Page 6 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 618 9 VINERI 2 FEBRUARIE 1973

r*
In sprijinul obiectivului major în care ©ste Ou deplină responsabilitate muncitorească

antrenată întreaga economie răspuns la chemarea la în­ că fiecare dintre noi va în­ zatorice. S-au tras destule economii acolo unde robine­
Minerii d’e la Ţebea, ca
tul risipei mai este încă des
ţelege mai profund necesi­
învăţăminte din deficientele
trecere adresată de către tatea autodepăşirii, daca va anului trecut, iar acestea nu chis.
;
E. M. Deva, se angajează, lupta pentru punerea în va trebuie să se mai manifeste Alte propuneri ale mineri­
printre altele i loare a inepuizabilelor re­ în acest an. lor de Ia Ţebea vizează îm­
surse interne în vederea Subscriind la această idee, bunătăţirea calităţii cărbu­
© să depăşească planul creşterii continue a produc­ minerul Ioan Băltaru a insis­ nelui, creşterea productivi­
Organizaţia judeţeană de partid - producţiei globale şi mar­ ţiei de cărbune — spunea în tat în cuvîntul său asupra tăţii muncii cu 4 Ia sută,
cuvîntu] său ing, Lazăr Pop,
necesităţii realizării unor re­
fă cu un miiion lei
aprovizionării
îmbunătăţirea
@ să realizeze pesie directorul întreprinderii. paraţii de bună calitate şi tehnico-materiale, armarea
plan, 5 000 tone de căr­ metalică a intersecţiilor n-
Adunări generale ale oamenilor le de bază, construirea unui
bune batajului frontal cu galerii
diferite
angajată plenar in înfăptuirea planului 400 000 lei în valoare de muncii mică a pieselor ce se execu­
efectueze
să
©
cuptor pentru tratarea ter
servicii
tă în cadru! atelierului me­
© să crească productivi­ canic etc.
S-a hotărît, de asemenea,
tatea muncii valorice cu De fapt, tocmai dorinţa de organtzării corespunzătoare ca propunerea făcută în a-
250 lei pe salariat autodepăşire a constituit a serviciului de întreţinere dunare privind îmbunătăţi
trăsătura dominantă a luări­
a agregatelor.
şi angajamentelor din anul ¡întăritor ai cincinalului la Exploatarea minieră Ţe­ lor de cuvînt din partea mi­ făcute calcule, din care re­ de acţiune pentru colectivul
rea calităţii cărbunelui să
In anul trecut, minerii de
In cadrul adunării au fost
devină un program concret
nerilor care cu responsabi­
bea au înregistrat unele ne-
realizări la principalii indi­ litate muncitorească, au fă­ zultă că numai prin refolo- de muncă al exploatării,
sirea bandajelor la lucrările
cut un şir de propuneri deo­
catori de plan. Acest fapt sebit de valoroase pentru ca de pregătiri se pot obţine a- ceea ce va conduce, printre
se datoreşte în principal ne- angajamentul luat să fie în­ nual economii de peste altele, la diminuarea chel­
(Urmare din pag. 1) tie, a ridica gradul de Indus­ Cu alte cuvinte, actualele şi voinţa oamenilor muncii înd'eplinirii planului la pro­ deplinit şi depăşit. După 20 000 lei. tuielilor de transport cu
trializare a lucrărilor şi a re­ sarcini economice ce revin hunedoreni in lupta pentru ducţia de cărbune brut cu cum era şi firesc, discuţiile — Economisirea lemnului 10 000 lei pe an. Pe de altă
duce costurile în acest sector judeţului şl fiecărui colectiv sporirea neîncetată a contri­ 51 751 tone, rămîneren în parte tovarăşul Cornel Gru-
pune suplimentar la dispozi­ cu ceţ puţin 10 milioane lei. în parte nu ne mal permit să buţiei judeţului la realizarea urmă faţă de plan fiind cau­ au fost polarizate în jurul constituie numai un mijloc, iet a adus în discuţie pro­
ţia economiei naţionale în a- ne irosim timpul cu găsirea măreţului obiectiv naţional — zată de condiţiile tectonice activităţii din abataje, unde din multe altele, pe care le blema reprofilării galeriilor,
cest an, peste prevederile Anul 1973 trebuie să se de justificări; fiecare comu­ îndeplinirea înainte de termen deosebite, de deranjamente­ se hotărăşte soarta produc­ avem la îndeniînă, pentru întocmirea unor noi mono­
maximale ale sarcinilor de caracterizeze printr-o activita­ nist, fiecare cadru de condu­ a prevederilor actualului cin­ le ivite, care au creat greu­ ţiei. scăderea continuă a preţului grafii de armare.
plan, o producţie industrială te mult mai calitativă şi în cere este cliemat să aibă ca cinal, accelerarea înaintării tăţi în aplicarea tehnologiei — Ne-am angajat ca pînă de cost pe tona de cărbune,
Sînt fapte şi iniţiative ca­
în valoare de cel puţin 60 domeniul agriculturii judeţu­ supremă preocupare de a veni României spre culmile înalte de lucru. Pe lingă aceşti fac­ la sfîrşitul anului să reali­ spunea minerul Aurel Ne- re atestă hotârîrea colecti­
milioane lei, căreia îi cores­ lui. Avem ca obiective prio­ cu soluţii concrete pentru re­ de civilizaţie şi progres ma­ tori au mai contribuit şi al­ zăm peste prevederile de griu. Cunoaştem că iată de vului de mineri de la Ţebea
pund ca produse fizice 11 000 ritare dezvoltarea intr-un zolvarea în cele mai bune terial şi spiritual. ţii, de natură organizatorică, plan 500 tone de cărbune — realizările anului trecut, de a-şi spori aportul la creş­
tone fontă, 10 000 tone oţel, ritm susţinut a zootehniei şi condiţiuni a problemelor care lipsa unei aprovizionări rit­ arăta în cuvîntul său mine­ cheltuielile la 1 000 lei pro­
10 000 tone laminate, 2 000 to­ producţiei animaliere — pen­ le ridică producţia şi pentru Această misiune incumbă o mice, care au afectat în mod rul loan Dolha. In ce ne pri­ ducţie marfă trebuie reduse terea producţiei de cărbune,
de a contribui activ, alături
ne cocs metalurgic, 25 mi­ tru care în judeţul nostru punerea lor neîntîrziată în mare responsabilitate, u-n plus direct situaţia planului de veşte pe noi, ne vom ţine cu 59,7 lei. Pentru realiza­
lioane kWh energie electrică, sînt condiţii favorabile şi tra­ practică. de competentă şi energie în producţie. promisiunea făcută. Consi­ rea acestui obiectiv consi­ de celelalte colective de mi­
cantităţi însemnate de meta­ diţii —, a pomicultura, cul­ acţiune. Ea presupune mult der însă că este de datoria der că este de datoria între­ neri, la îndeplinirea cincina­
Organizaţia judeţeană, fie­
le neferoase, materiale de turilor de cartofi, legume, care organizaţie de partid, fie­ discernămînt în alegerea pro­ — Sînt convins că în a- conducerii exploatării să gului colectiv, a fiecărei for­ lului înainte de termen.
construcţii, cherestea, produ­ plante tehnice. Constituie o care colectiv de muncă bene­ blemelor oare la un moment cest an, bilanţul activităţii treacă neîntîrziat Ia materia­ maţii de lucru, să se mobi­
se din mase plastice şi alte problemă de prestigiu şi în ficiază — în abordarea sarci­ dat sînt prioritare, o profundă noastre va ti mai rodnic, da­ lizarea noilor forme organi- lizeze pentru realizarea de C. DUMITRU
bunuri materiale. Organizaţia acelaşi timp o obligaţie pen­ nilor de plan pe 1973 — de cunoaştere a realităţilor, mu­
judeţeană s-a angajat, de a- tru organizaţiile de partid de o orientare clară, dată de is­ tarea centrului de greutate
semenea, ca întregul spor su­ la sate, consiliile populare, toricele documente ale Con­ jos, acolo unde se hotărăşte
plimentar al producţiei indus­ pentru ţărănimea cooperatistă, gresului al X-lea şi ale Con­ soarta producţiei materiale şi Revista cuprinde materia­
unde se transpun în viaţă mă­
triale să fie realizat exclusiv lucrătorii din unităţile de stat, ferinţei Naţionale a partidu­ le de larg interes privind
pe seama creşterii producti­ mecanizatori, ţăranii cu gos­ lui, de hotărîrile Plenarei C.C. surile stabilite, asigurarea u- modul de organizare şi con­ Colectivul l.l.l. Petroşani - hotărît si ?
nei legături vii, a unui per­
vităţii muncii, şi ca, prin re­ podărie individuală de a ridi­ al P.C.R. din 20-21 noiembrie manent dialog lucrativ cu ma­ ducere a activităţii econo­
ducerea cheltuielilor materia­ ca activitatea din agricultură anul trecut, de preţioasele in­ sele de oameni ai muncii. Ea mice, creşterea productivi­
le, să se obţină în acest an, la nivelul condiţiilor create şi dicaţii ale secretarului gene­ tăţii muncii şi a calităţii
pe ansamblul judeţului, bene­ al cerinţelor de aprovizionare ral al partidului. De aseme­ mai presupune ca în adunări­ produselor, valoriiicarea re­
le generale şi plenare, în acti­
ficii peste plan în valoare ale populaţiei, de a ajunge în nea, atît organizaţia judeţea­ surselor umane şi materiale, afirme in întrecerea pentru realizarea
de 15 milioane lei. acest an la un efectiv de cel nă de partid, cît şi organiza­ vitatea de propagandă, muncă modernizarea şi dezvoltarea
politică, agitaţie vizuală să-şi
puţin 150 000 de bovine, pe­
Toate prevederile hotărîrii ste 200 000 de ovine, 119 000 ţiile municipale, orăşeneşti, găsească locul cuvenit proble­ comerţului interior etc.
reprezintă obligaţii fermecare porcine, peste 1 milion ^de pă­ comunale din întreprin­ mele de eficienţă, ale deter­ Notăm din cuprins: Pla­
vizează dezvoltarea prestigiu­ sări şi alte animale, de a deri, şantiere, din agricultură, minării unei preocupări stă­ nul pe 1973 — dimensiuni
lui de care sg bucură judeţul spor; substanţial producţia a- . transporturi etc. au elaborat ruitoare pentru punerea în va­ calitative şi cantitative noi. mai repede a sarcinilor economice
nostru, fiecare organizaţie de nimalieră şi vegetală precum hotărîri care stabilesc căile loare a tuturor posibilităţilor Punerea în valoare a resur­
partid, fiecare comunist, fie­ şi livrările la fondul centra­ concrete, specifice fiecărei u- şi rezervelor de îndeplinire selor umane şl materiale —
care colectivitate de muncă lizat. nitSţi, de transpunere în via­ ritmică a planului şi angaja­ obiectiv fundamental al
şi Înmănunchează răspunsul tă a acestor orientări majore mentelor. Şi asemenea cerinţe (Urmare din pag. 1) * III nu-1 putem face în perioada tregul ansamblu al activităţii
material al minerilor, siderur- Conferinţa judeţeană de par­ pentru ridicarea calitativă şi în faţa activităţii organelor şi de iarnă. In afară de acestea, întreprinderii.
giştilor, energeticienilor, con­ tid, recenta sesiune a Consi­ de eficientă a întregii activi­ organizaţiilor de partid se pun A apărui revista aşa cum am arătat, în ultima — Această problemă ne
structorilor, celorlalţi oameni liului popular judeţean — în tăţi economice. Ar mai fi de de pe acum, pentru că tn u- rea fluxului tehnologic, achi­ parte a anului vor intra în preocupă în cel mai înalt
ai muncii de pe aceste me­ hotărîrile adoptate şi în răs­ adăugat că adunările genera­ nele sectoare economice din „Probleme econo­ ziţionarea unor utilaje de ma­ funcţiune unele capacităţi noi grad. Fără a subestima aspec­
leaguri la marea şi permanen­ punsul la chemarea Consiliu­ le aie salariaţilor şi ale co­ judeţ trebuie intervenit cu re productivitate, folosirea de producţie şi unele utilaje tele critice care, orice am
ta grijă a partidului şi statu­ lui popular al judeţului Ma­ operatorilor, ce se desfăşoară promptitudine şi cu maximum mise“ numărul mai din plin a fondului de de mai mare productivitate. spune mai există, aş vrea
lui şi pe care o simţim din ramureş — au prevăzut obiec­ în prezent, au menirea şi con­ de fermitate şi exigenţă pen­ timp (care în prezent a ajuns Vom depune însă eforturi în să arăt că pe tot parcursul
plin, zi de zi, în munca şi tive mobilizatoare şi in ce pri­ stituie un bun prilej de a no­ tru a redresa demarajul nesa­ 111973 la 97 la sută). mobilizarea întregului nostru anului 1972 nu am avut decît
viata noastră. De fapt, trebu’e veşte dezvoltarea economiei minaliza planurile de măsuri tisfăcător cu care au început potenţial material şi uman 3 reclamaţii. Compartimentul
— Urmărind eşalonarea sar­
să reliefăm că 30 de unităţi locale, gospodărirea şi înfru­ tehnico-organizatorice cu o- activitatea. cinilor de plan pe trimestre, pentru a realiza în primele
industriale importante din ju­ museţarea municipiilor, oraşe­ biective şi acţiuni, soluţii de Organele şi organizaţiile de conducerii economiei in pro­ am observai că în trimestrele două trimestre cele mai mari C.T.C., mai ales după reorga­
deţ şi-au prevăzut ca obiectiv lor şi localităţilor rurale, pen­ rezolvare şi responsabilităţi partid trebuie să militeze pen­ fil teritorial. Ridicarea gra­ nizare, funcţionează bine, s-au
major îndeplinirea înainte de tru că judeţul nostru trebuie care să asigure înfăptuirea e- tru întărirea răspunderii fie­ dului de folosire a maşini­ III şi ÎV aţi prevăzut o creş­ depăşiri la fiecare indicator, stabilit responsabilităţi con­
pentru a avea certitudinea în­
să constituie nu numai o pre­
termen a cincinalului şi, în a- zentă industrială de primă xemplară a obligaţiilor supli­ cărui comunist, a fiecărui ca­ lor şi utilajelor în indus­ tere raţă de primele două. De deplinirii exemplare a sarci­ crete de la şeful de serviciu,
cest context, în 1973 să de­ mentare pe care şi le-a asu­ dru de conducere fată de ac­ tria uşoară, Acţiune consec­ ce nu v-aţi propus să faceţi nilor pe întregul an. pînă la şeful de echipă. Mo­
pună maximum de eforturi de mărime în constelaţia econo­ mat judeţul nostru în tata tivitatea de la locul s§p de ventă pentru economisirea eforturi deosebite în prima — Pe măsura dezvoltării ca­ bila produsă de întreprinde­
mică a României, ci şi un în­
muncă, organizare, mobilizare» conducerii partidului şi statu­ muncă, ste antreneze efectiv masei lemnoase. Fructifica­ parte a anului, pentru a avea pacităţilor de producţie, aţi rea noastră este recunoscută
şi gîndire creatoare pentru a floritor colţ al patriei, demn lui. sindicatele, organizaţiile.Ll,Ţ-C.. rea posibilităţilor de spori­ certitudinea obţinerii unor re­ pe întregul judeţ ca fiinjl de
obţine o cît mai mare pro­ — din toate' "punctele d'e ve­ Cunoaştem, deci, că în acest consiliile populare, comitetele re a productivităţii muncii zultate mai bune la sfîrşitul extins colaborarea cu indus­ cea mai bună calitate. La fel
ducţie suplimentară. dere — de muncă eroică, dîr- an trebuie să acţionăm foarte oamenilor muncii în acţiuni în industria extractivă, Uti­ anului ?. tria republicană. Cum va e- şi alte produse.
ză a locuitorilor săi — activi­ lizarea cu eficienţă maximă volua această colaborare în
Partidul şi statul nostru, e- tăţi care să valorifice şi în­ energic pentru îndeplinirea conjugate adresate ridicării — Aşa şi facem. Eforturile decursul anului ? — Recent, Ia chemarea Con­
conomia naţională aşteaptă tregească minunatele sale fru­ sarcinilor de plan în mod rit­ conştiinţei socialiste a oame­ a fondului de dezvoltare, cele mai mari le depunem a- — Producţia pentru indus­ siliului popular ai judeţului
Modernizarea şi dezvoltarea
şi pretinde de la puternicele museţi naturale. mic, lună de lună, trimestru nilor muncii, a nivelului lor comerţului interior, Extin­ cum, la începutul anului. Nu tria republicană va fi în a- Maramureş, a pornit o vie în­
detaşamente muncitoreşti hu- Trecerea la înfăptuirea cu de trimestru, la toţi indicato­ de pregătire profesională, pen­ derea reţelei de distribuire trebuie uitat, însă, că planul cest an cu 66 la sută mai trecere între consiliile popu­
nedorene să acţioneze ener­ succes a sarcinilor de o deo­ rii, în flecare întreprindere, tru întărirea disciplinei, pen­ a produselor româneşti pe pe 1973 prevede chiar din mare decit în anii] precedent. lare pentru îmbunătăţirea ac­
gic în acest an hotărîtor al sebită complexitate care stau secţie sau sector, să realizăm tru respectarea neabătută a pieţele externe, Metode de primul trimestru indicatori su­ tivităţii în toate domeniile,
cincinalului pentru folosirea în fata judeţului nostru în a- produse de o înaltă competi­ normelor de tehnica securită­ corelare a mărimii fermelor perior' faţă de anul prece­ Vom produce pentru Centra­ printre carp şi in industria lo­
intensivă a tuturor capacită­ cest nou an de muncă a fost tivitate şi eficienţă economică. ţii muncii, folosirea din plin din cooperativele agricole dent. Programarea unor sar­ la cărbunelui Petroşani ma- cală, vizînd îndeosebi folosi­
ţilor de producţie, punerea pregătită de realizările de Pentru aceasta este necesar să a dotării şi a timpului de lu­ de producţie cu resursele cini mai mari pentru ultimele caze, confecţii metalice uşoa­ rea mai completă a capaci­
la dispoziţie a unor cantităţi prestigiu obţinute în 1972, de ne ocupăm cu perseverenţă cru, gospodărirea raţională a de muncă. Acumularea şi două trimestre s-a făcut avîn- re şi grele, diferite suban- tăţilor de producţie, valorifi­
sporite de minerale utile, va­ măsurile stabilite de organi­ de folosirea intensivă a tutu­ mijloacelor materiale şi finan­ creşterea economică. samble, pentru Uzinele meca­ carea superioară a resurse­
lorificarea superioară a mate­ zaţia judeţeană, organele şi ror capacităţilor de producţie, ciare. Materialele sint semnate du-se în vedere anumite con­ nice Cugir — piese turnate lor locale, reducerea cheltuie­
riilor prime, reducerea costu­ organizaţiile de partid în a- de asigurarea unei aprovizio­ Aşadar, anul în care am in­ de personalităţi de prestigiu diţii specifice. De exemplu, din fontă şi aluminiu. Aceas­ lilor materiale şi a consumu­
tă colaborare va fi extinsă în
rilor de producţie şi a chel­ dunările şi conferinţele pen­ nări tehnico-maleriale cores­ trat ne pretinde o activitate ale vieţii economice româ­ la cariere, în perioada de va­ viitor pe măsura dezvoltării rilor specifice, creşterea pro­
tuielilor materiale pe unita­ tru dările de seamă şi alegeri, punzătoare, valorificarea su­ calitativă în toate domeniile, neşti. ră şi toamnă vom lucra în capacităţii de producţie a în­ ductivităţii muncii. Ce ecou a
tea de produs, creşterea în- de eforturile depuse de către perioară a materiilor prime, o conducere ştiinţifică, compe­ două schimburi, lucru pe care treprinderii. stîrnit această întrecere în
tr-un ritm foarte susţinut a numeroase colective de mun­ reducerea cheltuielilor mate­ tentă a mersului producţiei — Totuşi, producţia de rîndurile colectivului între­
riale pe flecare unitate de
productivităţii muncii, reali­ citori, ingineri şi tehnicieni produs, de sporirea mai ac­ materiale şi a celorlalte com­ greutate în activitatea între­ prinderii dv. ?
zarea unor produse competiti­ pentru a lucra încă din luni­ centuată decît pînă acum a partimente. Sarcinile actuale prinderii o constituie bunuri­ — Frămintarea pentru a-
ve din toate punctele de ve­ le noiembrie-decembrie la ni­ productivităţii muncii — în­ cer, pretind o muncă labori­ Activităţi educative ps agenda le de consum şi prestaţiile ceastă întrecere este intensă.
dere. Am reţinut cu toţii din velul principalilor indicatori deosebi în minerit, siderurgie, oasă de concepţie în toate do­ de servicii către populaţie. La începutul anului ne-am
preţioasele indicaţii şi orien­ prevăzuţi pentru 1973. sectorul forestier, industria lo­ meniile. Pentru aceasta, în Ce ne puteţi spune despre a- propus ca angajamente pe
tări date de tovarăşul Intr-adevăr, am obţinut re­ primul rînd organizaţiile de Ciobului sindicatelor din luperci cestea ? 1973 realizarea integrală a
Nicolae Ceauşescu, cu prile­ zultate bune, frumoase, în cel cală şi construcţii —, de îm­ partid — ca for politic condu­ planului la toţi indicatorii, cu
bunătăţirea calităţii produse­
jul vizitei de lucru efectuate de-al doilea an al cincinalu­ lor. Avem, de asemenea, mari cător — trebuie să tină pa­ I,a Clubul sindicatelor din Lupcnl întilneşti în tot — Cred că ritmul creşterii 15 zile înainte de termen, de­
în judeţ în luna septembrie răspunderi în ce priveşte rea­ sul, în fiecare moment şi în cursul zilei animaţie. Dimineaţa îi trec pragul mai ales prestaţiilor de servicii către păşirea planului producţiei
un
aici
microclub
nu­
îşi
au
care
virstnicii,
pensionarii,
anul trecut, că economia na­ lui, care au constituit o bază lizarea şl depăşirea prevede­ tot ce întreprind, cu cerinţe­ mai al ior, unde joacă şah. rummy, biliard sau vizionează populaţie este semnificativ: globale şl marfă cu cîte
trainică, un plus de experien­
în 1973 volumul acestor ser­
ţională solicită din partea Hu­ ţă organizatorică în aborda­ rilor la export, creşterea efi­ le ştiinţei, organizării şi con­ programele Tv, discută, deapănă întîmplări trăite, eu glas vicii se va dubla faţă de 1971 700 000 lei, din care la bunu­
nedoarei mai mult metal cu rea cu încredere fermă a sar­ cienţei exportului, respectarea ducerii vieţii economice şi so­ domol, cumpătat. După-masa predomină tinerii. Ce li se şi va fi cu 33 la sută mai rile de consum cu 400 000 lei,
vizitează
acest
celor
acestora,
caracteristici superioare, mai cinilor pe acest an. Dar, tre­ cu rigurozitate a contractelor ciale. oferă de cultură, tuturor aflat de care directorul clubului, aşeză- mare jecît în 1972. Către obţinerea unei productivităţi
tnînt
am
la
prof.
mult cărbune cocsificabil şi buie să avem în vedere, de economice. Organizaţia judeţeană de Vioţel Ţăndărică. c valorice cu 1 500 lei mai ma­
minereuri, o atenţie deosebi­ pe acum, că sarcinile de plan partid, care înmănunchează în Una dintre acţiunile agreate, cu evidentă valoare edu­ sfîrşitul anului, cînd va intra re pe salariat, reducerea
tă pentru reducerea consu­ pe 1973 nu se pot realiza fără îndeplinirea cu succes a rîndurile sale peste 74 000 de cativă, este „Sfatul vîrstnicilor“, in cadrul căruia aceştia în funcţiune noua tîmplărie cheltuielilor cu 2 lei la 1 000
murilor specifice de materii o imobilizare deosebită a tu­ marilor sarcini ce revin jude­ comunişti, harnicele colective împărtăşesc tinerilor din munca şi căutările lor, din com­ de mobilă de la Livezeni, lei producţie marfă, realiza­
prime, materiale şi energie turor organizaţiilor de partid, ţului în cel de-al treilea an al de muncă din judeţ pun — portamentul după care s-au condus o viaţă. La ultima în- actuala secţie de tîmplărie rea de beneficii peste plan în
Lado,
pen­
secretarul
Alexandru
de
tilnire,
comitetului
— metal, cocs, lemn, ciment, a fiecărui colectiv, a fiecărui cincinalului este organic lega­ după cum o dovedesc realiză­ sionari al clubului, a vorbit po tema „Condiţiile de mun­ va deveni o unitate care va valoare de 100 000 lei. Dar
energie electrică. comunist sau cadru de con­ tă de îmbunătăţirea activită­ rile cu care au încheiat luna că generează succesele“. executa în exclusivitate pres­ aceste angajamente sini ini­
ţii organelor şi organizaţiilor
In
activităţi
In acest an avem de reali­ ducere, cu toată capacitatea ianuarie — întregul potenţial „Băieţii ciclul de fete, fetele pentru tineret, organizat de club, tări de servicii către popu­ ţiale. Vom dezbate cu între­
băieţi“,
despre
au
participanţii
despre
zat un voluid important de şi puterea de muncă şi dărui­ de partid, creşterea rolului lor de mobilizare şi dăruire în luat parte la un adevărat colocviu care a vizat în esenţă laţie pentru fabricarea de gul colectiv chemarea Consi­
mobilă la comandă şi efectua­
comporte
cum
rolul
investiţii : construcţii indus­ re. Sarcinile pe acest an, an­ conducător, a capacităţii de slujba măreţei opere de făuri­ modul important să în se îndeplinirea un tînăr în producţie, climatul rea de reparaţii la mobilă. A- liului popular Maramureş, n-
său
plan,
sarcinilor
de
biectivele pe care şi le-a sta­
să
domnească
trebuie
ce
triale j locuinţe, aşezăminte gajamentele asumate impun organizare şi mobilizare, per­ re a societăţii socialiste multi­ majoritatea o alcătuiesc tinerii. în formaţiunile de lucru unde nul acesta va începe construc­ bilit judeţul nostru ca răs­
culturale. Cele peste 2,6 mi­ de la început o organizare su­ fecţionarea continuă a stilu­ lateral dezvoltate pe pămîn- Intre acţiunile cu cartea sînt de amintit o expoziţie ţia unei linii de băuturi ră­ puns Ia această chemare şi
cola­
liarde lei investiţii ne obligă perioară a producţiei şl a lui şi metodelor de muncă. tul românesc. Avem ferma a cărţii cu social-politice, matineul 3 literar organizat in despre coritoare la Livezeni, cu o ca­ — în funcţie de rezervele şi
borare
intitulat
şcoala
generală
nr.
„Povestiri
la o mobilizare deosebită din munci!, punerea în valoare a Organizaţiilor noastre de par­ certitudine şl încredere că tot utecişti“ şi medalionul „Ion Slavici“, organizat împreună pacitate de 1 500 litri pe oră, posibilităţile de care dispu­
care va asigura necesarul —
nem — vom îmbunătăţi an­
cu şcoala generală nr. G.
partea tuturor factorilor răs­ tuturor rezervelor existente, tid le revine misiunea de ceea ce ni s-a încredinţat şi In momentul de faţă, conducerea clubului pregăteşte atît cantitativ, cît şi sortimen­ gajamentul iniţial pentru a
element
publică,
dezbatere
punzători — beneficiari, con­ eforturi stăruitoare, perseve­ înaltă răspundere de a uni în- ne-am propus să realizăm în o utilă neglijenţelor“, „Opinia cadrul căreia vor determinant in tal — pentru întregul muni­ contribui, pe măsura puterilor
fi
în
evitarea
expuse
structori, proiectanţi — pentru renţă, maximum de responsa­ tr-un singur şuvoi capacitatea acest an va fi transpus nea­ concluziile desprinse în urma unui raid-anchetă privind cipiu Petroşani, precum şl colectivului nostru, la pro­
calitatea necesară.
oraşul
în
deservirea
populaţiei
Lupeni.
a scurta termenele de execu- bilitate la toate nivelurile. creativă, energia clocotitoare bătut în fapte. fi invitaţi atît consumatori cît şl lucrători din comerţ. La dezbatere vor — In privinţa calităţii ar ft, gresul mai rapid al ţării pe
calea făuririi societăţii socia­
cred, multe de spus pe în­ liste multilateral dezvoltate.
r
generală în clasa a Vil-a La comitetul de partid pe Trocan lucrează aici de '16
Dorinţa k e realiza mai mult secţia furnale, din Călan, Cinstea ie a fi mereu io frunte ani. putea adăuga multe
cadrul
(Se pot minări cu tatăl lor
„Victoria"
— om harnic şi priceput).
Uzinei
Am
se­
Dar dorinţa de a realiza
cretarul
comitetului,
şi mai mult — calitate deo­ tovarăşid Ilie Andrei, ne-a alte nume de jurnalişti ca­
re şi-au autoimpus onoarea
In fata mea se află un in toţi aceşti ani a dovedit sebită a unui om al zilelor pus în faţă imaginea suc­ apropia cît mai mult fina­ forma de descărcare a fur­ şind an de an in rînd cu de a fi mereu în frunte, de
ceselor înregistrate în 1972
noastre — este mult mai
om trecut de prima tinere­ cu prisosinţă că merită sti­ şi alături cîmpul de bătaie lizarea planului cincinal. Şi nalelor, acolo unde oamenii fruntaşii. a fi exemple de hărnicie,
ţe. Cu toate acestea, are ma şi respectul tovarăşilor puternică la maistrul prin­ din anul III al cincinalului. a mai fost ceva: dorinţa se luptă să smulgă mine­ Mai jos, la staţia de în­ modestie şi corectitudine,
emoţii ca un adolescent la in mijlocul cărora munceş­ cipal Florian Giurca. El furnaliştilor de a fi mereu reului ultimul gram de me­ cărcare, l-am aflat în plină de a face cinste secţiei în
ceasul marilor împliniri. te. Preocuparea lui perma- in frunte, aşa cum s-au o- tal, l-am înlîlnil pe prim- activitate pe dozatorul Ioan care lucrează, uzinei. Toţi
— Am fost foarte fericit ■ nentă pentru îmbunătăţirea bişnuit de ciţiva ani. jurnalistul Dumitru Marin. Crăciun, care a depăşit un sint stăpîniţi — aşa cum a-
cînd rezultatul celor 22 de continuă a procesului de Nu se poate vorbi despre A venit la Călan, pentru a sfert de veac de muncă aici precia tovarăşul Ilie An­
ani de muncă a prins con­ producţie şi-a găsit mate­ succese fără a aminti şi de învăţa limbajul fontei, in la alimentarea furnalelor. drei — de pasiunea muncii,
tururi. (Şi arată cu mina, de­ rializarea in mai mult de modul cum au fost ele in­ urmă cu aproape 20 de ani. „La început a fost greu, dar de hotărirea de a-şi reali­
monstrativ, cît sărise în sus 12 inovaţii. fluenţate de iniţiativele „De Acum îl ştie bine. Ştie să cu timpul m-am obişnuit — za in mod exemplar sar­
de fericire). Rezultatele zidirii cupto­ vorbă cu conştiinţa“ şi citească perfect in culoarea, ne spune vrednicul jurna­ cinile de plan in acest al
...Omul acesta atît de sa­ rului electric în trepte sînt ■ „Toată fonta dată peste fluiditatea şi temperatura list. Au fost multe greutăţi, treilea an al cincinalului. O
simplă comparaţie : în 20
tisfăcut de roadele muncii cunoscute: productivitatea plan să fie obţinută cu cocs metalului fierbinte şi întot­ mai sint şi acum unele, în­ de zile din decembrie 1972
sale se numeşte Florian mărită substanţial, siguran­ economisit", fără a-i numi deauna supusele lui se a- să le biruim pe toate. Şi a fost realizată întreaga
Citirea. Bărbat voinic, în ţă în exploatare, durabilita­ pe oamenii care le-au în­ devercsc cu analizele de nu biruie decît cel care-şi producţie de fontă pe care
plină putere, care lucrează te sporită a vetrelor. Toate doreşte să-şi aducă aportul Roadele lui ’72 sînt vizibi­ făptuit. Sigur că pe toţi laborator sau cu indicaţiile iubeşte meseria, care-şi pu­ o producea Călanul în 1947,
in combinat din 1051. Are aceste îmbunătăţiri au fost împreună cu specialiştii sec­ le : 2 340 tone de fontă da­ nu-i putem nota in citeva de pe cadranul pirometru- ne întreaga fiinţă tn slujba iar producţia totală de fon­
o meserie frumoasă şi grea obţinute printr-o singură ţiei la realizarea unei noi tă peste plan, 3 220 tone de rînduri. De aceea ne vom lui. Tinerii care vin să-şi ei“. In 25 de ani şi ceva. tă a anului trecut întrece
•— oţelar. inovaţie. lănci pentru insuflat oxi­ cocs metalurgic economisit, limita la ciţiva: la ciţiva îmbujoreze obrajii la do­ dozatorul Ioan Crăciun nu de 4 ori întreaga producţie
Ilie Marinescu, şeful oţe- Omul din faţa mea este gen în cuptoarele electrice. o producţie marfă supli­ comunişti care sînt mereu goarea fontei au ce învăţa a absentat niciodată de la a judeţului Hunedoara din
lăriei electrice, afirmă des­ bucuros că recent munca i-a ...Un om matur, care vi­ mentară în valoare de în frunte, sînt promotorii de la el. lucru, nu a întîrziat vreo­ anul 1952. Pulsul viguros
pre el : fost răsplătită prin decer­ sează încă, speră şi, ceea 4 200 000 lei, beneficii peste întrecerii pentru mai multă ■ De peste 18 ani îşi oglin­ dată. Ciţi n-ar putea lua din ultimii ani al produc­
— E cel mai bun maistru narea Ordinului Muncii cla­ ce este mai important, lup­ plan de 1 912 000 lei. La ba­ fontă, de mai bună calitate, deşte chipul în şuvoaiele exemplu... ţiei de fontă a Colanului
principal din secţie. Atunci sa I şi Medalia jubiliară tă din răsputeri, cu modes­ za realizării lor au stat pri­ sînt în primele rînduri şi de lavă de la furnalele Că- Ultima haltă a fontei, în este evident. El a fost po­
cînd se execută o repara­ „25 de ani de la proclama­ tie, pentru realizarea visu­ ceperea şi hărnicia oameni­ acum, pe cîmpul de bătaie lanului şi comunistul Gheor- drum spre beneficiari, este sibil datorită acestor vre­
ţie deosebită la cuptoare şi rea Republicii". rilor sale. lor, hotărirea lor unanimă al anului de virf al cinci­ ghe Hriţcu Aici a deprins bancla de turnare. Este un muri noi, acestor oameni
este nevoie de un om pri­ îmi spune că are doi co­ NICOLAE AVRAMESCU de a transpune în viaţă nalului. meseria, aici şi-a cimentat noi. cărora le place să fie
ceput. este chemat întotdea­ pii : băiatul este elev la Li­ maistru principal prevederile Congresului al Pe. ciţiva dintre aceştia proces complex, care recla­ mereu în frunte.
una Florian Giurca. Este ceul industrial din Hune­ Ia oţelăria electrică X-lea al partidului şi ale i-am cunoscut chiar la locu­ caracterul, voinţa, dragostea mă pricepere, atenţie, sîrgu- !Z!DOR GiLCOI
comunist din anul 1962 şi doara, iar fala la Şcoala a C.S. Hunedoara Conferinţei Naţionale, de a rile lor de muncă. Pe plat­ de profesiunea aleasă, pă­ inţă. Turnătorul Gheorghe muncitor la U.V. Călan
J J