primit înaltul titlu de Erou al .atelierul de zonă Petroşani. motivă Ia C.F.U. — C.S.H.
fundele transformări survenite în le de transport, forţa de mun­ an - a celui de al doilea tron­ mecanic lăcătuş de revizie Muncii Socialiste — confirma­ Este suflelul acţiunilor iniţia­ Azi se numără printre cei
ultimii ani in transporturile fe­ că şi timpul de lucru, sporind son electrificat dintre Subceta- Depoul C.F.R. Simeria Staţia Simeria-călători re a aprecierii meritelor sale
roviare, în munca şi în viaţa productivitatea muncii la nive­ te-LIvezeni, vom termina lucră­ în muncă, în activitatea ob­ te în cadrul atelierului sau mai buni dieselişti de aici.
ceferiştilor. Grija partidului şi lul prevăzut şi asigurind o efi­ rile de dublarea liniei Vinţ-Coş- ştească, în viaţa socială. al celor de muncă patriotică. Maşina lui — LDE de 2 100
statului nostru se îndreaptă per­ cienţă ridicată întregii activităţi lariu, vom completa parcul de Vasile Grozav, impiegat do Lucrează la repararea vagoa-' CP — îi este prieten devotat.
manent spre acest destoinic de­ economice. Numai în prima lună transport cu locomotive Diesel mişcare în staţia C.F.R. Deva. nelor de marfă şi de călători. Ţoală lumea de la C.F.U. are
taşament de muncă, ce a răz­ a acestui an am transportat un şi electrice, astfel ca la finele Caracteristica generală a per­ Unde pune el mina şi repară, numai cuvinte de apreciere
bit prin ani grei de luptă să volum de mărfuri mai mare cu cincinalului, tracţiunea Diesel şl sonalităţii sale: un om mereu lucrul iese oa la carte, bun, pentru comunistul Simion Po­
se bucure azi de stimă şi ad­ 8,58 la sută faţă de solicitările electrică să reprezinte 95 la su­ ia datorie. De 22 de ani, cu durabil. Colegii săi îl stimea­ pa.
miraţie, de preţuirea întregului întreprinderilor, iar sarcina Ia tă din totalul traficului. Ne pre­ aceeaşi conştiinciozitate. Des­ ză penlru hărnicie şi pricepe­ ...Numărul lucrătorilor din
popor. transportul de călători a fost ocupăm în acest cincinal şl toinic şi priceput, bun orga­ cadrul Regionalei de că fe­
:
— V-am ruga, tovarăşe direc­ depăşită cu 2,02 la sută. Aş a- în anii următori să extin­ nizator şi ataşat do colectivul re, pentru calităţile lui de rate Deva, aflaţi pe linia I
tor, să apreciaţi elementele mintl din ultimele realizări: du­ dem mijloacele moderne de în care lucrează, impiegatul tovarăş sincer şi apropiat, îi a priceperii, hărniciei, abne­
principale intervenite in anii din blarea secţiei de circulaţie din­ transport, să construim tunele de mişcare Vasile Grozav, urmează exemplul înaintat de gaţiei şi dăruirii în muncă
urmă in transporturile feroviare, şi în alte staţii, să asigurăm
tre Cîmpul Libertăţii şi Podul împreună cu tura pe care o comunist. este însă mult mai mare...
fn munca şi în viaţa oamenilor Mureş, continuarea dublării li­ condiţii tot mai bune pentru că­
de fa calea ferată. niei Vinţ—Teiuş, pe care s-au dat lători, să modernizăm staţiile şl
— Aceste elemente sînt mal în folosinţă dublele dintre sta­ peroanele, să optimizăm ia un
multe şl se înscriu în marele ţiile Vinţ-Lancrăm şi Bărăbanţ- nivel mai înalt transporturile, să
buchet de realizări obţinute de Sîntimbru, centralizarea electro­ facem din întreaga noastră ac­
poporul nostru în toate domeni­ dinamică în staţiile de pe tra­ tivitate o datorie de cinste şl
ile de activitate, sub conduce­ seul Petroşani-Mintia şl accele­ onoare. Avem încredere în oa­
rea înţeleaptă, clarvăzătoare, a rarea lucrărilor de bloc automat menii noştri, în experienţa şi £>
partidului. Poate nu am să le de linie pe toată secţia, termi­ hărnicia lor. E5 De la începutul anului, Regionala de 0 In cinstea „Zilei ceferiştilor", lucră­
cuprind pe toate în puţine cu­ narea primului tronson electri­ La căile ferate lucrează oa­ MIHÄILA DRAGOMIR GRIGORE CIOCIRLAN căi ferate Deva a depăşit planul operativ torii de la depoul de locomotive din Pe­
vinte. Este vorba, în primul rînd, ficat dintre Subcetate-Mintia, meni harnici şl pricepuţi, pa­ lăcătuş de revizie şef de echipă de transporturi cu aproape 8 la sută, iar troşani au reparat două locomotive cu a-
de modernizarea şi dezvoltarea ale cărui probe tehnologice e- sionaţi de frumoasa lor mese­ Staţia Simeria-călători Depoul C.F.R. Petroşani vileza trenurilor de marfă a sporit cu pe­ bnri, folosind materiale economisite, şi
transporturilor feroviare. A fost fectuate în luna decembrie^ 1972 rie, ai căror înaintaşi revoluţio­ ste 8,5 ia sută faţă de prevederi realizînd lucrări de foarte bună calitate.
extinsă considerabil reţeaua de au dat bune rezultate, construi­ nari au înscris acum 40 de ani
transport şi dublarea unor linii, rea tunelului pentru călători din o pagină de glorie în istoria E In staţia Deva, planul de tone expe­ S3 Zilele trecute, î staţia Deva a fost
n
îndeosebi pe sectoare cu un staţia Simeria. S-ar mai putea mişcării muncitoreşti din Româ­ diate a fost realizai, in cele 48 de zile din organizată o acţiune de muncă patriotică,
trafic intens de călători şi măr­ aminti dotarea cu locomotive nia. Rezultatele muncii lor se acest an, în proporţie de 113 la sută, me­ în cadrul căreia au fost descărcate 10 va­
furi, s-a realizat electrificarea Diesel, introducerea metodelor regăsesc in mulţumirea noastră, dia de staţionare a vagoanelor a fost re­ goane de marfă sosite de la diferiţi furni­
unor trasee importante, reţeaua eficiente de transport - contei­ a călătorilor cu trenul, se regă­ dusă cu 2 ore pe vagon, iar sarcina pe zori din ţară.
de căi ferate electrificate însu- nerizarea, paletizarea şi pache­ sesc in succesele tuturor acelo­ osie a crescut cu 1,1 tone Repararea releelor TR din staţiile Călan
mînd azi peste 600 de km, căi­ tizarea -, asigurarea unor con­ ra care sînt deserviţi de C.F.R., şi Călan-băi a fost efectuată în luna ianua­
le ferate au fost dotate cu un diţii tot mai bune de muncă şl în dinamica economiei noastre 13 Rezultate de prestigiu Ia atelierul de rie de către electromecanicul Ioan Ocoş şi
număr tot mai mare de loco­ de viaţă lucrătorilor. naţionale. Iar ceferiştii hunedo- zonă Petroşani : creşlerea productivităţii monionrl Solomon Oană. Calitatea a fost
motive electrice şi Diesel de - Ce măsuri şi împliniri vi­ reni alcătuiesc o rotiţă impor­ muncii cu 10 ia sută, depăşirea cu 1 la ireproşabilă.
diferite tipuri, s-a introdus pe zează activitatea Regionalei de tantă în marele angrenaj al fe­ sulă a planului de reparaţii la vagoanele
scară largă dirijarea automată căi ferate Deva în acest cinci­ roviarilor din patria noastră, ca- de marfă şi călători, reducerea timpului de 8H Colectivul sectorului C.E.D. din sta­
a circulaţiei, de la pupitre de nal şi în perspectivă ? re-şi comemorează ziua cu re­ imobilizare a vagoanelor cu 17 ia sută ţia Simeria, condus de comunistul Ioan
comandă, s-a realizat centrali­ - In acest cincinal, aşa cum zultate dintre cele mai bune. Manciu, îşi realizează lună de lună, zi de
zarea electrodinamică intr-un a reieşit din documentele ple­ E5 1 758 000 lei este suma economiilor Ia zi, sarcinile de plan, evită orice întirziere
mare număr de staţii, s-au ex­ narei C.C. al P.C.R. din noiem- DUMITRU GHEONEA preţul de cost pe tone-Um înregistrate in în contul CT, dă numai lucrări de cali­
tins metodele noi, moderne de anul 1972 de către direcţia transporturi din tate.
transport - conteinerizarea, pa- cadrul C S.H. ; acţiunea continuă în ritm
n
letizarea şi pachetizarea — ceea mai susţinut în acest an Pi Un grup de pionieri di clasa a IT-a
ce asigură reducerea timpilor D a Şcolii generale nr. 4 din Deva a aş-
teplat în ziua de 15 februarie intrarea în
de imobilizare a vagoanelor la EUGEN DELAPETA DUMITRU C1UCĂ 53 Staţia Peştiş — poartă feroviară prin­ gara Deva a trenului accelerai 2002 Arari-
încărcare-descărcare, circulaţia Impiegat de mişcare montator frînă cipală de intrare în marele combinat si­ Bucureşti. Pionierii au înmînat buchete de
-mai rapidă a mărfurilor, spori­ Staţia Simeria-călători Atelier zonă C.F.R. Petroşani derurgic Iiunedorean. Zilnic, pe aici intră fiori partidei trenului, apoi au organizat o
rea productivităţii şi a eficien­ 5 cîte 900-1 000 vagoane încărcate cu mate­ adunare de primire a noi elevi în organi­
ţei economice. De asemenea, şi profesoara Florica Barbu j rii prime şi materiale şi pleacă spre be­ zaţia de pionieri.
s-au construit staţii noi, In care | Evocare în faţa muncitorilor de la ; neficiari, încărcate cu oţel, fontă, lamina­
a fost introdusă lumina electri­ ! Cu prilejul aniversării a C.D.E.E. te, cu alte produse, materiale şi elemente ES Tnir-una din primele nopţi ale lunii
că, s-au modernizat peroane, i patru decenii de la marile ! de construcţii şi utilaje, peste 500 de va­ februarie a.c., în timp ce executau obiş­
s-au asigurat condiţii optime de ; lupte de clasă din ianuarie- Concurs do şah goane nuitul tur prin staţia Simeria-triaj, electro­
muncă şi de viaţă lucrătorilor ; februarie 1933, în staţia mecanicul Nicolae Dehelean şi mentorul
de la calea ferată, a crescut i C.F.R. Haţeg a avut loc o şi tenis ¡3 Majoritatea brigăzilor ce lucrează pe Pa seu Pricăjan au descoperit Ia macazul
nivelul lor de conştiinţă. j adunare evocatoare. Prof. locomotivele cu abur, Diesel şi hidraulice 81 o şină rupiă. Prin intervenţia lor
- Am dori să vă referiţi la j Ioan Groza, directorul iiceu- Comitetul U.T.C. de la j din depoul Simeria au înregistrat în acest promptă, linia a fost reparată în timp şi
cîteva din realizările de seamă complexul C.F.R. Petroşani i an economii de combustibil convcnţionaî circulaţia nu a avut de suferii.
ale colectivului Regionalei de j lui de cultură generală din cu sprijinul comitetului mu- ; între 5-15 tone
• localitate, a vorbit lucrSto-
căi ferate Deva. i rilor de aici despre luptele nicipal U.T.C. a organizat ; !3 Printre cei mai destoinici lucrători
- Congresul al X-lea şl Con­ în sala clubului sindicatu- I 0 In cadrul Direcţiei transporturi din din staţia Peştiş îi numim, de ziua lor.
ferinţa Naţională ale partidului ! ceferiştilor şi petroliştilor. lui feroviarilor din io- j C.S.H., tracţiunea Diesel reprezintă 66 ia pe: Mihai Aursei. impiegat de mişcare
: Impiegaţi, acari, manipu-
au pus şi in faţa noastră sar­ ! lanţi, manevranţi, magazi- calitate un concurs de j sută din traficul total, cu perspective de dispoziior, Liviu Daniei, Dumitru I.isman.
cini sporite, care au fost re­ şah şi tenis. La şah lo- i creştere şi mai accentuată în acest an şi Cosfache Nicoară, manevranţi, Nicolae
confirmate la plenara C.C. al ; neri din această staţie au cui întîi a revenit lui Fio- j în următorii Ciolan, Petru Stoica, revizori de ace, Cos-
P.C.R. din luna noiembrie 1972 urmărit cu viu interes evo­ rea Humăilă iar la tenis lui j taclip Popescu, Vasile Crişan, acari.
şi la Conferinţa judeţeană de carea măreţelor fapte al Dumitru Purcariu, ambii de i El Ceferiştii de ia Peştiş au încărcat de
partid. Principala sarcină: trans­ căror leagăn au fost Ate­ la Depoul de locomotive. ; la începutul anului, peste prevederile pla­ 05 Ca o recunoaştere a activităţii lor ab-
portarea în deplină siguranţă şi lierele C.F.R. Griviţa şi Va­ Cîştigătorilor le-au fost o- j nului operativ de transport, aproape neganie, rodnice, unui mare număr de sa­
la termen a călătorilor şi măr­ lea Prahovei. ferite ca premii cîte o cupă i AVRAM HQCA DUMITRU COSMA 400 000 tone, reali/.înd sarcinile în propor­ lariaţi din cadrul Regionalei de căi ferate
furilor, In concordanţă cu exi­ de cristal şi diplome ale ; forjor şef de manevră ţie de 111 la sută, în vreme ce sarcina Deva )i s-a înmînat zilele acestea distinc­
genţele crescînde ale economiei Pe aceeaşi temă a vorbit Comitetului municipal U.T.C. I Atelier zonă C.F.R. Petroşani Staţia Simeria-călători statică a crescut cu 2,64 la sută ţia „Meritul ceferist".
noastre naţionale. Putem afir-

Simeria. Nod de cale fera­
ta. Răscruce de drumuri spre deşi în acest trimestru vom da
cele patru zări de tară. Vigu­ în folosinţă un cămin pentru
roasă citadelă a feroviarilor. nefamilişti cu o capacitate de
Citi dintre cei care îi ros­ i y 200 de locuri. In acest an dăm
tesc numele, ori poposesc în­ în folosinţă şi un grup şcolar
tre două trenuri în staţia ve­ nou, care va asigura condiţii
chii aşezări, cunosc pulsul to­ mai bune elevilor, iar in clă­
nic, ritmul accelerat, viata a- rea pasajelor subterane pen­ cursuri, de gradele I, şi II. dar numai ca natură nu ca e- uzină mecanică de material găseşle o maşină veche. De tru urcuşul uzinei noastre. Pu­ direa fostei şcoli profesionale
cestui important, centru mun­ tru călători... S-au făcut inves­ Doresc să subliniez că la cel ducatie. Simeria anilor trecu­ rulant, prin întreaga viată a doj ani încoace începe a treia terea instalată în electromo­ vom amenaja o cantină-reslau-
citoresc ? ! tiţii deosebit de importante cu de gradul I, majoritatea tului avea hotarul la şoseaua aşezării. perioadă — dezvoltarea secto­ toare a crescut de peste 10 rant şi încă 100 de locuri de
Trebuie să trăieşti aici, să repercusiuni asupra condiţiilor cursanţilor sînt fete. Ele îşi naţională. Azi, dincolo de şo­ — Acum 28 de ani, cînd am rului de vagoane. S-au investit ori — cifră care vorbeşte şi cazare pentru nefamilişli.
fii organic legat de clipele o- de muncă, a procesului teh­ vor prelua munca în zilele a- sea sînt cartiere întregi. Azi venit nici, am găsit uzina par­ aproape 70 milioane lei, care despre uşurarea efortului fi­ Cînd l-am rugat pe tovară­
raşului ca sS-i simţi bătăile i- nologic, a siguranţei în circu­ cestui februarie aniversar. vorbim despre oraşul Simeria, ţial distrusă de război. De a- au transformat vechile atelie­ zic. Creşterea gradului de me­ şul Iuliu Bărtan, vicepreşedin­
nimii, să-i asculţi chemările, laţie. Aş dori să stărui doar — Ne-ati mărturisit că ani! muncim şi trăim în oraşul Si­ tunci, urcuşul ei a marcat trei re R.M.R. într-o uzină moder­ canizare aş remarca-o prin- te a] Comitetului executiv al
să-i cunoşti oamenii care-i a- asupra unui singur fapt. Mu­ copilăriei dumneavoastră se meria, îi simţim creşterea, o etape distincte — ne mărturi­ nă, a cărei dezvoltare nu s-a tr-o comparaţie : In 1938 exis­ Consiliului popular Simeria,
limentează flacăra creativită­ taţiile au făcut să renunţăm leagă de „colbul comunei Si­ dinamizăm — aş zice. seşte tovarăşul Iuliu Verni- încheiat. Cred că vom păşi în tau nici 2 ¡poduri rulante — să ne vorbească despre dimen­
Ia circa 00 de acari şi revi­
ţii. meria''. Deci vă cunoaşteţi lo­ II ascultam pe Vasile chescu, inginer şef al U.M.M.R. cea de-a patra perioadă a dez­ astăzi dispunem de peste 20. siunile oraşului, interlocutorul
..Dacă ai veni acum la noi, zori de ace, care s-au recali­ calitatea de multe decenii. Ghiura. Intr-adevăr, trebuie să Simeria. Prima etapă — dez­ voltării ei, — perspectiva de S-a făcut mult şi mai avem ne-a pus în faţă u maldăr de
n
aproape că n-ai mai cunoaşte ficat în alte munci. Cred că — Da. Am trăit, am simţit fii organic legat de ceasurile, voltarea sectorului de locomo­ a transforma sectorul de lo­ multe de făcut — mai cu sea­ fotografii.
gara, cu pădurea de stîlpi de la începutul transformări­ creşterea ei ¡prin ani. Ştiu co­ de clipele oraşului, ca să-i — Ele vă vorbesc mult mai
¡pentru electrificare, cu cablu­ lor de anvergură din statia muna în care 90 la sută erau simţi vibraţia, urcuşul. Bate tive, prin construcţia halei comotive într-unul de reparat mă pe linia îmbunătăţirii con­ sugestiv.
rile de contact, cu semnaliza­ noastră s-au desfăşurat, în ceferişti, iar restul îl formau accelerat pulsul oraşului prin mari de cazangerie, prin tur­ vagoane-dsterne. diţiilor de muncă şi viaţă ale Le privim. Avem în fată do­
rea pe linie electrificată, cu timp, peste 50 de cursuri de pantofarul, brutarul, învăţăto­ mersul de ceasornic al nodu­ nătorie, atelierul mecanic, ma­ Doresc să susţin cele afir­ ' salariaţilor noştri -— deşi ma­ uă lumi, două vieţi concentra­
peroanele noi pe care vrem calificare. Şi în prezent func­ rul, preotul, croitorul... Parcul lui de cale ferată, prin ritmul gazie. A urmat, apoi, înnoirea mate plnă acum prin cîteva joritatea halelor sînt încălzi­ te în mai puţin de două dece­
să le prelungim, cu...". ţionează două asemenea dendrologic exista şi atunci, perpetuu al muncii din marea utilajului învechit. Rar se mal nii. „Aici e centrul oraşului,
Autorul acestor rîndurl este cifre, cred semnificative pen- te cu aer cald şi calorifere, Piaţa Unirii — ieri şi z.i" (fo­
a
unul dintre miile de oa­ tografiile alăturate).
meni legaţi prin toate fibrele ..Aici e terenul pe care a-
de oraşul feroviarilor. Misiva cum e noua piaţă de alimen­
din care am redat acest frag­ te, aici strada Libertăţii — azi
ment era adresată ¡pensionaru­ complet asfaltată, aici... aici...
lui Emanoil Milencovici, fostul aici".
şef de slatie din Simeria, de Ieri şi azi. O fotografie a
către succesorul său -— Vnsi- surprins coloana unor demon­
le Ghiura. Cine ar putea cu­ stranţi ce purtau lozinca :
noaşte şi trăi mai ¡profund mu­ „Vrem transformarea Sim'eriei
taţiile de la poarta oraşului — în oraş!". Alături, pe perete,
gara — şi din sinul lui, decît în biroul vicepreşedintelui, o
omul care-şi leagă copilăria diplomă : „Premiul I pe ţară
de colbul comunei Simeria, şi în gospodărirea şi înfrumuse­
aproape toţi anii de muncă — ţarea oraşelor". Dincolo de a-
trei decenii — de mersul de ’ ü * ¿ mÊÊjÈ - iaafPflll mm reastă diplomă am „văzul oa­
ceasornic ai feroviarului ! i •' • menii Simeriei, ai oraşului Si­
■— Cred că perioada cea .... -, - meria. 12 000 de oameni mari
mai intensă şi mai bogată în 've '■R'5? va :'' •lltraSf şi mici, ceferişti şi gospodari,
transformări din viata staţiei cioplitori în marmură, mode­
noastre a fost ultimul dece­ latori de caractere, lucrători
'
niu. Chiar numai o simplă e- pe ogoare, în slujba sănătă­
nu:ne nre a unor lucrări de ţii ori pe schele, oameni care
r
bază ar fi de-ajuns ca să vă
daţi seama de urcuşul ¡parcurs Bü »stfitB>É8É» aureolează portretul cenlenar
în ultimii 10 ani — ne măr­ al oraşului, copii, ce învaţă
turiseşte cel care girează pos­ să păşească cu încredere pe
tul de şef de staţie — tova­ magistrala prezentului, des­
răşul Vasile Ghiura. Sistema­ « chisă de părinţii lor, pentru
tizarea liniilor, centralizarea ca mîine să-i amplifice, cu ge-
electrodinamică, adaptarea blo­ ncroz.ilate, dimensiunile.
cului la electrificare, electri­ Piaţa Unirii clin Simeria. Două lunii concentrate în mal puţin de două decenii.
(în fotografia din stînga, centrul oraşului de acum 20 de ani şi în fotografia din dreapta, centrul oraşului de astăzi).
ficarea propriu-zisă, construi­ LUCIA LICI'J