Page 57 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 57
Proletari din toate farile unifi-vă
PLENARA COMITETULUI mă şi s planului de muncă
NAŢIONAL PENTRU au luat cuvîntui numeroşi
APĂRAREA PĂCII participanţi, care şi-au ex
primat aprobarea asupra
In Capitală a avut loc, activităţii desfăşurate de
luni dimineaţa, plenara Co C.N.A.P. pînă în prezent şi
mitetului Naţional pentru au făcut propuneri pentru
Apărarea Păcii din Repu îmbunătăţirea ei în viitor.
blica Socialistă România, în
cadrul căreia a fost anali UTILAJE ROMÂNEŞTI
zată activitatea desfăşurată PENTRU CONSTRUCŢIA
de C.N.A.P. în 1972 şi pla DE DRUMURI
nul de muncă pentru acest
Reţeaua modernizată de
an.
Au participat membri al drumuri naţionale, judeţene
comitetului, academicieni şi şi de interes turistic va
alţi oameni de cultură, re spori în acest an cu încă
prezentanţi ai organizaţiilor 1 600 km. Printre şoselele
de masă şi obşteşti, cadre care vor fi asfaltate se nu
didactice, muncitori, repre mără : Corabia—Zimnicea,
zentanţi ai cultelor, pensio Olteniţa—Giurgiu, Vălenii de
Munte—Braşov, Zlatna—Al-
nari.
ba-Iulia. Predeal—Rîşnov—
Lucrările plenarei au fost
Ghimbav etc.
deschise de prof. univ. dr.
ANUL XXV Nr. 5 633 MARJI 20 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Tudor Ionescu, preşedintele In sprijinul acestei largi
C.N.A.P., care s-a referit la acţiuni de mare interes, in
importantele evenimente in dustria constructoare de ma
anul
terne şi internaţionale care şini grele asimilează utilaje
de
acesta
40
circa
au avut loc în ultimul timp,
CONDUCEREA COLECTIVA La Rapoitu Mare relevînd munca plină de a- vile şi de drumuri. ci
noi
pentru
construcţii
vînt
oame
care
pe
creator
muncii,
îndrumarea
nii
a-
anul
De
şi conducerea sub partidului, o cesta, remarcat că, româneşti
utilajele
Participare masivă la lucrările desfăşoară socialiste edificarea pentru construcţia de dru
pentru
societăţii
multila
muri vor fi prezente la un
sursă inepuizabilă de creştere a competenţei, de îmbunătăţiri funciare teral dezvoltate în activă număr de internaţionale din
ţara
expoziţii
26
şl
noastră,
contribuţia
tîrguri
la
României
instaurarea
a
unui climat de pace şi des Europa şi Africa.
tindere internaţională, a NOI REZERVE DE
Adunarea generală a ţăra nea iniţiată prezintă o impor MARMURĂ
ansamblul
nilor cooperatori din Rapoitu tanţă deosebită s-au în adoptat în prieteniei între popoare. asupra
maturităţii şi responsabilităţii organizaţiei de partid sabilitale în măsurile ce îndeplini enţă ridicată a potenţialului activităţii desfăşurate de zerve geologice a omologat
ce
măsurilor
Darea
de
seamă
Mare,
respon-
cu
dezbătînd
Comisia republicană de re
cu
efici
scopul
fructificării
trebuie
C.N.A.P. în 1972 a fost pre
vederea
aplicate
marmura
identificată
în
rii angajamentului ce şi l-au producliv al unităţii, ea fiind zentată de tovarăşa Sanda punctul Boia Mică din Mun
asumat în întrecere — de a în acelaşi timp un pas de Rangheţ, secretar al comi ţii Coziei, în urma forărilor
obţine sporuri de 150 kg seamă spre realizarea lucră tetului. Cei prezenţi au fost
Obţinerea unei eficienţe care au experienţă şi stăpî- întreprinse de întreprinderea
grîu, 200 kg porumb, 1500 rilor prevăzute a se finaliza informaţi despre acţiunile
sporite in activitatea tot mai nesc problemele respective. în acest an — excavarea a organizate de C.N.A.P. şi specializată din Bucureşti.
cuprinzătoare, intensă şi res Masă rotundă la mina Lonea Ne sprijinim în măsură tot kg cartofi de vară. 2 000 kg 6 600 mc pămînt şi săparea organismele sale judeţene, Este o marmură albă, cu
ponsabilă desfăşurată de or mai largă, în studierea şi cla sfeclă de zahăr şi 600 kg le de canale pe 8,2 km — care municipale şi orăşeneşti tente gălbui şi roş-pal, a-
ganele şi organizaţiile de rificarea unor probleme, pe gume la hectar —, a stabilit au ca obiectiv eliminarea ex pentru popularizarea în vînd caracteristici asemă
partid, de fiecare colectiv La discuţiile din cadrul mesei rotunde organizate de comisiile care funcţionează în ca pînă la declanşarea cam cesului de umiditate pe o mase a politicii interne şi nătoare cu cea de Alun —
de muncă pentru rezolva redacţie la mina Lonea au participat tovarăşii: AN cadrul comitetului de partid paniei agricole de primăva suprafaţă de 157 hectare. externe a partidului şi sta calităţi ce o recomandă
rea cu succes a sarcinilor DREI COLDA, secretarul comitetului de partid, ing. FE pentru probleme economice, ră să efectueze un aprecia Ţăranii cooperatori din Ra tului nostru, şi asupra par pentru folosirea ei la ele
bil volum de lucrări de îm
ce le revin în înfăptuirea TRU BALANESCU, responsabilul cabinetului de ştiinţe organizatorice şi de propa bunătăţiri funciare. Tovarăşul poitu Mare oferă — prin ac ticipării reprezentanţilor co mentele ornamentale ale
programului de dezvoltare sociale, NICOLAE POPOVICI, secretar şi VASILE LUNGU, gandă. Prin comisia econo ţiunea întreprinsă — un e- mitetului la diferite reuni construcţiilor. In acelaşi
accelerată economico-socială locţiitor al secretarului organizaţiei de bază din sectorul mică, de exemplu, pornind Gheorghe Medrea, locţiitorul xemplu demn de urmat, şi uni internaţionale pe tema timp, ea prezintă o rezis
a ţării, reclamă ca o necesita II, NICOLAE TCACIUC, locţiitorul secretarului organiza de la o seamă de critici fă secretarului comitetului comu de către celelalte cooperati păcii. tenţă şi o durabilitate mai
te imperioasă aplicarea lar ţiei de bază din sectorul 5, PETRU VASIU, din colecti cute în adunările de partid nal de partid, ne-a informat ve agricole din judeţ, astfel mare decît cunoscuta mar
gă a principiului muncii şi vul cabinetului de ştiinţe sociale, CONSTANTIN BÎGU şi pentru dări de seamă şi ale că s-a şi trecut la materiali fiind posibil să se îndepli Planul de muncă pe anul mură de Ruşchiţa. Exploa
conducerii colective in toate HRISTACHE BORŞ, membri în comitetul oamenilor mun geri, precum şi cu alte prile zarea sarcinilor stabilite. nească exemplar sarcinile e- în curs a fost prezentat de tarea zăcămîntului va înce
domeniile vieţii economice, cii, ing. EUGEN BORZA, responsabilul colectivului gaze juri, privind neajunsurile e- Mobilizaţi de organele co conomice cu care sînt con tovarăşul George Serafín, pe încă în cursul acestui
sociale, politice şi obşteşti. tei de perete. xistente în ceea ce priveşte munale de partid şi de stat, fruntaţi lucrătorii ogoarelor secretar al comitetului.
Organizarea de către re aprovizionarea tehnico-mate- duminică, 18 februarie a.c., în acest an hotărîtor al cin Pe marginea dării de sea- an.
dacţia ziarului „Drumul so rială şi asistenţa tehnică la înfruntînd capriciile vremii, cinalului.
cialismului" a unei MESE locurile de muncă — aspecte peste 150 de cetăţeni — ţă
x
ROTUNDE Ia mina Lonea întreaga activitate noastră, la rezolvarea multi pe care unele cadre din con rani cooperatori, tineri şi
pe această temă vizează re plelor probleme ce ne stau ducerea tehnico-administrati- vîrstnici — au participat la
liefarea deopotrivă a unei în faţă, la luarea deciziilor, vă nu le luau în seamă sau curăţirea şi taluzarea pîrîu-
experienţe pozitive dar şi a de conducere — nu numai a fiecărui membru le negau — comitetul de par lui de hotar Sărmanul pe o In marea întrecere pentru realizarea
unor neajunsuri care mai e- al biroului, ci a tuturor mem tid a organizat un studiu a- lungime de 1100 şi respectiv
xistă, a posibilităţilor de ca al inteligenţei ş) al brilor comitetului de partid mănurtţit în această privinţă. 300 m. In fruntea acţiunii
re dispune organizaţia de şi ai altor organe. La întoc Constatîndu-se că într-un nu s-au situat tovarăşii Petru sarcinilor maximale pe anul 1973
partid de aici în vederea u- muncii colective mirea proiectelor planurilor măr însemnat de abataje a- Deac, Ioan Costea. Dionisie
nei mai largi mobilizări a de muncă — problemă deo provizionarea şi asistenţa teh Hada, lacob Avram. Nicolae
fondului de inteligenţă, ex sebit de importantă pentru nică erau necorespun/ătoare, Filimon. Iosif David. Pavel
REDACŢIA: Cum şi cu ce
perienţă şi energie al colec dirijarea eforturilor organiza pe baza concluziilor şi pro- Blaga, precum şi uteciştii Ro-
rezultate acţionează organele
tivului. Comitetul de partid şi organizaţiile de partid <le ţiei de partid, ale întregului dica Stanciu, Mircea lancu, COLECTIVELE DE MUHCĂ HUNEDORENE¡Şl
din care fac parte 35 tova la mina Lonea pentru apli colectiv la rezolvarea proble Discutie consemnaiă de Aurora Magda. Maria Mă
răşi are în jurul său un larg carea în viaţă a principiului melor majore, de importanţă C. MAGDALIN
activ - 120 de comunişti, muncii colective în întreaga esenţială, ale minei — con runt, Lucian Deac şi alţii.
dintre cei mai pregătiţi şi activitate a minei ? sultăm, de fiecare dată, un (Continuare in pag. a 2-a) Esle de remarcat că âcţiu- ASUMA ANGAJAMENTE INSUFLETITOARE
experimentaţi; în cadrul său număr mare de membri ai
ANDREI COLDA : Pe de
activează comisiile economi comitetului, secretari şi alţi
că, organizatorică şi de pro plin convinşi de importanţa membri ai birourilor organi întreprinderea de materiale na toţi salariaţii în acţiunea de calificare şi ri
pagandă care cuprind 81 promovării largi a principiu zaţiilor de bază, membri ai dicarea pregătirii profesionale a personalului,
membri; in acelaşi timp, lui muncii colective, subli activului de partid şi alţi co Ritm accelerat ceea ce va conduce la asigurarea cu cadre co
din comitetul oamenilor niată pregnant în documen munişti eu experienţă. Asigu de construcţii Deva respunzătoare, punerea în funcţiune şi exploata
muncii, din organele alese tele Congresului al X-lea şi răm, de asemenea, ca toate rea celor două obiective.
ale organizaţiilor de sindicat ale Conferinţei Naţionale a materialele supuse dezbaterii Exprimînd voinţa întregului colectiv de a rea
şi U.T.C. fac parte aproape partidului, metodă încercată şi aprobării biroului sau co al dezvoltării industriale liza cincinalul înainte de termen, adunarea ge întreprinderea comerţului
100 de comunişti. Există, şi verificată în practică, ne mitetului de partid al minei nerală a oamenilor muncii de la întreprinderea
aşadar, un cadru organiza ocupăm cu grijă — şi cre — rapoarte, dări de seamă, de materiale de construcţii Deva, ca răspuns la cu ridicata pentru textile
toric care oferă condiţii pro dem că în bună măsură am infohmări, hotărîri, planuri chemarea lansată de Fabrica de ciment Bicaz,
pice pentru promovarea şi reuşit — pentru atragerea e- de măsuri, diverse studii etc. îşi asumă următoarele angajamente pe anul
aplicarea tot mai largă a fectivă, pe bază de răspun — să fie rodul muncii colec 1973 : şi încălţăminte
principiului muncii colective. deri concrete, în activitatea tive al celor mai bune cadre, ■ Punerea în funcţiune a carierei, staţiei de
concasare-sortare-reconcasare şi transport de la Colectivul de muncă al I.C.R.T.I. Deva, sub con
Fabrica de ipsos Călan cu 6 luni înainte de ducerea organizaţiei de partid, a încheiat anul
termen şi livrarea către fabricile de ciment din 1972 cu realizări importante la toţi indicatorii.
ţară a unei cantităţi de 30 000 tone ghips Succesele obţinute în anul trecut constituie o
■ Punerea in funcţiune cu 30 de zile mai premisă temeinică pentru îmbunătăţirea în con
devreme a Fabricii de ipsos Călan, care are tinuare a aprovizionării şi livrării de mărfuri că
termen 31 decembrie 1973, realizind în acest fel tre populaţie, pentru creşterea eficienţei econo
o cantitate de 3 000 tone ipsos mice a întregii activităţi. In acest scop, în adu
narea generală a oamenilor muncii au fost lua
■ Asigurarea desfăşurării ritmice a lucrărilor te următoarele angajamente :
de investiţii, prin predarea în termenele stabi
lite a proiectelor de execuţie, amplasamente B Asigurarea unei aprovizionări ritmice a
populaţiei cu textile şi încălţăminte
lor şi utilajelor, creind condiţii corespunzătoare B Desfacerea peste prevederile planului a-
constructorului pentru realizarea şi depăşirea nual a unei producţii în valoare de 10 milioa
valorică a planului de investiţii la Fabrica de ne lei
ciment şi var Chişcădaga
H Realizarea unui volum de beneficii supli
H In domeniul pregătirii cadrelor, vom antre mentare de 500 000 lei
PE ŞANTIERELE T.C.M.M. HUNEDOARA
Insămînţări Tn răsadniţe
Perfecţionări în organizare, Chemînd Ia întrecere planului 120 tone din aces xccută în cîmp, pe produ
toate cooperativele agrico
le din judeţ, ţăranii coope- te produse. Pentru a asigu cerea unor răsaduri vigu
ra condiţii cît mai bune de
roase, de calitate. In acest
j ratori din Simcria s-au an îndeplinire a angajamen sens, se poate aminti că
tehnologii moderne de lucru i ţină suplimentar 2 000 kg tului, s-a trecut Ia pregăti s-au amenajat răsadniţe
gajat, între altele, să ob-
rea unor baze temeinice re
pe mai mult de 500 mp,
coltei.
din care pe 300 mp s-a fă
legume Ia hectar şi să li-
Accentul se pune, în a- cut semănatul verzei tim
i vreze peste prevederile fară de lucrările ce se e- purii.
E9 In anul trecut — econo cum este, spre exemplu, cea importante — pot fi încă
mii în valoare de 26,6 mili intitulată „Fiecare lot — un mult îmbunătăţite. Conştienţi
oane lei punct de lucru model privind de acest fapt, muncitorii, in
S Iniţiative valoroase care gospodărirea materialelor şi ginerii şi tehnicienii au trans Cel de-al doilea an al cin pendente de principalele mi
se cer extinse în continuare înlăturarea risipei". Au lan format preocuparea pentru cinalului a marcat o creştere nistere sau de consiliile popu
B Inovaţiile — sursă ine sat-o lucrătorii din subordi- valorificarea superioară a ma considerabilă a potenţialului lare judeţene şi municipale, A
puizabilă de beneficii nea maistrului Ştefan Fira, terialelor înlr-o largă acţiu economic al ţârii, a procesului între care se numără şi ace In interiorul
Colectivele de oameni ai de la lotul 1 al şantierului ne de masă. Pentru stimula de modernizare, a structurii lea din judeţul Hunedoara. Se
muncii de pe şantierele Trus IV. După cum ne spunea rea ei sînt folosite o diversi producţiei materiale, a pro constată o creştere mai mare
tului de construcţii şi monta maistrul Fira, „iniţiativa a tate de metode — începînd ductivităţii muncii şi eficienţei a producţiei in metalurgia o-
je metalurgice Hunedoara prins şi la alte formaţiuni de cu consfătuiri pe tema gos economice. Producţia globală ţelurilor speciale, la care si-
desfăşoară o activitate susţi lucru“. podăririi judicioase a mate Industrială realizată in 1972 derurgiştii hunedorenl au o în m Fertilizarea—una din cele mai importante lucrări
nută de reducere a consumu Au fost aduse o serie de rialelor, pînă la alcătuirea u- pe ansamblul economiei na semnată parte de contribuţie,
rilor de materiale, conştienţi perfecţionări în domeniul or nor grafice de urmărire sis ţionale a fost de 373 miliar la alte subramuri cum sînt : agricole de sezon
fiind că în acest fel sporesc ganizării producţiei şi a mun tematică pe decade şi luni, a de lei, cu 39 miliarde lei mai electrotehnica şi electronica,
producţia materială, eficienţa cii, în introducerea tehnolo realizărilor obţinute în acest mare decit în 1971. Raportată maşini-unelte, mecanica fină
economică. giilor moderne de lucru. La procentual, observăm in 1972 şl optica, materiale plastice şi
domeniu pe echipe, pe fieca o creştere de 11,7 la sută faţă răşini sintetice, multe altele.
Ca urmare a acţiunilor des realizarea acestor deziderate, re om. De asemenea, se pre H
făşurate în anul 1972 pe li o contribuţie de seamă şi-au conizează o perfecţionare de 1971 şi de 24,7 la sută in A fost aplicat pe scară lar Ştafeta folclorică „Căutătorii de comori“
nia depistării rezervelor exis adus-o colectivele de inova continuă a metodologiei de comparaţie cu producţia rea gă progresul tehnic, s-a in
tente pe şantierele de con- tori, care, în ultimul timp, au lizată în ultimul an al cincina tensificat aplicarea unor teh
strucţii-montaj ale trustului, devenit destul de multe. Ast urmărire şi de informare a- lului trecut. De remarcat că nologii moderne de fabrica (pagina a ll-a)
s-au economisit materiale în fel, în secţia industrială s-a supra stadiului în care se gă şl-au îndeplinit planul la a- ţie, a crescut gradul de me
valoare de 26,6 milioane lei, executat o schelă spaţială, ca seşte acţiunea de economisi cest capitol deosebit de im canizare şi automatizare a
cu 6,4 la sută mai mult decît re, redimensionată faţă de re a materialelor. portant al economiei noastre proceselor de producţie, s-a B Sport (pagina a lll-a)
prevedea angajamentul. datele din proiect, a devenit naţionale, cele mai mari uni îmbunătăţit rentabilitatea şi e-
ficienţa economică.
tăţi economice din ţară, de
— La rezultatele bune ob mai uşoară cu 6,8 tone metal. D. CORNEL
ţinute în anul trecut — apre La depozitul de cărbune, pro
cia tovarăşul Vasile Gheor- iectanţii au propus executa
ghiu, director economic în ca rea unui perete de sprijin (~--------------------------------- ------------
drul trustului — contribuţii din material lemnos. Execu vîntul, locatarii au multe izolate rămăseseră noelec-
de seamă şi-au adus toate co tanţii au găsit de cuviinţă „CUVINTUL LOCATA de spus. UNITÂTI INTIMIZATE trificate. Acum, aici se lor din satele învecinate VREMEA
ale altor comune li se va
de
lectivele de muncă ale şantie să-l confecţioneze din metal. RULUI" Pentru a face o primire instalează un iar post locatarii pune la dispoziţie în vi Pentru 24 ore
transformare,
itorul
apropiat
relor. Sub directa îndrumare Rezultatul ? O economie în In cel mal aglomerat DEZBATERE cît mal plăcută consumato vor beneficia de bineface pentru tăiat lemne. un gater Vreme schimbătoare, cu
a-
a comitetului de partid, s-au valoare de 28 000 lei. Numai punct civic dintre cartie In cadrul cabinetului de rilor, conducerea T.A.P.L. rile electricităţii. cerul variabil, temporar ninge
Hunedoara
lău
continuă
Local
va
coperit.
Aceeaşi bucurie o vor a-
desfăşurat o serie de acţiuni în anul trecut, din cele 15 rele Uevei, în incinta com ştiinţe sociale al Liceului dabila acţiune de intimi- vea în viitor satele de pe ÎNTILNIRE CU slab. Vînt potrivit cu une
menite să ducă la diminua propuneri de inovaţii, o bună plexului de deservire mul economic din Orăştie s-a zare a unităţilor aparţină axa Boşorod - Cioclovina, SECRETELE MESERIEI le intensificări locale din
tilaterală
de pe strada
M.
dezbaterea
„A-
rea consumurilor de materia parte vizează reducerea con Kogălniccanu, organizaţia desfăşurat caracterului de toare. căci a început construcţia vest şi nord-vest.
dîncirea
In ultimele zile s-au în
Temperatura
minimă
va
le. S-a trecut la reproiecta- sumurilor materiale. Econo de partid de cartier şi a- mocratic al statului socia cheiat lucrările de intimi- liniei electrice aeriene de Membre ale organizaţiei oscila între minus 7 grade
rea unor subansamble meta miile postcalculate se ridică sociaţia locatarilor au pus list şi al întregii vieţi so zare şi modernizare Ia bu 20 kV care va permite e- U.T.C. de Ia secţia de tna- şi minus 2 grade iar cea
icctrlficarea acestora.
stradă
rochinărie
lice, la găsirea şi aplicarea la 550 000 lei, iar recompen fiinţă de gazetei de „Cuvîntui ciale“, la care au luat par fetele „Ardealul“ şi „Ex Locuitorii din Peştişu a Fabricii din Hunedoara maximă între minus 2
(sau
cartier)
„Vidra“
Orăş-
unor soluţii optime în proce sele primite de autori în anul locatarului“. Gazeta are te Nicolae Stînca, preşe pres“, precum şi la res Mare vor beneficia de ten grade şl 3 grade.
„Ciuperca“.
Ele
taurantul
dintele
jude
Tribunalului
a
sul confecţionării prefabrica trecut se cifrează la 59 000 rubricile permanente (în ţean, Victor Dumitru, pro se adaugă unui mare nu siunea îmbunătăţită se cu tic, s-au întîlnit în incin şi Pentru următoarele
rentului,
in
aici
căci
ta
unităţii
cu
pioniere
curor
măr
de
telor, cărămizilor şi mate lei. noite bineînţeles în la faţă fiecare judeţului şef la Procuratura în ultima localuri intimizate stalează un post de trans uteciste de la şcoala ge două zile
„Faţă
acţiune
vreme,
ediţie)
cu
şi
Io
Hunedoara,
rialului lemnos. Toate aceste Pe de altă parte, s-au revi etica cetăţenească“ şi „Pa nel Codreanu, lector la apreciată în mod deosebit formare de înaltă tensiune nerală nr. 1. Cu acest pri Vfcmea se menţine
Ia care se va racorda re
acţiuni, continuate şi genera zuit unele tehnologii la con nou de onoare cetăţenesc“. Cabinetul judeţean de par de către publicul consu ţeaua de joasă tensiune a lej, gazdele au împărtăşit schimbătoare, cu cerul va
Lo
lizate în acest an, vor permi strucţia diferitelor obiective, Cetăţenii care trec prin tid. Au participat profe mator. satului. oaspetelor din secretele riabil, va temporar noros. Vînt
faţa ei se opresc. Noi spu
ninge
slab.
cal
te diminuarea consumurilor unde, în colaborare cu bene nem că asemenea mijloa sorii de ştiinţe sociale, se ELECTRIFICĂRI, ÎMBUNĂ meseriei pe care o practi slab pînă la potrivit din
de
cretari
ai
comitetelor
specifice cu 8—10 la sută faţă ficiarul, s-au obţinut nu nu ce de agitaţie politică de partid, conducători de în GATER PENTRU LEMNE că. A urmat un program vest şi nord-vest. Tempe
va
minimă
ratura
oscila
de anul trecut. mai importante economii de masă ar trebui să fie treprinderi şi la Instituţii, TĂŢIRI DE TENSIUNI LA SARMIZEGETUSA artistic prezentat de mem între minus 7 şi minus 3
propagandişti
învăţă-
frecvente şi în alte cartie
In cadrul preocupării pen materiale, ci şi reducerea vo re noi sau vechi ale ora mîntul de partid şi politic In localitatea Peştera Locuitorilor din comuna brii cercului de folclor de grade, iar cea maximă în
tru o valorificare superioară lumului de manoperă, care pe şelor Judeţului. Avînd cu- al U.T.C. ş.a. Bolii, un grup de case mai Sarmizcgetusa şl chiar ce la şcoala nr. 1. tre minus 2 şi 2 grade.
undeva devenea inutilă.
a materialelor au apărut pe
Rezultatele obţinute — deşi V
şantiere iniţiative valoroase,