Page 61 - Drumul_socialismului_1973_02

Proletari din toate tarile, unlfl-vă
Tovarăşul NICOLAE CEAUSESCl)

i i

a primit pe reprezentantul

permanent al P.N.U.D. la Bucureşti

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. această organizaţie este che­
preşedintele Consiliului de mată să contribuie într-o
Stat al Republicii Socialiste măsură mai mare la intro­
România, a primit, marţi di­ ducerea tehnologiilor moder­
mineaţa, pe Alexander Ro- ne ca mijloc de a grăbi pro­
tival, reprezentantul perma­ cesul de dezvoltare a ţărilor
nent al Programului Naţiu- cu un potenţial economic
mai scăzut. Preşedintele
lor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD) la Bucureşti, la ce­ Consiliului de Stat a arătat
rerea acestuia. ( că România va participa ac­
La întrevedere a partici­ tiv şi în viitor la înfăptui­
rea proiectelor PNUD vi-
pat Vasile Pungan, consilier
zînd sprijinirea eforturilor
al preşedintelui Consiliului de ţărilor în curs de dezvoltare
ANUL XXV Nr. 5 634 MIERCURI 21 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI Stat. pentru consolidarea indepen­
In cadrul convorbirii care denţei lor economice, prin
ras a avut loc cu acest prilej, au
crearea unei baze economice
fost abordate probleme pri­ proprii, pentru valorificarea
^ ”' " —•'•"'7^*^ v v w w m ▼ ................................................................................................. ................................................... ......... *r 'rwr^í vind activitatea PNUD, coo­ resurselor umane şi materia­
V
r
<973—an nofărîtor în realizarea cincinalului înainte de termen perarea dintre România şi a- le, la identificarea unor. noi
Energie electrică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu domenii de cooperare naţiu­
ceastă organizaţie a O.N.U.
inter­
interesul
naţională,
in
a apreciat aportul PNUD la nilor şi bunei înţelegeri în­
produsă cu cheltuieli promovarea colaborării între tre popoare.
state, la cauza păcii şi pro­
întrevederea s-a desfăşurat
gresului, subliniind faptul că intr-o atmosferă cordială.
minime
In anul trecut colectivul de muncă al centralei ter­ Fibră poliesterică obţinută după
FRUCTIFICAREA Oi PLIN ţii;? moelectrice de Ia C. S. Hunedoara a obţinut reali­
zări frumoase. S-au produs aici peste prevederile de
plan 15 milioane kWh energie electrică. o tehnologie proprie
Nici în acest an realizările nu sînt mai prejos. In
A REZERVELOR INTERNE - recenta adunare generală a oamenilor muncii, lucră­ Uzina de fibre sintetice printr-o mare rezistenţă. In
torii centralei s-au angajat ca întreaga cantitate de din Iaşi a început să livre­ prezent, colectivul între­
energie termică să fie obţinută cu gaze de furnal şi ze întreprinderilor indus­ prinderii ieşene are în aten­
cheie sigură a unor noi <le la cocserie, fapt ce conduce lunar la o economie triei uşoare un nou tip de ţie realizarea pe baza unei
de 250 000 lei. Furnalişti, oţelari, laminatori, cocsari,
In­
de
poliesterică,
fibră
obţinută
tehnologii
elaborate
energeticieni — aceştia sînt oamenii Hunedoarei... după o tehnologie proprie. stitutul de cercetări chimi­
la
Bucureşti
unei
a
ce
alte
şi importante succese corespondent, Hunedoara Experimentată fibra, Filatura fabricării pielii sintetice. destinate
ARON CATA
fibre
poliesterice
Fălticeni,
din
în
a-
mestec cu in, se remarcă
Timpul scurs din acest an penalizări, am reuşit să va­
a marcat pentru colectivul lorificăm mai bine masa
U.E.L. Petroşani o perioadă lemnoasă. Efectele acestor
în care s-au depus eforturi preocupări se reflectă şi în
susţinute pentru îndeplini­ reducerea unor cheltuieli de In numărul ¡ouăm cu perseverentă
rea sarcinilor de plan. Dar, producţie. Totuşi, preocupă­
dacă realizările nu sînt la rile noastre în acest domeniu
toate sortimentele dintre ce­ nu se ridică încă la nivelul de azi
le mai bune, acest fapt îl posibilităţilor pe care le a-
datorăm în primul rînd de­ vem, gîndindu-ne că nici în pentru transpunerea
marajului slab pe care l-am anul trecut nu am realizat • Invăţămîntul de por-
luat in prima decadă a lu­ cheltuielile planificate la tid — confruntat cu
nii ianuarie. Am simţit din 1 000 lei producţie marfă. realitatea.
plin lipsa forţei de muncă, Planul de producţie pentru • Evaluarea cunoştin­ în viaţă a hotărîrilor
lucrul în parchete fiind în­ acest an — hotărîtor pentru
greunat datorită 'şi condiţii­ realizarea cincinalului îna­ ţelor secretarilor co­
lor meteorologice deosebite. inte de termen — depăşeşte mitetelor executive
In continuare, lucrurile atît sortimental cît şi valo­ ale consiliilor popu­
şi-au reluat cursul normal, ric nivelul planului din anul lare comunale şi o- Conferinţei judeţene
în prezent aflîndu-ne angre­ 1972. Acest lucru implică
naţi cu toate forţele pentru luarea în continuare a unor răşeneşti
a recupera minusurile înre­ măsuri menite să ducă la
gistrate şi pentru a realiza înlăturarea tuturor deficien­ (pagina a ii-a) Se ştie că 1973 este anul lităţile judeţului nostru şi-au cinile anterioare, acelaşi lu­
sarcinile de plan trimestria­ ţelor, mai ales pe linia îm­ hotărîtor pentru realizarea găsit o pregnantă reflectare/ cru să se facă şi în şedinţe­
le Ne aflăm într-un stadiu bunătăţirii organizării muncii • Viaţa universitară cincinalului înainte de ter­ în conţinutul dezbaterilor le comitetelor de partid şi
avansat cu lucrările de ex­ în . parchete, aprovizionarea men. Acest deziderat al în­ Conferinţei judeţene de par­ adunările generale ale orga­
tindere a mecanizării, înlo­ mai bună a locurilor de mun­ 9 Concursul de repor­ tregului popor pretinde nu tid şi în mod deosebit în nizaţiilor de bază.
cuirea muncii manuale, cu că cu piese de schimb, com­ taje, portrete şi în­ numai o perfecţionare a ac­ hotărîrea pe care aceasta a Grija pentru cunoaşterea
unele mecanisme cu grad ri­ bustibili şj lubrifianţi. semnări organizat tivităţii economice, ci şi o adoptat-o. sarcinilor ce revin într-o anu­
dicat de complexitate, cum Avem în vedere că în con­ de ziarul „Drumul îmbunătăţire a muncii poli- Comitetul orăşenesc de mită perioadă şi cea de a
sînt cele de scos-apropiat, tinuare condiţiile meteorolo­ tico-organizatorice. In acest partid Haţeg a întreprins transpune în viaţă conţinu­
defasonarea doagelor pentru gice ne vor îngreuna încă socialismului" sens, rezoluţiile Conferinţei multe acţiuni pentru cunoaş­ tul lor e oglindită acum şi
butoaie, la instalaţiile de munca. De aceea, ne preocu­ © Cartea, scena, discul, naţionale din iulie şi lucră­ terea hotărîrii Conferinţei în cuprinsul a foarte multe
transport. Rezultatele obţi­ păm ea acolo unde este po­ rile Plenarei C.C. al P.C.R. judeţene de partid de către planuri de muncă ale orga­
nute prin extinderea acordu­ sibil, să asigurăm în locuri ecranul din noiembrie 1972 pun în organele de partid, de toţi nizaţiilor de partid, de masă
lui global în parchetele unde accesibile stocurile de masă faţa organizaţiilor de partid comuniştii. Aceasta a fost şi obşteşti. Organizaţii de
s-au aplicat aceste metode lemnoasă necesară, pentru a (pagina a lli-a) sarcini deosebite. Concluzi­ dezbătută în cadrul biroului, bază de la I.I.L., fabrica de
moderne de lucru au condus uşura pe cît posibil trans­ ile acestora corelate cu rea- cu membrii comitetului o- conserve, liceu, cooperativa
la generalizarea lor şi în al­ portul acesteia. Au fost ex- r ,.,, Co ™ ,1Ilistl î 1 , Emeric Naghi este maistru Ia sectorul III al E. M. răşenesc, cu cei ai comisii­ meşteşugărească „Haţegana",
te sectoare. In acest fel, am Ing. N1COLAE BĂDICA Dilja, îndeplinind totodată şi funcţia de secretar al organizaţiei lor pe probleme, cu secre­ I.G.C.L. ş.a. îşi stabilesc obi­
reuşit să scurtăm durata de directorul U.E.L. Petroşani de bază. Bun cunoscător al meseriei, organizator priceput, el tarii birourilor organizaţii­ ectivele după consultarea
reuşeşte să obţină realizări deosebite în producţie.
exploatare în parchete, pre- lor de bază şi cei ai comi­ prealabilă a caietelor amin­
întîmpinînd la timp unele (Continuare in pag. a 2-a) Foto : VIKGIL ONOIU tetelor de partid, cu instruc­ tite. In felul acesta, progra­
„LUNA CÂRTII LA SATE“— torii nesalariaţi. Paralel cu mul pe o lună de zile a co­
pregătiţi
au
cu.
aceasta
fost
muniştilor din organizaţia
cunoaşterea ei tovarăşi cu
respectivă devine un docu­
munci de răspundere în or­ ment cu sarcini concrete,
un adevărat act de cultură! ganizaţiile de masă şi ob­
şteşti, conducători de între­ care impun şi o răspundere
ANINOASA. Harnicul individuală prin cei 2—3
prinderi, unităţi economice,
colectiv al minerilor de membri care, de regulă, vor
la E.M. Aninoasa a ex­ Acţiune de cuprindere şi tive ale manifestărilor cu instituţii, care la rîndul lor informa în adunarea urmă­
tras în această lună pe­ difuzare în cele mai largi cartea. Remarcăm preocupă­ au prelucrat şi explicat con­ toare cum s-au achitat de
mase ale populaţiei rurale rile unor biblioteci (Văli- ţinutul hotărîrii Conferin­
ste prevederile de plan sarcini.
la zi aproape 1 000 a producţiei editoriale, şoara, Baia de Criş ş.a.) de ţei judeţene de partid, pe Vorbind despre răspunde­
care,
cu
sar­
tone cărbune. „Luna cărţii la sate“ se a organiza întîlniri cu oa­ cinile completînd-o orăşeneşti, rea personală, trebuie spus
conferinţei
La obţinerea acestui desfăşoară din plin şi în meni de literatură din ţară am adaptat-o la obiectivele — ca o deficienţă a birou­
pe cunoscu­
februarie,
Aşa cum arăta tovarăşul cini tot mai complete alît în depind de noi pentru a rea­ succes o contribuţie acest coordonate ale apropie­ şi din judeţ. De asemenea, şi răspunderea ce ne revine lui comitetului orăşenesc de
tele
Nicolae Ceauşescu, „o condi­ cefea ce priveşte aproviziona­ liza fontă de calitate supe­ rii cititorilor de scriitori şi mai susţinută a fost preo­ nouă, comuniştilor şi tuturor partid — că n-am reuşit să
ţie de bază pentru realizarea rea silozurilor cu materii pri­ rioară, pentru a răspunde cuvîntul scris. Manifestările cuparea Comitetului jude­ oamenilor muncii din oraşul imprimăm la toate organele
cu succes a importantelor me şi cocs, cît a controlului chemării partidului privind diferenţiate organizate în ţean pentru cultură şi edu­ Haţeg. noastre această trăsătură.
sarcini cantitative şi calitati­ ce trebuie efectuat perma­ îmbunătăţirea activităţii noas­ căminele culturale şi biblio­ caţie socialistă de a pre­ In felul acesta, întreaga Comitetele de partid de la
ve pe care le prevede planul nent. Trebuie evitate, de ase­ tre calitative. tecile săteşti mijlocesc în­ găti cît mai bine debutul masă a membrilor de partid autobază şi C.A.P. Silvaş,
pe anul 1973, este întărirea menea, pe cît posibil schim­ Avem convingerea că ne făptuirea dezideratelor „Lu­ şi desfăşurarea acţiunii, o- a ajuns să cunoască sarci­ de pildă, ca şi birourile or­
răspunderii fiecărui om al bările dese la reţetele de do­ vom îndeplini cuvîntul dat, nii cărţii la sate", transfor- ferind bibliotecilor săteşti nile ce ne revin pentru 1973. ganizaţiilor de bază de la
muncii, indiferent de locul pe zare, care au influenţe nega­ deoarece în acest sector de mînd evenimentul într-un materiale documentare ori­ Şi lucrurile n-au rămas nu­ abator, şantierul de construc­
care îl ocupă în procesul de tive asupra calităţii fontei — activitate lucrează comunişti adevărat act de cultură şi entative, bine întocmite, mai în faza „cunoaşterii", ţii, C.D.E.F. — lotul II, re­
producţie". In secţia I furna­ aceasta realizîndu-se printr-o destoinici care în decursul a- profilate pe specificul de­ ţele electrice nu pun mem­
t educaţie. Activiştii cultu­ pentru că cei care le-au pre­
le, eforturile ce se depun în aprovizionare constantă şi la nilor şi-au adus un aport tot cadelor. Regretabil este lucrat au fost pregătiţi în brii din comitet sau membrii
acest an sînt îndreptate în timp. mai substanţial la realizarea rali, bibliotecarii, se strădu­ doar că în anumite locali­ sensul de a ajuta organiza­ de partid să informeze în şe­
mod cu totul deosebit pe li­ La începutul acestui an au exemplară a sarcinilor de iesc şi în mare măsură reu­ tăţi, conducerile biblioteci­ ţiile de bază să-şi întocmeas­ dinţe şi adunări în ce măsu­
nia obţinerii unei fonte cu fost stabilite o serie de mă­ plan. Pe bună dreptate ne şesc să imprime acestei ac­ lor şi căminelor culturale că caiete cu extrase din mă­ ră îşi îndeplinesc sarcinile
calităţi superioare, faţă de mîndrim cu comunişti ca: Ion ţiuni un real succes practic, au apelat la aceste mate­ de partid.
suri tehnico - organizatorice, concret, înfăptuind astfel surile organelor superioare şi
cea realizată în anii trecuţi. de seamă şi-au adus riale orientative, model, fo-
care aplicîndu-se în viaţă vor Cornescu, Gheorghe Groza, o importantă contribuţie la cele proprii, să asigure în­ Mergînd pe linia urmăririi
Dealtfel şi obiectivele între­ brigăzile de mineri din losindu-le direct, ca acţiuni
contribui la obţinerea fontei Gheorghe Lungănoiu, Mihai proprii. Ni se pare nefiresc deplinirea lor, legîndu-le de modului cum se materializea­
cerii socialiste din acest an de bună calitate necesară fa­ Ciornei, Dumitru Ciortan, Pe­ cadrul sectorului I al ridicarea nivelului cultural termene concrete şi de res­ ză hotărîrile de partid, bi-
au ca obiectiv principal îm­ bricării mărcilor superioare tru Istoc, Ion Diaconu, Lau- minei, care au extras al populaţiei rurale. Simpo­ ca, apelînd la „tehnica" mi­ ponsabilităţi personale. S-a
bunătăţirea calităţii fontei. de oţel. Aceste măsuri sînt rean Bondea, Constantin Ne- peste prevederi aproa­ zioane, expuneri, recenzii, nimei rezistenţe, o serie de încetăţenit practica ca para­ NICOLAE ZAMORA
Pentru realizarea acestui de­ permanent sprijinite de ac­ griţescu, Ştefan Repede. pe 750 tone cărbune. medalioane şi şezători lite­ biblioteci — Rapoltu Mare, lel cu prelucrarea hotărîrilor secretarul Comitetului
ziderat ne-am îndreptat aten­ întregul nostru colectiv es­ Cu rezultate bune se rare, întîlniri cu oameni de Hărău, Băiţa, Geoagiu — să orăşenesc al P.C.R. Haţeg
ţiuni politice concrete, aplica­ litere, prezentări sub cele în instructajele ţinute lunar
ţia în special la colectivul de te animat de dorinţa firească prezintă în întrecere şi aibă prevăzut în „Luna
te zi de zi. Aici acţionează cu cu activul şi analizarea mo­
dozatori şi încărcători de la de a îndeplini pe lingă pla­ brigăzile de la secto­ mai diverse forme, expozi­ cărţii la sate" aceleaşi pa­
mult simţ de răspundere şi rul II, care au extras dului cum s-au înfăptuit sar­ (Continuare in pag. a 2-a)
furnalele secţiei noastre. Şi agitatori, care permanent vor­ nul de producţie şi sarcinile ţii şi ştanduri de cărţi, în tru (numai !) manifestări
aceasta pentru că este ştiut besc despre necesitatea doză­ privind calitatea fontei livra­ peste sarcinile de plan biblioteci, librării săteşti, identice, bazate pe materia­
faptul că de modul în care rii corecte a fiecărei şarje, te. Experienţa dobîndită în a- aproape 700 tone căr­ unităţi economice, ca şi lele venite „de la judeţ". O
se face dozarea materialelor gazetele de perete, colţul sa­ cest sens, munca creatoare bune, în condiţiile organizarea decadelor şi adevărată îngustime, como­
ce se introduc în furnal este tiric publică periodic aspecte depusă de fiecare dintre noi în care productivitatea săptămînilor cărţilor de o ditate chiar, denotă această
asigurată calitatea fontei, a- din activitatea de la furnale. vor face desigur ca roadele muncii a sporit cu 320 anume specialitate — toate atitudine. Cum era sesiza­ Brigadă ştiinţifică
kg pe post. De aseme­
cestui colectiv revenindu-i Panourile şi lozincile expuse activităţii furnaliştilor să fie nea, colectivul de fac parte din arsenalul cu bilă unilateralitatea şi mo­
deci sarcini şi obligaţii spo­ în locuri vizibile indică me­ din cele mai bune. Oţelarii — muncă de la sectorul care „Luna cărţii la sate" notonia întîlnirii aceloraşi BALŞA. Duminică, briga­
rite. todele ce trebuie folosite pen­ principalii „beneficiari" ai IV a depăşit prelimi­ se prezintă, încearcă şi reu­ manifestări în cîteva locuri, da ştiinţifică a căminului legate de introducerea me­
In primul rînd, cîntărirea tru ca dozarea să fie făcută fontei — vor primi în conti­ şeşte tot mai mult să intre am adresat bibliotecarelor cultural din Balşa forma­ todelor moderne în agri­
fiecărei şarje introduse tre­ cît mai concret. De asemenea, nuare numai fontă de bună narul pe primele două în conştiinţa cetăţenilor. respective întrebarea : „Vi tă din profesorii Ioan Pâ­ cultură şi creşterea ani­
buie să se facă corect. Se ri­ în secţie îşi desfăşoară acti­ calitate. Vom face totul pen­ decade ale lunii fe­ Vizitînd în această lună, s-a dat dispoziţie să pre­ rău, Maria Gavrilă, Emilia malelor, despre folosirea e-
dică apoi problema menţine­ vitatea o comisie pentru con­ tru realizarea acestui dezide­ bruarie cu G60 tone. de vîrf în activitatea bi­ zentaţi numai aceste mani­ Jula, Maria Grumeza şi Ni­ nergiei atomice in scopuri
rii nivelului de încărcare sta­ trol tehnic de calitate care rat. Şi sîntem convinşi că In fruntea întrecerii bliotecilor săteşti, mai mul­ festări ?". Destul de ezitant, colae Gavrilă s-a deplasat paşnice, despre evoluţia de­
mografică a zonei.
bilit, ceea ce face ca încăr­ săptămînal, sau cînd este ne­ vom reuşi. se află brigăzile de mi­ te astfel de unităţi ne-am in satul Voia unde a răs­
carea furnalelor să se facă voie, stabileşte măsuri adec­ neri conduse de Ilie dat seama că acţiunile or­ A urmat un spectacol
ritmic. Pe de altă parte do­ vate fiecărui loc de muncă. Nicolae, Aurel Cris- ganizate răspund la un ni­ N. STANCIU puns întrebărilor ridicate prezentat de grupul vocal
zarea se realizează după un In prezent, în cadrul sec­ ARCADIE SCHWARTZ tea, Nicolae Bocor şi vel îmbunătăţit faţă de a- de cetăţeni: S-au dezbătut, şi brigada artistică de agi­
ciclu stabilit şi respectat cu ţiei noastre, se pregăteşte un maistru la secţia furnale I Victor Andriţoiu. nii trecuţi acestor impera­ (Continuare in pag. a 2-a) cu acest prilej, probleme taţie din satul Poiana.
stricteţe în vederea uniformi­ simpozion pe tema îmbunătă­ a C.S.H., secretarul comitetului
zării încărcăturii. ţirii calităţii fontei cu partici­ de partid pe secţie
Pentru a asigura o dozare parea tuturor factorilor ce
cît mai corectă — deci pen­ concură la asigurarea calită­
tru a obţine fontă de calitate
ţii. Putem spune deci pe
tot mai bună — atît maiştri­ gogic din Deva s-a des­ ficărll şl a puţinelor sate mat un dialog interesant narea satisfacerii cerinţe­
drept cuvînt că în acest an CONCURS LITERAR din judeţ care au mai ră­ intre poeţi şi public. VREMEA
lor de la încărcare, cît şi şe­ La iniţiativa organizaţiei făşurat etapa judeţeană a mas neelectrificate. Este lor şi gusturilor populaţiei.
matemati­
filor de echipe le revin sar­ vom lua toate măsurile ce U.T.C. a clasei a VUI-a B concursului de română pen­ vorba despre linia aeriană „PRĂJITURĂ ZILEI- Pentru 24 ore
şi
că
limbă
de la Şcoala generali nr. l tru elevii din licee şi şcoli CARMANGERIA - IN
din Hunedoara a fost or­ profesionale. Au participat de 20 kV, Lunca-Stoenea- Celor ce trec pragul co­
r ganizat un concurs literar la întrecere 506 elevi, se­ sa, prin care se va elec­ fetăriei „Garofiţa", din LOCAL NOU cerul variabil. Local cu
Vreme
schimbătoare,
va
Localul în care a func­
cadrul
Hunedoara
întregul utilaj agricol— gata pe marginea romanului lecţionaţi (25 în ianuarie a. etapei trifica satul Stocneasa. cîteva sute şi în aceştia sînt ţionat carmangeria din ninge slab. Vintul va sufla
de
spînzuraţilor“
„Pădurea
locale
c.).
fiecare
zi,
nord-
potrivit
din
vest
Liviu Rebreanu. S-au în­ Cîştigătorilor le-au fost o- li se oferă încă de la In­ Hunedoara era necores­ vest. Temperaturile şi mini­
cinci
pentru intrat în brazdă trecut din 10 echipaje alcă­ ferite 113 premii şl men­ INTILNIRE CU CITITORII trare o surpriză plăcută. punzător, nu asigura cele me vor ri cuprinse între
Mai
elevi.
tuite
bine pregătit şi „deconec­ ţiuni. Pe un afiş scrie : „Azi vă mai bune condiţii de lu­ minus 7 şi minus 2 grade,
tat“ de emoţii încă de la Elevii premiaţi vor par­ Biblioteca comunală Vă- cru în igienă şi curăţenie. iar maximele între minus
BURJUC. Lucrătorii secţiei de mecanizare care de­ prima întrebare, echipajul ticipa în zilele de 6-13 a- oferim „Prăjitura zilei“ şi Pentru eliminarea aces­ 2 şi 2 grade.
servesc cooperativa agricolă de producţie din Burjuc compus din Canstantin lu- lişoara (bibliotecară: Roza­ este scris numele acesteia.
ga şi Dumitru Pcgulescu prllie a.c. la etapa pe ţa­ lia Nlstor), a organizat în Mai jos, afişul informează tor neajunsuri s-a luat
__ relata tovarăşul Ştefan Herbei, şeful secţiei — cadrul săptămînli literatu­ Pentru- următoarele
n c a totalizat un punctaj ma­ ră. măsura mutării carmange­
au terminat de executat lucrările de revizie şi repa­ xim, obţinînd în felul a- rii beletristice, In data de despre prăjitura zilei de riei într-nn local cores­
raţii la întregul parc de tractoare şi maşini ce va fi ccsta locul I. LUCRĂRI PENTRU 15 februarie a.c., o Intll- mîine. iniţiativă interesantă, punzător, spaţios şi bine două zile
O
utilizat în campania agricolă de primăvară.^ Se aş­ nirc a cititorilor cu poeţii
ETAPA JUDEŢEANĂ A ELECTRIFICARE care a stîrnit curiozitatea amenajat : în fostul aba­
teaptă doar timpul prielnic pentru a se intra în braz­ Aurelian Sîrbu, Eugen Evu Vreme schimbătoare, cu
CONCURSULUI DE MA­ şi aprecierea consumatori­ tor al Hunedoarei. Din a- cerul temporar noros. Lo­
dă. In prezent mecanizatorii Teofil Şuba, Gheorghe TEMATICĂ Şl LIMBĂ Echipe de la întreprin­ şi Pctrişor Ciorobea din lor ; una dintre formele a- ceste zile, carmangeria, u- cal va ninge slab. Vintul
Burza, Petru Petraşca şi Rusalim Topor lucrează la ROMÂNĂ derea de reţele electrice Deva. plicate în ultima vreme de nitatc cu mare pondere în va sufla potrivit din vest
transportul gunoiului de grajd. Pînă în prezent ei au Duminică dimineaţa, la Deva, au început o lucra­ După ce invitaţii au ci­ către T.A.P.L. Hunedoara, alimentaţia publică, va şi nord-vest. Temperatura
dus în cîmp, pe terenul destinat culturii cartofului, liceele „Decebal“ şi peda­ re nouă destinată electrl- tit din creaţiile lor, a ur- pentru a veni în întîmpl- funcţiona .în noul local. — staţionară. Izolat, ceaţă.
peste 300 tone gunoi.