Page 58 - Drumul_socialismului_1973_02

UIUM
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 633 ® MARŢI 20 FEBRUARIE 1973
*aiBK»*ii^a™aa3zrïîa:œ>a»

CONDUCEREA COLECTIVĂ ŞTAFETĂ FOLCLORICA

.gâütâtôrTbe comori
sursă inepuizabilă de creştere Blăjeni

Duminică, sala căminului Din partea comunei gazdă
a competentei, maturităţii cultural din localitate, găzduit am reţinut dăruirea şi Rap­
pa­
fru­
siunea
artist.
fiecărui
mos
ornamentată,
a
întrecerea între comunele sozii populari Avram Faur
Crişcior şi Blăjeni. au intrat în şi Visalon Raţ, solistele So­
fia Marteş, Maria Resiga şi
care
Primii
şi responsabilităţii organizaţiei de partid scenă au fost din Zdrapţi. Costina Marta au fost a-
oaspeţii,
ar­
plaudaţi la scenă deschisă.
tiştii
amatori
Bine pregătiţi, cu un bogat Formaţiile de dansuri din
şi variat repertoriu artistic, Plai şi Criş, printr-un re­
(Urmare din pag. 1) serviciile de deservire (aeraj, negative. Munca colectivă în oaspeţii au încîntat publicul. pertoriu propriu, autentic,
transport), perfecţionarea pre­ Un spirit de muncă cadrul comitetului oamenilor Interpreţii Nelu Stingă, Ma­ au lăsat o frumoasă im­
punerilor făcute de comisie gătirii profesionale pe catego­ muncii n-a ajuns Ia un stadiu rin Jorza, solistele vocale presie.
— care au fost analizate în rii de personal, îmbunătăţirea ce trebuie să fie corespunzător. In acest comi­ Maria Almăşan şi Nuţa Ză- Spectacolul acestei faze a
biroul comitetului de partid structurii personalului prin tet discutăm adeseori un ma­ huţ au fost autentici me­ festivalului s-a încheiat cu
şi dezbătute apoi în comite­ creşterea ponderii salariaţilor propriu întregii terial dar nu problema în sageri ai cintecului moţilor o reuşită evoluţie a forma­
tul oamenilor muncii — s-au direct productivi ş.a. Constată­ fond. Or. comitetul este che­ crişeni ţiei de dansuri din Blăjeni
stabilit măsuri concrete şi rile, concluziile, propunerile activităţi mat să discute nu atît mate­ Formaţia de dansuri din (instructor : Cornel Miheţ).
s-au întreprins o seamă de făcute de aceste colective au rialele, cît problemele cuprin­ Zdrapţi a fost poate cea
acţiuni atît pe linie politică, fost supuse apoi dezbaterii şi RED.: In legătură cu cele se in aceste materiale şi în mai reuşită prezenţă artis­ VASILE CHEVEREŞAN
cît şi pe linie tehnico-admi- aprobării forurilor de condu­ spuse, ar fi poate util să se funcţie de acestea să se ia tică a întrecerii. maestru coregraf
nistrativă, care au condus la cere politică şi admi­ arate cum munceşte, ce face, şi măsuri.
remedierea multora din ne­ nistrativă ale minei şi RED.: Această problemă ar Visca
ajunsurile semnalate. care le folosesc la funda­ practic, secretarul organizaţiei merita, credem, o atenţie mai
mentarea deciziilor. Aş dori de bază pentru a antrena la mare în discuţia noastră... La căminul cultural din evoluat pe scenă formaţii
Comisia de propagandă a o activitate colectivă ceilalţi
să remarc însă, în Jegătură acest sat s-au întîlnit şi ale căminelor culturale din
fost antrenată la efectuarea factori din jurul său ? HRISTACHE BORŞ : Particip
cu cele arătate, şi un aspect au prezentat un spectacol Vorţa şi Visca A reţinut
mai multor studii, printre şi eu, ca membru, la şedin­
negativ şi anume că o parte VASILE LUNGU: In acest comun, în faţa a peste 300 atenţia şi s-a bucurat d'>
care aş menţiona pe cel în ţele comitetului oamenilor
destul de însemnată din e- sens, aş- vrea să adaug la ce­ cetăţeni, formaţiile artistice aprecierea publicului şeză­
legătură cu gradul de instrui­ muncii. Am observat adese­
nergia consumată cu aceste le spuse de tovarăşul Popovici reprezentative ale comunelor toarea prezentată de artişti,
re şi de pregătire profesiona­ ori că unii membri sînt pa­
studii şi analize se iroseşte că pe parcursul activităţii, de IJia şi Vorţa. amatori tineri şi vîrstniei
lă a efectivului de partid, ca­ sivi sau votează „mecanic"
prin faptul că nu se finali­ regulă, la iniţiativa secreta­ După predarea şl primi­ din Vorţa. La şezătoare au
re ne-a permis să trecem la măsuri propuse, fără să-şi ex­
zează prin acţiuni concrete rului organizaţiei de bază, bi­ rea albumului ştafetei, oas­ participat şi grupul vocal,
o acţiune mai largă, organi­ plice în vreun fel poziţia, pă­
toate măsurile ce se stabi­ roul se întruneşte ori de cîte peţii — formaţiile de la formaţia de dansuri, soliş­
zată, pentru a îndruma şi ori se simte nevoia, luînd rerile pe parcursul dezbate­
sprijini un însemnat număr lesc pe baza lor. rilor. Mi-am pus întrebarea: Ilia — au susţinut un bogat tii vocali Lenuţa Albu, Sa-
de membri de partid în com­ măsuri pe loc. Dacă, de exem­ de ce ? Răspunsul, cred eu, şi reuşit program folcloric. veta Zugrav, Valeria Căr-
plu, conducerea sectorului ri­ Merită o menţiune formaţia măzan, fluieraşul Laurian
pletarea studiilor şi ridicarea Fiecărei probleme este acela că materialele pre­
nivelului profesional. dică anumite probleme mai zentate nu sînt puse din de dansuri a căminului cul­ Tămaş, al căror repertoriu
importante, de natură urgen­ tural din Ilia, care într-un a cuprins o largă gamă d<’
Activul de partid este con­ ridioate-un răspuns tă, secretarul organizaţiei de timip la dispoziţia tuturor
autentice
şi
sultat cu regularitate şi soli­ bază, locţiitorul său şi alţi membrilor, urmărindu-se nu ritm vioi ridicat la a un nivel piese muzicale din Visca
interpre­
cultural
Căminul
calitativ
citat să-şi spună părerea în membri ai biroului organiza­ atît judecarea colectivă a u-
legătură cu toate problemele concret, urmat de tei de bază găsesc posibilita­ nor probleme, cît „trecerea“ tat o suită de jocuri locale, a adus în scenă obiceiul
printre
care
Brîul
pădure-
colindatului cu duba, un trio
mai importante ale activită­ tea să se întîlnească operativ lor prin şedinţa comitetului. nesc şi Sălcioara. De remar­ bărbătesc, un cînlec de că­
ţii noastre. Sarcinile ce ne măsuri I pentru a soluţiona împreună Acest lucru este nepermis,
revin în lumina documente­ deoarece gindirea unui grup cat costumaţia şi ţinuta tănie, solişti vocali şi un
problema ridicată. Astfel, bi­ scenică. O notă bună pen­ grup vocal feminin.
lor Conferinţei Naţionale a restrîns de persoane împuter­
RED.: Aspectele înfăţişate roul organizaţiei de bază, tru soliştii vocali, care \au
partidului, indicaţiilor deose­ nicite cu atribuţii de condu­
sînt interesante şi instructive. conducerea sectorului sînt a- interpretat cîntece din fol­ VICTOR MUREŞAN
bit de valoroase date de se­ Credem însă că într-o aseme­ proape zilnic împreună şi cere operativă s-ar putea — clorul local şi mai puţin din inspector la Comitetul
cretarul general al partidului, nea discuţie ar îi binevenită acesta mi se pare un lucru şi aceasta este realitatea — să cel bănăţean. judeţean pentru cultură
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu se potrivească întotdeauna
o prospecţiune mai largă în bun. Ceea ce este rău însă Din partea gazdelor au şi educaţie socialistă
cu prilejul vizitei de lucru în sensul de a vedea CUM şi la noi e faptul că nu toţi cu gindirea întregului comi­
Valea Jiului, orientărilor da­ CU CE REZULTATE îşi găseş­ membrii de partid care lac tet sau cu a formaţiilor de lu­ Sălaşu de Sus
te de plenara C.C. al P.C.R. te aplicarea acest important parte din diferite organe sînt cru. Tovarăşul Andrei Colda
din noiembrie 1972, măsurile principiu care stă la baza activi. RecenIS am analizat a criticat aci starea de lu­ In sala frumos împodo­ Publicul a aplaudat gru­
preconizate în vederea reali­ activităţii partidului nostru, în cum muncesc comuniştii cu cruri din biroul organizaţiei bită a căminului cultural purile vocale ale şcolilor ge­
zării exemplare a planului viaţa organizaţiilor de bază, sarcini în organele sindicale de bază din sectorul IV, din din Sălaşu de Sus, în care nerale din Rîu de Mori şi
din primele luni ale anului ca şi în munca unor comunişti din sector. Am constatat că care fac şi eu parte. Aşa Din mîtnile Indemtnatlce ale lăcătuşului Rcmus Savu, din sec­ a fost organizată şi o expo­ Paroş, formaţia de dansuri
1973 — iată numai cîteva din care fac parte din organele numai unii fac treabă şi a- stau lucrurile. Aici nu se du­ ţia mecanică a I.I.L. Deva, Ies stîlpl telescopici de cea mal bună ziţie de ţesături în motive populare a Şcolii generale
problemele mari care au fă-, de conducere colectivă eco­ ceştia mai mult sectar, de cîte ce o muncă colectivă. Biroul calitate, apreciaţi de beneficiarii externi cărora Ie sînt destinaţi. folclorice locale, elemente din Sălaş, fluieraşii din
cut în ultima vreme obiectul nomice şi obşteşti de la mi­ unul singur, pentru că alţii, nu este convocat întotdeau­ de costum popular şi cera­ Clopotiva, conduşi de Ivan
unor fructuoase dezbateri în nă. după ce au fost aleşi, au uitat na de oiţe ori se iveşte ne­ mică, albumul ştafetei fol­ loachim, pe rapsodul popu­
activul nostru de partid, ce NICOLAE POPOVICI : In a- de îndatoriri. Chiar la comi­ voia. Din cauza slabei acti­ clorice, conţinînd culegeri lar Ştefan Hora, precum şi
s-au soldat cu măsuri ce ne nul trecut, biroul organizaţiei tetul sindicatului pe mină se vităţi a biroului, una din a- de folclor literar, eşantioane pe numeroşii solişti vocali
dau certitudinea justeţei ce­ noastre de bază a căutat să mai întâmplă să găseşti uşa dunârile generale ale orga­ de cusături şi lucrături în reprezentînd cele două co­
lor stabilite şi — avem sigu­ atragă mai mult de cît în închisă la ore cînd de fapt nizaţiei de bază a fost amî- lemn, a trecut din mîinile mune. Deosebit de apreciat
ranţa — ne vor ajuta mult în anii precedenţi, în jurul său, ar trebui să fie cel mai larg nată de trei ori. Scuza cu „căutătorilor de comori“ din a fost „Cînlecul bradului",
mobilizarea potenţialului ma­ pe toţi şefii de brigăzi şi de deschisă. lucrul în 4 schimburi nu stă Centrala telefonică comuna Rîu de Mori, în ce­ un alt obicei străvechi, pre­
terial şi uman al minei, la schimburi, membri de partid. ANDREI COLDA: Ceea ce în picioare deoarece toată le ale gazdelor. Momentul a zentat de gazde, în inter­
atingerea obiectivelor ce ne Cred că acest fapt a contri­ spune tovarăşul Lungu este mina lucrează in 4 schimburi fost prielnic pentru a dez­
stau în faţă în acest an. buit mult ia mobilizarea mi­ perfect adevărat. Asemenea şi în celelalte sectoare adu­ vălui în faţa numeroşilor pretarea a trei reprezentan­
nerilor din sector pentru obţi­ stări de lucruri se întîlnesc nările generale se ţin cu regu­ Ia Lăpugiu spectatori obiceiuri străvechi te ale generaţiei vîrslnice.
Nu numai UNIS, nerea unor rezultate bune în la nivelul sectoarelor, dar şi laritate. ca „jocul cerbului“, prezen­ Roza Bora, Trandafira Las-
producţie. Ţinem cu regulari­
al exploatării. Comitetul de NICOLAE TCACIUC : Aceas­ tat în două variante, cel în cu şi Victoria Coman Din
oi TOŢSi tate adunările de partid şi şe­ partid, actionînd tot timpul tă „argumentaţie" cu lucrul Lucrătorii din cadrul Di­ ză la montarea cablului te­ interpretarea lui Petru Pa- programul bogat prezentat
dinţele
birou,
organizăm
de
în 4 schimburi este infirmată
ca un organ colectiv de con­
veloni din Clopotiva şi a lui
periodic şi consfătuiri cu oa­ ducere, manifestă preocupare de realităţile din sectorul V. recţiei judeţene de poştă şi lefonic. In acest fel se cre­ Ion Rădoni din comuna Să­ menţionăm şi obiceiurile
Am înfăţişat aceste cîteva menii muncii în care discu­ In sectorul nostru nu se cu­ telecomunicaţii au terminat ează posibilitatea instalării de „Şezătoare la Sălaş" şi
ca spiritul colectiv de muncă laş, pentru a dovedi măies­
îspecte — a continuat tova- tăm, analizăm, hotărîm asupra să fie imprimat biroului or­ noaşte vreun caz cînd o adu­ montarea unei centrale te­ posturi telefonice la dispen­ tria căluşarilor din Valea „Nuntă la Clopotiva“.
-ăşul Andrei Colda — nu unor probleme importante, a-
ganizaţiilor de bază dar şi nare de partid s-ar fi amî- lefonice manuale cu 15 nu­ sarul uman şi cel veteri­ Dîljii, conduşi de Furca ion
oentru a reda o imagine li- sigurînd astfel un caracter celorlalte organe, nu numai nat. Adunările generale, ma­ mere la Lăpugiu — satul Corneuci, a căluşarilor din BORIS ŞOSFANU
liară, pozitivă, care — cin­ colectiv muncii noastre, dar celor de partid. Acest lucru terialele. puse în dezbatere, nar, la şcoala din Ohaba şi Rîu de Mori şi din Nucşoa­ metodist la Centrul
stit vorbind — nici nu ar fi reşedinţă a comunei Lăpu- la cooperativele agricole de
dintre toate aceste forme co­ însă nu e chiar atît de u- proiectele de hotărîri sint bi­ ra, urmînd pe vătafii lor judeţean de îndrumare
;onformă cu realitatea, ci giu de Jos. Acum se lucrea­
lective ni se pare că cel mai şor. A existat o perioadă cînd ne pregătite prin grija şi producţie. Moise Bilţog şi Vaier Con- a creaţiei populare şi a
aentru a evidenţia cîteva as­
mare efect pozitiv asupra des­ în activitatea comitetului oa­ răspunderea colectivă a în­ tea. mişcării artistice de masă
pecte pozitive ce ar merita făşurării procesului de pro­ menilor muncii nu putea fi tregului birou, care atrage în
să fie avute în vedere şi pe ducţie îl au întîlnirile săptă- vorba de spirit colectiv. Am acest scop pe cei mai bine
viitor. Aş vrea să pornesc de mînale pe care biroul orga­ analizat acest lucru, s-au pregătiţi şi experimentaţi
la realitatea că în promova­ nizaţiei de bază le organizea­ luat unele măsuri şi ia ora membri de partid.
rea principiului muncii colec­ — Ce acţiuni au întreprins
ză cu şefii de brigăzi şi de actuală se remarcă un proces PETRU VASIUi Stilul de
tive mai avem mult de făcut. tinerii din organizaţia dv. in
schimburi, maiştrii mineri şt evident : membrii comitetului lucru colectiv şi-a dovedit e- F E R T I L I Z A R E A
Trebuie să ţinem seamă că întîmpinarea „Zilei ceferiş­
mecanici şi conducerea secto­ sînt consultaţi înainte de lua­ ficienţa şi în activitatea ca­
în vechiul organ de partid rului. La aceste „intilniri“ şe­ rea unor hotărîri sau măsuri ; binetului de ştiinţe sociale. tilor?” — l-am întrebat zilele
pe mină nu toţi membrii au fii de brigăzi îşi spun con­ de asemenea sînt consultaţi In cadrul acestui cabinet ac­ acestea pe Constantin Ciol
fost activi. Acum avem un periodic brigadierii, maiştrii, tivăm peste 20 de comunişti. pan, secretarul comitetului
organ nou ales, dar pericolul cret cum văd ei înlăturarea inginerii. Totuşi, mai sînt ca­ una din ce/e ma importante U.T.C. pe Direcţia transpor­
unor deficiente, îmbunătăţirea •Fiecare dintre noi, corespun­
ca unii să nu-şi onoreze ple­ activităţii. Ei primesc pe loc, zuri când unele propuneri zător pregătirii politice şi turi din cadrul C.S.H.
nar atribuţiile şi îndatoririle bune făcute de muncitori nu — Deşi activitatea noastră
din partea factorilor compe­ aptitudinilor personale, avem
cu care au fost investiţi în sînt soluţionate, nu sînt „cu­ este dispersată în mulle
tenţi, răspunsuri precise din încredinţate diferite sarcini
conferinţa de partid pe mină plate" la timp, nu se urmă­ puncte de lucru, am reuşii
care rezultă ce se poate şi concrete, iar problemele mai
există. Ne propunem ca în reşte cu consecvenţă şi cu lucrări agricole de semn să organizăm acţiuni de ma­
ce nu se poate rezolva la deosebite ale desfăşurării
activitatea viitoare TOŢI re eficientă productivă şi e-
nivelul sectorului, se stabi­ răspunderea necesară rezolva­ muncii politice şi .propagan­
membrii organului de partid rea propunerilor şi sesizărilor dei de partid le rezolvăm în ducativă. Angrenaţi în ma­
pe mină şi NU NUMAI UNII, leşte operativ cum se va ac­ rea bătălie cu timpul, cei a
ţiona concret pentru rezolva­ făcute de muncitori. Defici­ colectiv, sub îndrumarea co­
să prezinte sistematic, în fa­ enţe în promovarea spiritului mitetului de partid. Principiul 0 La semănăturile de toamnă, ţinînd seama de starea lor de vegetaţie, plantele pre­ proape 400 de tineri ai orga
ţa comitetului, informări asu­ rea problemelor ridicate. In mergătoare, gradul de fertilitate a terenului şi ingrăşămintele administrate în toamnă, să se nizatiej noastre au întimpinai
funcţie de aceste aspecte, este colectiv de muncă există — muncii colective îşi găseşte,
pra modului în care îşi în­ aşa cum s-a arătat — şi în deci, aplicabilitate în toate aplice doze corespunzătoare de substanţe chimice menite să asigure obţinerea unor sporuri „Ziua ceferişrilor" cu bune
deplinesc atribuţiile şi sarci­ orientat de către biroul or­ activitatea unor organe de domeniile muncii economice, însemnate de recoltă. rezultate atît în activitatea
ganizaţiei de bază şi conţinu­
nile concrete ce le-au fost sindicat şl — aş completa politice şl obşteşti. S Transportul îngrăşămintelor naturale trebuie Intensificat în toate unităţile agricole de aprovizionare a secţiilor
încredinţate. Acelaşi lucru îl tul muncii politice, cu aspec­ eu, nu numai de sindicat, ci socialiste. Să se dea prioritate fertilizării în primul rînd terenurilor destinate culturilor de le­ productive, cît şi în acţiuni­
vom face şi la nivelul orga­ te diferenţiate de la un loc şi de U.T.C. — care antre­ gume, cartofi, sfeclă de zahăr şi porumb. Toate ingrăşămintele naturale trebuie utilizate în le tinereşti. Organizaţia
nizaţiilor de bază ale parti­ de muncă la altul. Vreau să nează un număr insuficient scopul sporirii recoltelor 1 U.T.C. de la depoul Diesel a
arăt că şl în trecut se mai Discuţiile purtate în ca­
dului. de factori chemaţi să rezolve drul „mesei rotunde" orga­ lansat încă din primele zile
organizau asemenea discuţii
Ing. PETRU BĂLĂNESCU : o seamă de probleme de pro­ nizate la mina Lonea pe te­ In majoritatea unităţilor a- această acţiune va fi înche­ ale anului 1973 o chemare
Cele spuse mai înainte pot fi dar în final eficienta lor era ducţie precum şi de or|din ma aplicării in viaţă a prin­ gricole socialiste din judeţul iată. tiv 1 100 tone gunoi de grajd.
întărite şi cu următoarele e- de cele mai multe ori egală social sau cultural. Birourile cipiului muncii colective - ® nostru se află în plină desfă­ Cu toate rezultatele bune Mari cantităţi de îngrăşămin­ A
xemple: Se cunoaşte că în cu zero deoarece oamenii nu organizaţiilor de bază au fost fără a epuiza, desigur, nici şurare acţiunea de fertilizare obţinute de către majoritatea te organice s-au transportat şi
primeau răspunsuri, nimeni nu pe ogoarele cooperativelor a-
anul care a trecut, exploata­ ajutate, credem noi, destul de pe departe multitudinea de a semănăturilor cu îngrăşă­ unităţilor agricole de produc­ întrecerea
rea minieră Lonea a avut şi -urmărea rezolvarea probleme­ mult să-şi însuşească şi să aspecte pe care le ridică o minte chimice şi transport al ţie, sînt şi unele în care s-au gricole din Burjuc, Boz, Sîrbi
o perioadă de impas. Comite­ lor ridicate. Dar, aceasta ...a aplice în practică stilul co­ asemenea importantă pro­ gunoiului de grajd pe terenu­ administrat îngrăşăminte chi­ şi Ilia. Trebuie intensificai ă
tul de partid a atras în mă­ fost. Acum, fiecare ştie că o lectiv de muncă, insă mai a- blemă în viaţa unei organi­ rile destinate culturilor de mice pe suprafeţe mici de se­ această acţiune la cooperati­
sură mai mare ca oricînd pî- problemă ridicată capătă UN vem şi cazuri, cum sînt în zaţii de partid de la o ex­ primăvară. O activitate bună vele agricole din Brănişca, tinerilor de la
RĂSPUNS ferm şi este urma­ mănături. Intîrzierea execută­
nă atunci tot 1 ce are mina organizaţiile de bază IV, VII, ploatare minieră - au con­ se desfăşoară, de exemplu, în Brîznic, Veţel şi Leşnic, apar-
mai bun pentru rezolvarea tă de o MĂSURĂ CONCRETA. stituit, totuşi, un fructuos şi cooperativele agricole de pro­ rii acestei lucrări, indiferent tinînd consiliului intercoope­
Aşa am reuşit să facem ga­ ş.a, unde secretarii obişnu­ cum vor încerca unii să justi­
colectivă a celor mai dificile instructiv schimb de expe­ ducţie din consiliul interco- ratist Ilia, C.A.P. Zdrapţi, Să-
probleme, pentru găsirea căi­ lerii de legătură între sui­ iesc să rezolve problemele de rienţă, reflectînd un stil de fice rămînerea în urmă — liştea, Rişca şi Rişculita, apar- C.F.U.—C.S.H.
lor de redresare a producţi­ tori pentru scurtarea unor unul singur. muncă dinamic, adaptat în operatist Brad. Acţionîndu-se poate duce la diminuarea re­ tinînd consiliului intercoopera­
ei, pentru înlăturarea defici­ căi de aprovizionare; aşa permanenţă cerinţelor şi spe­ pe baza unui program judi­ coltei. De aceea, se impune tist Brad. ■HnmaMBmnm
entelor, pentru îmbunătăţirea cificului minei. Credem că o cios de fertilizare şi folosin- ca organizaţiile de partid, con­
am reuşit să facem din timp Judecarea colectivă du-se din plin timpul prielnic In toate unităţile agricole
activităţii pe ansamblu. Co­ dezbatere mai largă pe a- siliile de conducere şi specia­ socialiste trebuie accelerat la întrecere către toate or­
unele ' lucrări asigurînd linia şi mijloacele S.M.A. şi cele
lective alcătuite din cei mai ceastă temă, avind in cen­ liştii să manifeste cea mai transportul gunoiului în cîmp. ganizaţiile U.T.C. din C.F.U.,
de front necesară; aşa am a unei probleme nu ale C.A.P., s-a reuşit să se a- cuprinzînd obiectivele: de­
experimentali minerii, ingi­ trul atenţiei modul în care mare preocupare pentru ad­ In acest scop este necesar să
neri şi tehnicieni comunişti reuşit să îmbunătăţim aprovi­ - promovind tot mai larg a- plice îngrăşăminte chimice — ministrarea la timp şi în doze se folosească cu maximum de păşirea planului la reparaţii
au studiat, din însărcinarea zionarea tehnico-materială a este totuna cu cest principiu de bază al în doze de 80-150 kg azotat corespunzătoare a Îngrăşămin­ randament toate mijloacele de cu 1 la sută, în vederea pre­
comitetului de partid, o sea­ muncii noastre - acţionează la hectar în funcţie de sta­ telor chimice pe toate supra­ lungirii termenului între do­
abatajelor. In prezent atenţia transport şi forţa de muncă.
mă de probleme ca : organi­ „trecerea“ ei organele şi organizaţiile de rea culturilor şi plantele pre­ feţele cultivate cu păioase. De asemenea, trebuie termina­ uă reparaţii planificate, atît
zarea mai bună a procesului noastră este îndreptată spre partid din unităţile economi­ mergătoare — pe o suprafaţă In ce priveşte transportul tă cît mai grabnic repartiza­ la locomotive cit şi la va­
de producţie şi a muncii în atragerea în mai mare măsu­ printr-o şedinţă ce şi instituţii pentru mate­ de 380 ha semănături. Au ter­ gunoiului de grajd, rezultate­ rea terenurilor destinate cul­ goanele uzinale, eliminarea
cadrul programului de 6 ore, rializarea măsurilor adopta­ minat de fertilizat întreaga absentelor nemotivate şi a
ră a acestor factori şi la în­ le sînt diferite, în raport cu turilor de primăvară pe mem­
rentabilitatea introducerii tă­ te de recenta conferinţă ju­ suprafaţă cultivată cu grîu co­ întîrzieri.lor, nici un accident
tărirea disciplinei, domenii în preocuparea pe care au mani­ bri cooperatori, pentru ca a-
ierii cu combina in abatajele Ing. EUGEN BORZA : Fiind deţeană de partid, ar fi nu operativele agricole din Ţe- festat-o consiliile de conduce­ de muncă sau în siguranţa
frontale, introducerea şi ex­ care mai avem multe de în­ vorba de deficienţe, aş dori numai binevenită, dar şi bea, Ribiţa, Cărăstău, Lunca re, specialiştii, ţăranii coope­ ceştia, cunoscînd terenurile şi circulaţiei, acţiuni de muncă
tinderea muncii în acord la dreptat. 6ă relev şi eu unele aspecte necesară. şi Birlin, iar în celelalte a- culturile repartizate şi anga­ patriotică, ordine şi curăţe­
ratori şi mecanizatorii. Sînt jate îp acord global, să trans­ nia.
ceastă lucrare se apropie de demne de relevat în această
sfirşit. porte’ gunoiul din gospodări­ — Care este situaţia între­
privinţă rezultatele înregistra­
ile lor pe aceste terenuri, fo­ cerii în prezent ?
Activitatea de fertilizare a te de cooperativele agricole losind atelajele C.A.P. cît şl
semănăturilor de toamnă se din cadrul consiliului interco­ cele proprii. — Organizaţia iniţiatoare
desfăşoară în bune condiţiuni se menţine în fruntea celor
operatist Brad. Folosind mij­ Folosind fiecare tonă de gu­ 11 organizaţii, la toate o-
şi în cooperativele agricole
loacele de transport ale S.M.A. noi existentă la fermele de a- biectivele. Du reţinut că, din
din consiliul intercooperatist şi cele proprii, cooperativele nimale şi în gospodăriile per­ luna ianuarie şi pînă în pre­
Ilia. In aceste unităţi au fost din această zonă au transpor­ sonale ale cooperatorilor ia zent, nu s-a înregistrat nici
Continua dezvoltare şi tat cantitatea de 6 000 tone bă­
modernizare a activităţii administrate îngrăşăminte chi­ îngrăşarea terenurilor, asigu­ o absenţă nemotivată de la
de cercetare ştiinţifică din mice pe o supraţă de 502 ha legar, cu care s-au fertilizat răm obţinerea unor producţii serviciu din partea utecişti-
cadrul S.C.S.M. Petroşani 280 ha teren destinat semănă­ lor. De asemenea, numai în
are drept scop găsirea şi grîu. S-a administrat în total sporite la hectar. Şi creşterea
aplicarea pe scară largă a turilor de primăvară. Au fost producţiei determină nu nu­ luna ianuarie s-a realizat prin
unor metode, procedee şi cantitatea de 89 tone azotat fertilizate în primul rînd toa­ ' muncă voluntar-patriotică, în
aparate pentru îmbunătăţi­ de amoniu. Sînt demne de te suprafeţele destinate cul­ mai mărirea veniturilor coope­ afara orelor de serviciu, co­
rea securităţii muncii în
subteran. menţionat preocupările şi re­ turii legumelor şi cartofilor, rativei agricole ci şi a oîş- lectarea a 168 tone fier
Printre cercetătorii de administrîndu-s'e cîte 30 tone tigurilor personale ale ţăra­ vechi. In cinstea „Zilei cefe­
frunte ai S.C.S.M. Petro­ zultatele consiliilor de condu­ gunoi la hectar. Cele mai bu­ riştilor" toţi tinerii feroviari
şani se numără şi ingine­ cere şi specialiştilor de Ia co­ nilor cooperatori. Este deci a-
rul Gheorghe Manolea, ne rezultate s-au obţinut de tît în interesul general, cît şi şi-au înzecit eforturile pen­
surprins în această foto­ operativele agricole de pro­ către ţăranii cooperatori şi tru a raporta noi succese.
grafie, in timpul verifică­ în cel personal de a face to­
rii unor aparate de înaltă ducţie din Ilia, Brîznic, Bră- mecanizatorii de la C.A.P. In ziua de 17 februarie
tehnicitate. nişca, Boz, Gurasada, Leşnic şi Brad, Birtin, Lunca, Ribiţa, tul pentru a se pune o bază s-a organizat la clubul „Si-
Vata şi Cărăstău. trainică producţiei şi a se asi­ derurgietul" o seară distrac­
Foto : V. ONOIU altele. In unităţile agricole so­ La transportul gunoiului de tivă, în cadrul căreia au fost
cialiste care fac parte din a- grajd se munceşte cu hărni­ gura culturilor condiţii cît mai înmânate premii celor mai
cest consiliu mai este de fer­ cie şi în cadrul cooperative­ prielnice de dezvoltare menite destoinici tineri utecişti.
să conducă la obţinerea de pe
tilizat cu îngrăşăminte chimi­ lor din consiliul intercoopera­
fiecare palmă de pămînt a u- DUMITRU PAVEL
ce — azotat de amoniu — o tist Ilia. La C.A.P. Gurasada
suprafaţă de 148 ha din cele şi Bretea Mureşană s-au trans­ nor recolte cît mai bogate. activist al Comitetului judeţean
al U.T.C.
650 planificate. In cîteva zile portat în cîmp 800 şi respec­
N. BADIU