Page 55 - Drumul_socialismului_1973_02

BaBgBMBBZ3K132raa8Bgaa^gS5^L/.^i*¿^aW.¿^^ xz&MiíhíWjstM&zirxu&z
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 632 © DUMINICĂ 18 FEBRUARIE 1973 3 ’t
^®®®ßöH3Bä£ä?tfS55B3SSSKü2SSi83a ag^^aoga'^’iügäpgsvgaa SR luauMa.vuM“««) naguiiMagr Taspgra»,.r«.ng»

. ...iSBMBBWjm. ? ...Jl
1
, ,
Siderurgiştii hunedoreni - cu întreaga simţire mo­ - CÂRTEA ■ SCENA h DISCUL ft ECRANUL
. A'V' «p™«>■'W'.
,
Numai cei care au trăit
........................
.
„v.
bilanţului
muncii
mentul
— după decenii de activi-
| tate neobosită — pot spu-
angajaţi plenar în marea i ne cît de emoţionantă, cît regizorală a lui Leonid Go­ Editoriale
lovnia este faptul că Liu­
de frumoasă şi, totuşi, cît
de grea a fost clipa ieşirii .Sfîrsitul Liubavinilor' bavinii — care stau în cen­
© Editura Minerva publi­
la pensie. Nu e uşor să te De la Eisenstein şi Dov- petrece în jurul lor, inca­ trul atenţiei — nu sînt cli­ că în colecţia „Universitas"
oamenii
ale
negativismului.
şee
de
desparţi
în
întrecere pentru devansarea mijlocul cărora ai muncit jenko încoace noţiunea de pabili să pătrundă adevă­ Dimpotrivă, existenţa nota gârbiceanu" de Mircea Za-
studiul monografic „Ion A-
şi
rata dimensiune a meta­
inseparabilă
realism
este
lor
sfîrşitul
peste 20 de ani şi împreu­
poartă
nă cu care ai învins greu­ de arta filmică sovietică. morfozelor, intră în conflict, tragicului. Asta pentru că ciu. Alături de un bogat
tăţile şi ai trăit bucuriile Mergînd pe calea acestei de fapt, cu istoria însăşi. Liubavinii sînt nişte ina­ material documentar asupra
prozatorului ardelean, stu­
Dar deznodământul acestui
impunătoare tradiţii, Leo-
daptabili. Legăturile patri­
cincinalului, pentru calitate au trăit-o trei salariaţi ai nid Golovnia demonstrează conflict nu poate fi altul legat de mediul lor au dis­ diul oferă cititorului nume­
clipă
Această
strădaniei.
arhale şi simple care i-au
roase ilustraţii de larg in­
decît sfîrşitul opoziţiei o-
„Sfîrşitul
în
Liubavinilor“
Centrului de librării De­
va : Aurel Noaghi, res­ cît de profund a înţeles pace. In noul context so­ părut, locul lor a fost o- teres.
© In editura Cartea Ro­
ponsabil timp de peste 20 principiile estetice funda­ cial, Liubavinii au încetat cupat de noi relaţii sociale mânească a apărut romanul
şi eficienţă economică de ani al librăriei nr. 9 sovietice, cît de indispen­ şi umane, iar în acest nou apreciatului prozator Henryk
mentale ale şcolii de film
sistem de raporturi credin­
din Deva, Roth Adalbert,
SienkienVicz,
„Prin foc şl
sabile sînt aceste principii
cu acelaşi bilanţ de mun­
F I L M
cronice. Sesizînd mereu în
că, în cadrul librăriei nr. atunci cînd urmează să se KamBmsmaiaatammoBmiaaa ţele lor feudale devin ana­ sabie".
© Prin volumul ,,Cu o
Adunarea generală a oame­ tarea graficului de aprovizio­ Sebastlan Popescu, Inginer şef 34 Brad, şi I. Barză după comunice un mesaj izvorît contratimp pulsul istoriei, torţă aiergînd în faţ nopţii",
a
nilor muncii de la Combina­ nare tehnico-materială şi cu la Direcţia de transporturi. din solul esenţialelor me­ să existe de mult ca pre­ Liubavinii devin duşmani, a lui Eugen Barbu, volum a-
tul siderurgic Hunedoara — piese de schimb de bună ca­ Constantin Borăscu, secretarul tamorfoze istorice. zenţe spirituale. Fiind ex­ ostili, deci, noii structuri părut la Editura Eminescu,
formă institutionalizată de con­ litate, respectarea graficelor şi comitetului U.T.C. pe combi­ Titlul filmului are un net ponenţii unor reacţii oarbe sociale.
ducere colectivă a activităţii calitatea reparaţiilor, reduce­ nat, ing. Silviu Samoilescu, şe­ Calde ecou gorkian, amintind de în faţa necunoscutului, ei Demostraţia lui Golovnia autorul traversează — prin
economico-sociale — a trecut rea consumurilor au revenit ful secţiei laminoare, şi-au marele ciclu de drame ca­ se autoanihilează, în fond, se bazează pe analiză, ar­ frumoase pagini de reiportaj
Sn revistă, cu majoră răspun­ frecvent în discuţii, toţi vor­ sintetizat în cuvîntul lor cele re disecă agonia unei lumi prin împotrivirea virulen­ gumentele decurg din in­ — tara, oamenii şi obiceiu­
rile locurilor.
dere şi autoexigenţă, într-un bitorii exprimîndu-şi hotărîrea mai importante probleme refe­ simţăminte perimate. tă pe care o afişează. terdependenţa dintre cau­ © Antologia „Legende mi­
înalt spirit analitic şi de an­ de a-şi spori eforturile în a- ritoare la (din nou) calitatea Mişcarea revoluţionară în Personajele filmului : Kuz- ză şi efect. Tocmai de a- tologice" apărută în colecţia
gajare, roadele muncii înre­ ceste direcţii, de a da mai produselor, aprovizionarea teh­ plin avînt îşi păstrează şi ma, Maria, Rodionov, Klav- ceea creditul filmului nu „Lyceum" a Editurii Alba­
gistrate pe anul 1972, a in­ multă calitate şi eficienţă în­ nico-materială şi cu piese de la corolarul aici forţa copleşitoare, dia, apoi Liubavinii : Er- e ştirbit nici de amănunte.
sistat asupra lipsurilor şi nea­ tregii lor activităţi. „Noi, cei schimb, dotarea unor secţii cu transformînd oamenii nu melian, Makar, sînt carac­ Regizorul cunoaşte exce­ tros cuprinde legende extra­
junsurilor care au mai exis­ de la reparaţii siderurgice — maşini şi utilaje moderne, ex­ în simpli participanţi ai u- terizate prin trăsături de lent mediul investigat, re­ se din opera celor mal re­
tat, stabilind soluţii şi măsuri a subliniat inginerul Gavrilă tinderea formei de retribuire mniioil nui conflict care se naşte excepţie. Pasiunea arză­ constituirea satului siberian prezentativi poeţi ai Romei
privind eliminarea lor, şi-a Cocola, şeful secţiei — întîm- a muncitorilor în acord global între indivizi, ci în termeni toare, un anumit pitoresc al deceniului doi fiind fi­ şl Greciei antice.
propus însufletitoare angaja­ pinăm adesea greutăţi din par­ (la secţia mecanică), respecta­ antitetici, reprezentînd pro­ bine dozat face din ele ex­ delă.
mente pentru acest an hotărî- tea unor secţii în care execu­ rea graficului de revizii şi re­ gresul obiectiv şi regresul celente piese în mecanis­ Cea mai unitară creaţie Spectacole
tor al realizării cincinalului tăm lucrările. Aşa s-a întîm- paraţii la agregate şi calita­ 15 ani de activitate la li­ inevitabil. mul dramei. Aceşti sibe- actoricească a filmului este
înainte de termen. plat în 1972 şi la O.S.M. II, tea acestora, aplicarea unor brăria nr. 15 Alba Iulia. Destinul Liubavinilor sem­ rieni ai anilor ’20 se în­ cea oferită de G. Jjenov © Teatrul de stat „Va­
Harnicul detaşament de si- şi la laminoare, şi în alte sec­ măsuri pentru reducerea fluc­ Cît de mişcat a fost tova­ nifică, în această ordine de fruntă pe planul pasionant (Ermelian Liubavin). Bătrî- lea Jiului“ prezintă piesa
idei, curba descendentă a
derurgiştl hunedoreni şi-a pro­ ţii. Sigur că avem şi noi lip­ tuaţiei, intensificarea preocu­ răşul Aurel Noaghi, cînd a unei mentalităţi patriarhale, al luptei de clasă. Şi veri­ nul sătean, apărător al u- „Inimă rece" la Petroşani
bat în nenumărate rînduri pri­ suri. De aceea aş zice că este părilor din partea comitetului urmărit, cu privirile în­ incompatibilă cu suflul dicitatea acestei lupte se nui ideal de viaţă inexis­ (18 februarie).
ceperea şi destoinicia, abne­ necesar să ne unim mai mult oamenilor muncii privind ca­ rourate de evenimente, a- nou al evenimentelor revo­ datoreşte în bună parte tent, este măsura unei pu­ © Astăzi, la Lonea, Tea­
gaţia şi dăruirea patriotică, în- eforturile cu secţiile în care lificarea şi ridicarea pregătirii precierile : „In toată a- luţionare. Liubavinii, ne- personajelor departe de ternice drame, înfiripate trul de estradă din Deva
orice schematism.
registrînd rezultate de presti­ efectuăm lucrări de revizii şi profesionale a personalului ceastă perioadă aţi dat înţelegînd nimic din ce se între om şi timpul istoric, prezintă spectacolul „Sus
giu, care i-a dus faima de­ reparaţii, în interesul comun ca productiv, îmbunătăţirea con­ dovadă de multă compe­ Caracteristic pentru arta dramă care duce inevitabil cortina la cetate“.
parte în tară şi peste hotare. treaba să meargă mai bine, ca diţiilor de muncă şi de viaţă tenţă, disciplină şi con­ la sfîr.şit, pentru că mersul © Teatrul de păpuşi din
toţi să ne putem realiza sar­ ale muncitorilor. ştiinciozitate, apărând cu istoriei niciodată nu a pu­ Alba Iulia va fi oaspetele
Darea de seamă prezentată cinile de plan. In ceea ce ne grijă şi fermitate avutul tut fi oprit cu falsele cre­
de către tovarăşul lng. Costa- — Este cunoscută, desigur, dinţe. copiilor din Deva (19 fe­
che Trotuş, preşedintele comi­ priveşte, ştim bine ce avem de preocuparea colectivului nos­ obştesc. V-aţi bucurat şi vă AL. COVACI bruarie) şi Călan (20 februa­
rie).
bucuraţi de stima şi res­
tetului oamenilor muncii pe făcut şi ne străduim să fa- tru de a reduce permanent pectul întregului colectiv.
combinat, a tratat in amănunt consumurile specifice — a Pentru întreaga dv. acti­
rezultatele bune obţinute în spus ing. Mircea Penescu, di­ vitate, la care cuvintele
anul 1972 de către siderur- rector tehnic cercetare-dez- spun prea puţin, vă feli­ Pentru melomsFis
gişti, dar tot în amănunt a ac­ voltare în cadrul combinatu­ cităm pentru exemplul pe
centuat asupra unor nereguli lui. In 1972 am obţinut rezul­ care ni l-aţi dat, vă mul­ ® Apreciatul cîntâreţ de muzică populară Ion Dolă-
care au perturbat pe alocuri tate bune în această privinţă. ţumim, vă urăm multă nescu oferă, printr-un disc Stereo-Mono un buchet de 13
activitatea productivă, a e- Le vom amplifica în acest an.n ( sănătate !“. Cît de calde, melodii îndrăgite, printre care : „Mîndra mea cu ochii mici",
xemplificat cu date şi cifre, Dispunem încă de rezerve ne­ „Am iubit o fată mare“, „Călătorule din drum"... Acompa­
cu nume de oameni, anumite valorificate, am stabilit unele de apropiate de inimile niază orchestra George Vancu.
stări de luqruri negative, a măsuri şi soluţii tehnice pe lor au fost şi cuvintele a-
menţionat unele măsuri între­ care le vom aplica în produc­ dresate celor doi librari © împreună cu aceeaşi orchestră, Ana Munteanu aduce
prinse ,.din mers" pentru re­ ţie, dar este necesar să fim din Brad şi Alba Iulia 1 iubitorilor muzicii sale cîteva melodii de succes : „Se vorbi­
zolvarea respectivelor proble­ şi dotati cu maşini şi utilaje Toţi au simţit căldura co­ ră juni; toţi", „De-ar fi după gîndul meu", „Măruţ roşu
lectivului în care au mun­
me, a pus în discuţia adună­ moderne, pen-tru ca, îmbinînd cit, s-au format şi au for­ după tară" ş.a.
rii generale soluţii, propuneri, inteligenta noastră tehnică cu © Patru şlagăre de succes din repertoriul internaţio­
angajamente care să sporeas­ cern: să contractăm cît mai re­ aportul maşinilor, să înregis­ mat, la pîndu-le, toţi au j nal .cuprinde discul „Dova“. Le reamintim pentru cei inte­
că rodul muncii siderurgiştilor trăm realizări tot mai bune. încercat sentimentul cald, i Scenă din filmul „Sfîrşitul Liubavinilor“, care va rula înec resaţi : „Los Gitanos", „Je dis oui â la vie", „My way",
în acest an hotărîlor pentru pede utilajele şi piesele de In completare, maistrul prin­ ! adine al aprecierii muncii j pînd de luni la cinematograful „Patria“ din Deva. „Toi, sans fin".
schimb de care avem nevoie,
j demne
îndeplinirea cincinalului îna­ să menţinem ridicat pulsul ac­ cipal Arcadie Schwartz, secre­
inte de termen. La rîndul lor, tivităţii de inovaţii, să utili­ tarul comitetului de partid pe
participanţii la discuţii s-au zăm integral şi raţional timpul secţia furnale I, a subliniat
oprit în mod deosebit asupra de lucru şi forţa de muncă, că problema reducerii consu­
ceea ce au de făcut pentru ca să îmbunătăţim disciplina de mului de cocs şi a calităţii I GLIIAL- FACTOR
munca să meargă din ce în ce producţie, să corelăm graficul fontei îi preocupă pe toţi fur- |
mai bine, s-au angajat ca, îm­ de reparaţii cu graficul de a- n aii şt ii. deşi în munca lor au |
preună cu colectivele în care provizionare cu utilaje şi pie­ mai avut şi unele lipsuri. Ele
lucrează, să-şi aducă o con­ se de schimb, să dăm numai au fost generate de unele as­ TENIS DE MASA prin care se cerea ţărilor
tribuţie mereu mai mare pen­ lucrări de bună calitate". „Şi pecte de nerespectare a teh­ I« CRISMA IA MÜNCHEN 17 (Agerpres). latino-americane şl celorlal­
tru transpunerea în viată a eu vreu pă reclam calitatea nologiilor de lucru şi a disci­ — La Böblingen, R.F. a Ger­ te federaţii afiliate la F.I.F.A.
programului economic şi poli­ unor piesp de schimb cum plinei muncii, de aproviziona­ maniei, a început turneul să nu participe la competi­
tic elaborat de partid, pentru sînt electrozii de grafit, din re cu minereu uneori de gra- Ne-am convins din proprie lucra, să ne facă cunoscute convenţionale la hectar. va­ internaţional de tenis de ţii internaţionale organizate
înfăptuirea indicaţiilor secre­ cauza cărora sîntem nevoiţi nulalie necorespunzătoarc şi experienţă că sistemul de re­ sarcinile de producţie indi­ loarea planificată a unei masă la care participă cele în Republica Suid-Africană,
tarului general al partidului, uneori să întoarcem şarjele, tergiversarea unor stări de lu­ tribuire a muncii cooperato­ viduale, tehnologiile de lu­ norme fiind de 26,10 lei. Pe mai bune 12 jucătoare şi exclusă pentru apartheid
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pierzînd timp şi diminuînd ca­ cruri negative. Deşi în acest rilor în acord global repre­ cru şi să urmărească îndea­ 0 tonă de produs revin 10 cei mai buni 12 jucători din din C.f.O. şi din alte organi­
date cu prilejul vizitei în mu­ litatea otelului. De asemenea, an avem sarcini mari şi vom zintă un factor cheie în an­ proape calitatea lucrărilor norme convenţionale, ceea Europa. Reprezentanta Ro­ zaţii sportive.
nicipiul şi judeţul Hunedoara, insist să fim mai bine aprovi­ fi confruntaţi cu multe greu­ samblul măsurilor ce se a- efectuate de secţia de meca­ ce înseamnă că valoarea mâniei la această competiţie,
«Je a' jirbduce mai mult metal zionaţi cu materialul refractar tăţi,, a apreciat vorbitorul, sîn­ plică pentru creşterea pro­ nizare. manoperei pentru 1 000 kg Maria Alexandru, a debu­ TENIS
pentru economia” tării. necesar elaborării otelurilor tem în măsură să ne înfăptuim ducţiei agricole la hectar — Şi ceilalţi vorbitori au sub­ porumb obţinut este 261 lei, tat cu două victorii : în pri­ MONTREAL 17 (Agerpres).
' Referindu-se la activitatea speciale, iar colegii noştri de prevederile de plan, să ne o- spunea ţăranul cooperator scris la afirmaţiile lui Anton din care 150 Tei se plătesc mul tur a învins-o pe Alice — Jucătorii români Ilie
colectivului de la O.S.M. II, la transport să-şi îmbunătă­ norăm angajamentele asuma­ Anton Buzaş la adunarea ge­ Buzaş, fiecare insistînd ca a- în bani, iar restul în pro­ Grofova (Cehoslovacia) cu Năstase şi Ion Ţiriac se vor
maistrul Cornel Rat a adus la ţească activitatea. Şi noi — te în întrecerea de realizare a nerală a C.A.P. Cristur. E- cordul global să se aplice şi duse. 21-15, 21-19, 21-11, iar în cel întîlni într-una din semifi­
adunare hotărîrea unanimă a bineînţeles. Şi încă un lucru cincinalului înainte de termen. xemple despre avantajul a- la cultura sfeclei de zahăr, Avînd un potenţial de de-al doilea a întrecut-o pe nalele turneului internaţio­
muncitorilor de aici de a re­ căruia trebuie să-l acordăm Adunarea generală a oame­ cestei forme echitabile de cultură la care în anul tre­ producţie mai ridicat, în tar­ jucătoarea engleză Jill Ham- nal de tenis de la Calgary
edita şi amplifica în acest an cea mai mare atenţie : respec­ nilor muncii de la Combinatul plată a muncii nu trebuie să cut, deşi se stabilise să se laua „Din sus de cale" s-a marsley, cu 25-23, 21-13, (Alberta). In „sferturi“, Ion
succesele din 1972, deşi sar­ tarea normelor de protecţie a siderurgic Hunedoara a luat în căutăm în altă parte. Avem adopte forma amintită de planificat să se obţină cîte 12-21, 11-21, 21-16. Ţiriac, jucînd excelent, l-a
cinile de plan pe 1973 au cres­ muncii, pe care toţi pretind dezbatere cele mai stringente suficiente chiar în unitatea retribuire, nu s-a respectat 3 200 kg porumb boabe la Alte rezultate din concursul eliminat cu 6-0, 7-6 pe vest-
cut cu echivalentul producţiei că le ştiu la perfecţie, dar probleme ce vizează activita­ noastră. Din darea de seamă hotărîrea luată. hectar. Pe o tonă de produs feminin : Beatrix Kishazi germanul Fassbender. La rîn­
realizată într-o lună în anul se produc încă destule cazuri tea acestui puternic şi vred­ am reţinut că Furca Valeria Din discuţia purtată cu in­ s-a calculat că revin cîte 8 (Ungaria) — Lena Andersson dul său, Năstase a cîştigat
trecut. Mai sînt în.să rezerve, neplăcute“, (Florian Giurcă, nic colectiv de muncă, şi-a Naţi a lucrat în acord glo­ ginerul şef al cooperativei a- norme convenţionale, ceea ce (Suedia) 21—14, 28—18, cu 7-5, 6-2 în faţa lui Kalo-
a notat vorbitorul, pentru îm­ maistru la oţelăria electrică). expus punctul de vedere des­ bal 0,44 ha cu porumb şi a gricole din Cristur, tovară­ înseamnă că pentru fiecare 21—13; Zoia Rurinova gheropoulos (Grecia). In ce­
bunătăţirea calităţii otelului, „Tovarăşul Giurcă are multă chis, obiectiv, pentru înlătura­ realizat peste plan 1 730 kg. şul Inocenţiu Tetea, am re­ 1 000 kg produs obţinut coo­ (U. R. S. S.) — Miriana lelalte două partide ale
în privinţa aprovizionării rit­ dreptate asupra modului în rea lipsurilor şi neajunsurilor, Ca urmare, în afara retribu­ ţinut faptul că în anul tre­ peratorii vor primi 120 lei Resler (Iugoslavia) 21-15, sferturilor de finală, Paul
mice cu materiale şi cu fier care sînt respectate normele pentru accelerarea ritmului de ţiei de bază, ea a primit ca cut unitatea a obţinut o pro­ în bani şi diferenţa de 89 lei 21-8, 21-9; Judith Mogos Gerken (S.U.A.) a cîştigat cu
vechi de către personalul de de protecţie a muncii — şi-a dezvoltare a întregii activităţi plată suplimentară 865 kg ducţie medie de 4 046 kg po­ se va achita în produse. Cal­ (Ungaria) — Jiu Hammarsiey 3-6, 6-3, 7-6 partida cu Cra-
la transport. început cuvîntul ing. Vasile economice şi sociale, pentru porumb. Printre cei cu de­ rumb la hectar, cu 1 546 kg cule asemănătoare s-au făcut (Anglia) 17-21, 12-21, 21-11, mer (Republica Sud-Africa-
— Intr-adevăr, problema ca­ Ştrulea, şeful serviciului pro­ sporirea calităţii muncii şi a păşiri mai însemnate de pro­ peste prevederile planului, şi la cultura sfeclei de zahăr, 21-6, 21-18; Ilona Vostova nă), iar spaniolul Gisbert a
lităţii trebuie s-o avem mai tecţia muncii din combinat. Sta­ eficienţei economice. Cuvîntul ducţie s-au situat şi Furca depăşirea datorîndu-se în unde retribuţia pe tonă esle (Cehoslovacia) — Agnes Si­ dispus cu 6-4, 6-4 de Meiler
mult în vedere cu toţii -— şi-a tul face eforturi financiare participanţilor la discuţii a Aurelia Pitică, Tamaş Ag- mod hotărîtor şi aplicării re­ de 104.40 lei, din care 60 lei mon (R.F. a Germaniei) (R.F. a Germaniei).
exprimat opinia prim-topitorul considerabile pe linia popu­ fost străbătut de angajarea nişa, Molnar Maria şi alţii. tribuirii în acord global. Ţi- în bani. 21-12, 21-16, 21-19, PATINAJ VITEZA
loan Gros, de la secţia a Il-a larizării şi aplicării N.T.S., in­ unanimă pentru transpunerea Chiar şi eu am primit drept nînd seama de condiţiile spe­ Inginerul şef ne spunea că MOSCOVA 17 (Agerpres).
furnale. Şi noi, în anul tre­ struirii salariaţilor, asigurării neabătută în viaţă a prevede­ retribuţie pentru depăşirea cifice şi de necesităţile u- pentru majoritatea coopera­ FOTBAL — In oraşul Riazan a înce­
cut, am avut unele carenţe în echipamentului de protecţie rilor Congresului al X-lea şi producţiei planificate peste nităţii — ne spunea inter­ torilor s-a explicat forma de RIO DE JANEIRO 17 (A- put concursul internaţional
această direcţie. Va trebui să necesar în diferitele locuri de ale Conferinţei Naţionale a 500 kg porumb în afara re­ locutorul — adunarea gene­ retribuire ce se va aplica, gerpres). — Federaţia brazi­ de patinaj viteză la care
acordăm mai mare atenţie res­ muncă. Dar mai sînt cazuri, şi partidului, de hotărîrile ple­ tribuţiei de bază pentru nor­ rală a cooperatorilor a ho- sarcinile individuale urmînd liană de fotbal a adus la cu­ participă tineri sportivi din
pectării tehnologiilor de fa­ nu puţine, de ignorare a aces­ narei C.C. al P.C.R. din no­ mele efectuate în cadrul tărît ca şi în acest an acor­ să fie concretizate în anga­ noştinţă că nu va mai tri­ ţările socialiste. In proba de
bricaţie, disciplinei muncii, în­ tor reguli, ceea ce generează iembrie 1972 şi ale Conferin­ C.A.P. Este, deci, de înţeles dul global să fie aplicat în jamentele ce se vor încheia. mite echipa naţională de ju­ 1 500 m fete, pe primul loc
tregii noastre activităţi pro­ traume materiale şi fizice per­ ţei judeţene de partid de a că acordul global măsoară forma utilizată şi în anii Desigur, pentru a asigura niori la un turneu ce urma s-a clasat Utta Dickx (R.D.
ductive. Numai în acest fel, soanelor contraveniente, pro­ realiza sarcinile maximale pe cu exactitate hărnicia fiecă­ precedenţi. Producţia s-a succesul deplin în aplicarea să aibă loc în Africa de Germană), cu timpul de
colectivul de la furnale II va duc perturbări în procesul de acest an, de a înfăptui cinci­ rui cooperator, mărimea retri­ planificat diferenţiat pe tar­ acordului global se va ţine Sud. Purtătorul de cuvînt al 2'32"21/100. Sanda Frum
reuşi să-şi onoreze angaja­ producţie. Proiecţia muncii nalul înainte de termen. De­ buţiei fiind nemijlocit lega­ lale, media variind de la seama de toate observaţiile federaţiei braziliene de fot­ (România) a ocupat locul 23,
mentul pe acest an: 6 000 to­ trebuie să devină, aşa cum se altfel, înseşi angajamentele a- tă de cantitatea de produse 2 200 la 4 600 kg porumb critice şi de propunerile ce bal, Abilio Almeida, a pre­ cu timpul de 2’51”71 /100. La
ne fontă peste plan, reduce­ cere, o problemă de masă, de sumate în cadrul adunării, iz- pe care o aduce la cîntar. boabe la hectar. Două. exem­ s-au făcut în adunarea ge­ cizat că forurile braziliene masculin, p .distanţa de
e
rea consumului de cocs cu 2 fiecare zi, iar împotriva ace­ vorîte din dorinţa generală de Cunoscînd că şi în acest an ple sînt edificatoare. nerală a cooperatorilor. De­ consideră că acest turneu, 3 000 m, a terminat învingă­
kg/tona de fontă, obţinerea u- lora care o încalcă să se a- a munci mai iute, mal bine, se va aplica forma respec­ In tarlaua „Sigirău“, care altfel, la materializarea uno­ aşa-zis „multirasial" (la ca­ tor Analoli Isupov (U.R.S.S.),
nor economii la preţul de cost plice măsuri severe". mai eficient, vizează atingerea tivă de retribuire, cerem ocupă 5 hectare, s-a planifH ra dintre ele s-a şi trecut, a- re ar urma să fie acceptaţi în 5'02"70/100. Concurentul
în valoare de 5 000 000 lei. Alţi vorbitori, între care acestui deziderat suprem: cin­ consiliului de conducere al cat o producţie de 2 200 kg cordîndu-se prioritate ferti­ şi jucători de culoare), con­ român Alexandru Dometer a
Probleme privind Îmbunătă­ Roman Bota, de la Uzina coc- cinalul înainte de termen. C.A.P. să ne repartizeze din porumb la hectar. Potrivit lizării terenului. travine hotăririi Congresului ocupat locul 25, cu timpul
ţirea calităţii ţiroduselor — o- sochimică, loan Ionescu, şeful devizelor de lucrăiri întoc­ de la Ciudad de Mexico, d 5’46"08/100.
e
ţel, fontă, laminate —, respec- secţiei prelucrări mecanice, D. G. timp suprafeţele pe care vom mite, revin 24 de norma N. TIRCOB
i'.m.qwmt'agaaiauMsa
Eăufură ideală «CALEIDOSCOP
D ntotdeauna, oamenii s-au CALEIDOSCOP
preocupat de menţinerea silu­ </. - ............
etei. Credinţe populare despre fică mult fabricaţia arbori­ glaciară a Groenlandei nu
anumite alimente care îngra­ lor cotiţi şi asigură însem­ indicat prezenţa gazelor na­
şă sau nu îngraşă există cu STIINJA LA ZI nate economii de metal. Un turale sub formă solidă (în
sutele, dacă nu cu miile. astfel de arbore cotit a fost molecula de apă cristalizată)
Ideea că băuturile în gene­ montat într-un compresor pînă la adîncimea de 1000
ral nu îngraşă este foarte tru prima dată în ţară, fa­ produs la uzinele „Tehno- m în permafrost. Gheţurile
răspîndită. Dar medicina^ mo­ Nois procedeu bricarea arborilor cotiţi prin frlg“ şi funcţionează sub arctice ar putea conţine pînă
dernă a ajuns în această pri­ turnare directă şi matriţare sarcină, în regim continuu, la 20 la sută gaze naturale
vinţă la cu totul alte conclu­ de fabricare a la cald. El a definitivat, tot­ de peste o lună, confirmînd sub formă de hidraţi crista­
zii. Metabolismul apei în ca­ odată, o metodă de trata­ toate aşteptările. lizaţi. Rezervele de hidrocar­
zul oamenilor sănătoşi este ment termomecanic. care buri ale Arcticii pot fi esti­
coordonat cu ajutorul hormo­ arborilor cotifî permite înlocuirea oţelurilor Ghefurile arctice mate la cca. 540 miliarde ba­
nilor rinichiului, prin inter­ superioare, din care se con­ rili de petrol şi 38 800 mi­
mediul rinichilor, al ficatului Prof. dr. ing. Ioan Drăgan, fecţionau pînă acum aceste confin liarde mc de gaze naturale. 11. D. VIETNAM. — Mulţi copii viel/ii
la care se adaugă anumite prorector al Institutului po­ Aceste cantităţi sînt echiva­ vederea în timpul bombarft'uneniclor •> a'( r.czi şi au pierdut
rimas
au
cu
alle
minerale, cum ar fi sodiul şi litehnic din Cluj, şeful cate­ piese, cu fontă cu grafit no- hsdrccarbyrS lente cu totalul rezervelor de infirmităţi. Toţi aceştia trebuie ajutaţi r.r însuşească o mcsc-
kaliul. drei de tehnologia prelucrării dular. înlocuirea forjării li­ petrol şi gaze naturale exis­ I Spanioiii au crescut: rie prin care să-şl cişligc existenta.
In fotografie: O şcoală pentru orbi,
Băuturile trebuie considera­ metalelor la cald, a experi­ bere, indicate în tehnologiile O serie de sondaje efectua­ tente în restul lumii. U.N.I.C.E.r., undeva în Vietnam. subvenţionată de
te la fel ca şi orice fel de mentat şi pus la punct, pen­ clasice, prin turnare, simpli­ te in Arctica şi în calota în înălţime
hrană : esenţial nu sînt cajiti- !
tăţile îngurgitate, ci numărul Autobasculantă
<ţ calorii pe care le conţine. Spaniolii au crescut în j
e
Astfel, dacă 100 g de suc de gigant înălfime în ultimii zece \
struguri conţin aproape 75 de ani. In prezent, ei măsoa- i o ■*
calorii, iar berea 50 de calo­ ră, în medie, 1.68 metri, \ Mise mani
rii, apa minerală se dovedeşte In Franţa se fabrică o au­ fată de mai puţin de i
a f: complet lipsită de calo­ tobasculantă gigant destina­ 1,67 m- in 1962. Locuitorii ;
rii. Ea constituie, deci, bău­ tă transportului materialelor provinciilor basce sini cei ;
tura ideală pentru cei obezi provenite din cariere şi ex­ mai înalţi: 1,71 m în mc- ; Olanda, ţara care cu ju­ tindere a ţărmului olan­
şi, în plus, prezintă anumite ploatări miniere de suprafa­ die — după cum afirmă ; mătate din suprafaţa ei dez cu 700 km. Vor fi ast­
minerale, cum ar fi : fosfatul, ţă, ea puţind fi utilă şi la Institutul Naţional de Sta- | este situată sub nivelul mă­ fel redate agriculturii noi I
calciul, magneziul, fier, cupru, lucrările de mare anvergură, tistică. După aceştia ur- \ rii, va cheltui în viitor 20 terenuri po care se vor sta- i
cobalt, fior şi iod, care con­ cum ar fi barajele, autostră­ mează catalanii şi madrile- i miliarde mărci în cadru! bili mii de ţărani, vor fi ;
tribuie la revitalizarea proce­ zile etc. Maşina are înălţi­ nil. Cei mai dezavantajaţi j „Planului Delta“ — pro­ preîntîmpinate inundaţiile,
selor metabolismului. La a- mea de 5,20 m, lungimea de iect de baraje principale şi ca cele d'n 1953 cind au
ceslea se adaugă o stimulare 11,7 m, lăţimea de 5,5 m şi din punct de vedere al : secundare care îi va asigu­ pierii 2 000 de rameni, va fi
a secreţiilor stomacului, in­ cîntăreşte 53 t. Ea poate staturii sînt andaluzii, a : : ra o securitate deplină , îm­
testinului şi fierei, oferind în căror talie medie se si- i potriva apelor Mării Nor- înlăturată teama de perico­
transporta 115 t la viteza de j dului şi ale Rinului. Pia-
acelaşi timp posibilităţi mai j tuează în jurul cifrei de lul salinizării terenurilor
16 km/h, iar fără încărcă­ 1 nul de protecţie „Delta“
mari de sporire a capacităţii i 1,67 metri. prin pătrunderea apei din
tură atinge viteza de 47 I prevede între altele o ex­
de apărare a organismului îm­ km /h. : Marea Nordului etc.
potriva bolilor infecţioase.