Page 62 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 634 © MIERCURI 21 FEBRUARIE 1973

(Urmare din pag. 1) al căminului cultural. Deci,
COMITAT ni s-a răspuns că „da I". două instituţii de cultură,
raport
de
aflate
într-un
Motivul real al ezitării l-am coordonare-subordonare, ra­
aflat de la prof. Valeria Şu- portează organizarea, de că­
vaina, inspector la Comite­ tre fiecare, în fapt aceleaşi
tul judeţean pentru cultu­ manifestări. Intenţia de a
ră şi educaţie socialistă: prezenta o listă substanţia­
„Materialele date bibliote­ lă de activităţi (circa 10)
cilor sînt pur orientative, ale căminului cultural, dar
In ansamblul sarcinilor mă s-a aplicat numai la cul­ mîntului de partid a statu­
cărora trebuie să le răspun­ turile de bază a fost revela­ tului P.C.R. precum şi pre­ cu indicaţia de a fi folosi­ care rămîn vreo şase scă-
dă învăţămîntul de partid, toare. zentarea periodică de infor­ te drept model de organi­ zînd cele patru ale biblio­
continua sa confruntare cu Tot In funcţie de realită­ mări şi expuneri privitoare zare a unor manifestări di­ tecii, nu va face nici un
realitatea, cu aspectele din ţile din anumite organiza­ la documentele de partid şi verse, cu teme înrudite. Nu bine locuitorilor comunei
cadrul colectivelor de mun­ ţii de partid s-au introdus de stat, explicate pe înţe­ înseamnă că dacă am indi­ Bălţa, chiar dacă, de mo­
că ocupă un loc de cea mai cursurile de studiere a sta­ lesul tuturor. Eficienţa aces­ cat organizarea medalioane- ment, căminul înaintează
mare însemnătate. Realiza­ tutului P.C.R. (La Lăpugiu de tora s-a văzut imediat în lor literare, acestea trebuiau forului judeţean un program
rea unui asemenea obiectiv Sus, unde în ultimii 4 ani totala adeziune a cetăţeni­ să se refere numai şi nu- complet de activităţi. Nici
necesită o intensă şi amplă au fost primiţi 20 noi mem­ lor la politica partidului,
muncă politico-organizatori- bri), ca şi cele de etică şi mobilizarea mai largă la
că. Presupune în acelaşi echitate socialistă în organi­ realizarea planului de con­
timp consultări permanente zaţiile unde s-au manifestat tractări şi achiziţii. Recent s-a desfăşurat acţi­ munale şi orăşeneşti se pre­ activişti de partid şi de stat.
cu membrii organizaţiei de abateri (furturi din avutul La brigăzile C.A.P. din ocupă de ridicarea nivelului Secretarilor comitetelor e-
partid. , obştesc, nerespectarea regu­ Burjuc, Tisa, Tătărăşti şi unea de evaluare a cunoştin­ xecutive ale consiliilor popu­
In comuna Lăpugiu de lilor elementare de convie­ Glodghileşti se studiază „Po­ ţelor dobîndite de secretarii lor de cultură generală, de lare comunale şi orăşeneşti
Jos îşi desfăşoară activita­ ţuire în comun ş.a.), pentru litica economică a P.C.R.“, mai la Marin Preda, mate­ la Geoagiu nici la Rapoltu comitetelor executive ale modul în care participă la le revine îndatorirea patrio­
tea 10 cercuri organizate în care unii membri ai orga­ forma propice de adîncire rial dat de noi. Se putea a- Mare, nici la Hărău sau Vă- consiliilor populare comuna­ viaţa politică şi culturală a tică, obştească şi cetăţeneas­
raport de specificul organi­ nizaţiei au fost sancţionaţi, a cunoaşterii preocupărilor dapta medalionului organi­ lişoara nu am întîlnit a- localităţilor în care trăiesc că — aşa cum prevede Legea
zaţiilor de bază şi nivelul împotriva acestora, masa partidului şi statului în do­ zat opera unui scriitor, în­ ceastă simetrie prin juxta­ le şi orăşeneşti, în domeniul şi muncesc. nr. 2/1971 — de a folosi în
de cunoştinţe al cursanţilor, mare a comuniştilor a luat meniul fundamental al pro­ rudită locului şi preocupă­ punere a activităţilor ce­ perfecţionării continue a pre­
tratînd probleme de econo­ atitudine, s-au stabilit mă­ ducerii şi schimbului bunu­ rilor oamenilor de acolo. In lor două unităţi de cultură gătirii profesionale. Comisia In general, comisia a apre­ practică cunoştinţele, meto­
mie şi organizare a produc­ suri concrete de prevenire rilor materiale necesare so­ nici un caz bibliotecile n-au — cămin şi bibliotecă. de evaluare a cunoştinţelor ciat că ei cunosc literatura dele, tehnica şi experienţa
ţiei în C.A.P., studierea sta­ a lor. cietăţii noastre. avut sarcina . să organizeze Este regretabil faptul că politică şi juridică, că s-au înaintată, să aplice în activi­
tutului P.C.R., informări, In toate formele de învă- „In cadrul discuţiilor, ne acţiuni numai cu materiale­ la unele biblioteci săteşti a testat, cu prioritate, stadiul tatea lor principiile ştiinţei
expuneri în legătură cu po­ ţămînt, esenţial este efortul relatează acelaşi interlocu­ le primite“. luna cărţii trece, se scurge atins în acţiunea de perfec­ străduit şi, fapt deosebit de conducerii şi organizării mun­
litica internă şi externă a organizaţiilor de partid, al tor, insistăm ca acestea LAşadar, n-a fost sarcină la fel ca orice altă lună a ţionare a pregătirii de către important, au aplicat indica­ cii şi a producţiei.
partidului şi statului nostru. lectorilor şi propagandişti­ să antreneze majoritatea ta pe aproape toată Valea anului, cu aceleaşi manifes­ cadrele respective, în dome­ ţiile de partid şi de stat, pre­ Cadrele menţionate» fiind
In cadrul primelor cercuri, lor de a asigura un conţi­ cursanţilor, orienlîndu-le nu Mureşului, pe malul său tări. Ba mai mult, prin ten­ vederile hotărîrilor şi dispo­ conducători, au obligaţia de
aşa după cum ne relatează nut bogat tuturor activită­ spre reproducerea mecanică drept, sătenii să fie ...instru­ dinţa de tipizare a unor niul cunoaşterii şi aplicării ziţiilor organelor superioare, serviciu de a se ocupa în
secretarul comitetului comu­ ţilor, subordonarea lor sco­ a cunoştinţelor, tezelor şi iţi cu aceleaşi patru acţiuni. acţiuni, reeurgindu-se la indicaţiilor cuprinse în cu- propriile măsuri, adoptate în
nal de partid, tovarăşul Ioa- pului ridicării nivelului po- ideilor asimilate în timpul Puteau beneficia şi de ima­ materialele „de la centru", vîntărilc rostite de tovarăşul scopul şi în executarea dis­ permanenţă şi de perfecţio­
chim Roşea, au fost dezbă­ litico-ideologic al tuturor studiului privind o temă ginaţia, interesul şi străda­ „Luna cărţii la sate" nu Nicolae Ceauşescu, la Con­ poziţiilor legale la nivel co­ narea pregătirii profesionale
tute prevederile ultimelor cursanţilor, creşterii rolului sau alta, ci către stimularea nia bibliotecarelor în pre­ este ceea ce se preconizea­ ferinţa Naţională a partidu­ munal şi orăşenesc. a personalului din subordine,
documente de partid referi­ activ al organizaţiilor de gîndirii lor active, pornind zentarea unor manifestări ză a fi: un util instrument lui din iulie 1972, precum şi folosind în acest scop formele
toare la necesitatea creşterii bază. de la analiza faptelor, a atractive, cît mai apropiate de culturalizare şi educare, Apreciem ca pozitivă pre­ indicate de lege: îndrumarea
producţiei agricole, executa­ Aşa, de pildă, după cum problemelor stringente pe preocupărilor oamenilor lo­ o acţiune model de muncă cu prilejul vizitelor de lucru. ocuparea marii majorităţi a directă la locul de muncă,
rea la timp şi în cele mai ne informează secretarul Co­ care le ridică viaţa colecti­ cului respectiv. Că nu s-a cu cartea. Este necesară o S-a urmărit, totodată, modul cadrelor examinate de a fi participarea la stabilirea şi la
bune condiţiuni a lucrărilor. mitetului comunal de partid vului respectiv de oameni făcut aşa, înseamnă sărăcie îmbunătăţire substanţială a în care cadrele respective au realizarea planurilor de per­
E vorba de extinderea, în Burjuc, Emil Furdui, în sa­ ai muncii". E calea cea mai în acţiune, în iniţiativă. De­ muncii bibliotecilor săteşti, aplicat documentele Plenarei dat colocviului o notă predo­
cazul localităţii amintite, a tele Brădăţel şi Petreşti di­ sigură verificată pentru a altfel, sărăcia- aceasta reiese pentru a face din carte un C.C. al P.C.R., din noiembrie minant practică, notă ce s-a fecţionare a pregătirii profe­
acordului global la culturile versele forme de informare da o largă eficienţă educa­ şi din trecerea — ca în ca­ mijloc eficient de creştere 1971, cu privire la îmbunătă­ desprins din lucrările prezen­ sionale, urmărirea modului în
de cartofi, sfeclă, cultivarea ajung cu Sntîrziere. In acest tivă învăţămîntului de par­ zul comunei Băiţa — a ac­ a nivelului cultural şi e- ţirea activităţii ideologice şi tate, ca şi din dialogul cu care fiecare lucrător din sis­
legumelor. Experienţa anu­ sens s-a găsit de cuviinţă tid. ţiunilor bibliotecii şi în pro­ ducativ al oamenilor mun­ temul consiliului popular a-
lui trecut, cînd această for- studierea în cadrul învăţă- M. BODEA gramul lunar de activităţi cii. educative, indicaţiile cuprin­ membrii comisiei.
se în cuvîntarea rostită cu Recent va începe un nou plică în practică cunoştinţele
ocazia Conferinţei pe ţară a an de perfecţionare a pregă­ obţinute prin diversele forme
tirii profesionale a secretari­
secretarilor comitetelor de de perfecţionare a pregătirii
partid şi a preşedinţilor con­ lor comitetelor executive ale profesionale.
Inovatorii de siliilor populare comunale, consiliilor populare comuna­
le şi orăşeneşti. Comisia con­ In concluzie, numai proce-
din decembrie 1971.
sideră util să aducă în cen­ dînd în acest fel vom putea
O deosebită atenţie s-a a-
trul atenţiei preocupărilor ca­ înfăptui cu răspundere che­
căutările cordat modului în care se­ drelor respective unele pro­ marea secretarului general al
rezervelor cretarii cunosc literatura ju­ bleme, care să-i orienteze în partidului nostru, tovarăşul
HUNEDOARA. Anul 1972 ridică, elaborată în ultimii mai buna organizare şi des­ Nicolae Ceauşescu, care în cu­
interne a fost din cadrul combi­ ani şi care reglementează di­ făşurare a activităţii de per­ vîntarea sa la conferinţa pe
ino­
pentru
rodnic
vatorii
soeial-politice
verse
activităţi
natului siderurgic Hune­ fecţionare. ţară a secretarilor comitete­
(Urmare din pag. 1) şi de stat. S-a urmărit, în a- Fiecare secretar trebuie să
doara. Ei şi-au propus un lor de partid şi a preşedinţi­
cest sens, cunoaşterea legi­
număr de 188 inovaţii şi ţină seama de faptul că pre­ lor consiliilor populare co­
tinse totodată preocupările
raţionalizări, din care au lor elaborate de Marea Adu­
din anul trecut pentru repa­ gătirea profesională trebuie munale spunea : „Va trebui
fost aplicate 139, mai mul­ nare Naţională, hotărîrile
raţia şl revizia tuturor utila­ împletită cu îndeplinirea în­ să depuneţi toate străduinţele
jelor aflate la ora actuală te cu 41 la sută faţă de Consiliului de Miniştri, ordi­ tocmai a sarcinilor, cu cerin­ pentru traducerea în viaţă a
în dotarea noastră. anul 1971, aducînd combi­ nele şi dispoziţiile Comitetu­
In colaborare cu comitetul natului economii postcal- lui de Stat pentru Economia ţele posturilor pe care aceştia marilor sarcini ce vă revin,
de partid pe întreprindere, culate în valoare de 17,8 le ocupă, avînd în vedere, bi­ sporind astfel contribuţia dv.,
comitetul oamenilor muncii milioane lei. şi Administraţia Locală, ho- neînţeles, şi perspectivele lor a organizaţiilor de partid, a
a iniţiat o serie de acţiuni Bine au pornit căutăto­ tăririle elaborate de Comite­ de promovare. consiliilor populare, a tuturor
menite să ducă la întărirea rii noului de Ia C.S.I1. şi tul judeţean de partid şi de
disciplinei în muncă, redu­ în acest an. Rină în pre­ In al treilea rînd, evalua­ lucrătorilor satului la dezvol­
Consiliul popular al judeţu­
cerea absenţelor nemotivate, zent, Ia serviciul tehnic al rea cunoştinţelor a pus în e- tarea patriei noastre socia­
utilizarea din plin a meca­ combinatului au fost în­ lui Hunedoara . videnţă necesitatea împletirii liste".
nismelor şi agregatelor din registrate 13 inovaţii. Totodată, comisia a urmă­ studiului profesional, de soe-
depozitele finale, prin intro­ rit, testînd, prin diverse în­ cialitate, cu cel politic, pen­
ducerea schimbului II şi ex­ VASILE GRIGORAŞ VICTOR COCA
trebări, şi modul în care se­ tru că numai în acest mod
tinderea schimbului III, ca­ corespondent Muncitorul Nicolae Ştefan, din cadrul secţiei mecanice ”2 a C. S. Hunedoara,, este un lucră- secretarul Comitetului
lificarea şi ridicarea califi­ tor harnic şi disciplinat, execută numai piese de hună calitate. cretarii comitetelor executive cadrele de la comună vor pu­ executiv al Consiliului
cării cadrelor, mai ales. a ale consiliilor populare co­ tea fi, în acelaşi timp, buni popular judeţean
maiştrilor, în scopul îmbună­
tăţirii asistenţei tehnice.
Milităm de asemenea pen­
tru reducerea cheltuielilor (Urmare din pag. 1) auto ; organizaţia U.T.C., ca­
materiale de producţie prin mmm cu re, prin tinerii de la S.M.A.,
înlocuirea muncii manuale, roul comitetului orăşenesc de i-a antrenat pe mecanizatorii
la operaţia de scos-apropiat, partid a stabilit albătuirea din întregul judeţ la o se­
cu tractoare. Vom intensifica unor colective cu participa­ rie de obiective între care
munca pentru încetăţenirea rea diferitor activişti şi ca­ şi realizarea a cîte unui trac­
unui spirit gospodăresc la fo­ dre de specialitate. De aici tor apt pentru încă doi ani
losirea diferitelor genuri de s-a desprins concluzia că de muncă, realizat din cîte
materiale, inclusiv la insta­ succesul, în toate cazurile, trei tractoare casate ; pe li­
laţiile care consumă cheres­ depinde de măsura în care nia activităţii edilitar-gospo-
tea. Trebuie să primim un hotărîrile sînt cunoscute şi dăreşti avem de susţinut o-
sprijin mai substanţial din de atenţia cu care organele biectivele chemării adresate
— Este cunoscut faptul că
partea U. M. T. F., care de fie organizate pe principiul de partid antrenează la în­ întregului oraş de către de­
desfăşurarea în bune condi­
atîtea ori ne-a creat greu­ Interviu cu REMUS LAPADAT autoservirii. deplinirea lor pe toţi comu­ putatul Grozav Dumitru, cu
ţiuni a aprovizionării popu­ — Ce credeţi că ar trebui
tăţi. laţiei depinde de existenţa director coordonator niştii. scopul de a face ca Haţegul
Colectivul Unităţii de ex­ al liECOOP Hunedoara-Deva întreprins pentru intensifica­ Unul din colective a avut — localitatea situată Ia răs­
ploatare a lemnului Petro­ unei reţele comerciale bine rea dezvoltării şi moderni­ ca sarcină să constate cum cruce de şosele — să devină
dezvoltate şi organizate. La zării în continuare a reţelei s-a tradus în viaţă planul
şani, aşa după cum a reieşit mai curat, mai frumos şi
ce număr au ajuns unităţile cooperaţiei de consum din de măsuri al comitetelor ju­
şi din recenta adunare gene­ mai bine gospodărit.
de desfacere ce se găsesc riale a comerţului coopera­ judeţ ? deţean şi orăşenesc de par­ tiră, făcută la locul de mun­ „Retezatul" şi-au îndeplinit
rală a oamenilor muncii, se Tot în întîmpinarea înde­
angajează ca în acest an ho- sub firma cooperaţiei de tist din judeţ şi, implicit, — Intrucît construcţiile co­ tid privind efectivul, compo­ că, în spiritul celor consta­ sarcinile anuale cu cîte 1-2 plinirii prevederilor hotărîrii
tărîtor pentru îndeplinirea consum hunedorene ? pentru asigurarea unei ser­ merciale trebuie amplasate ziţia şi structura organiza­ tate. luni mai devreme. Conferinţei judeţene de par­
viri superioare a populaţiei, Dezbaterea în biroul comi­
cincinalului înainte de ter­ — In prezent, dispunem de în centrele localităţilor rura­ torică a organizaţiei noas­ Aşa cum spuneam, la în­ tid. au mai venit sesiunea
men să-şi intensifice efortu­ 412 magazine şi de 145 uni­ s-a prevăzut ca, în perioada le, se impune urgentarea în­ tre. Un altul, alcătuit din tetului orăşenesc de partid deplinirea hotărîrii Confe­ consiliului popular orăşenesc
rile pentru a ridica rezulta­ tăţi de alimentaţie publică, 1971-1975, să se construiască tocmirii schiţelor de siste­ membrii comisiei de propa­ a concluziilor desprinse pe rinţei judeţene de partid şi adunările generale ale
tele muncii la cote mereu dintre care 9 unităţi turis­ o suprafaţă comercială utilă matizare pentru toate comu­ gandă, a controlat modul teren ne-a ajutat să cunoaş­ pornim de la promisele popu­ C.A.P. Haţeg şi Silvaş. Depă­
mai superioare. Realizarea a- tice : Hanul „Bucura" — Ha­ de cca 11 000 mp, cu 30 la nele din judeţ. Cu acest pri­ cum se desfăşoară învăţă­ tem şi mai îndeaproape mo­ larizării şi cunoaşterii aces­ şirea^ producţiei globale şi
cestui deziderat depinde de ţeg, complexul turistic Geoa- sută mai mult decît în cin­ lej propun să fie atribuite mîntul de partid şi munca dul cum se finalizează hotă­ teia de toţi comuniştii, de marfă cu cîte 1 milion de
propriile noastre eforturi, de giu-Băi, restaurantul „Izvo­ cinalul precedent. Majoritatea şi terenurile necesare coo­ politică de masă, iar cel al­ rîrile de partid şi să acţio­ masa largă a oamenilor lei la I.I.L. ; a planului do
dăruirea întregului colectiv, rul rece", cabanele „Poieni­ acestor construcţii vor avea peraţiei de consum pentru cătuit din membrii comisi­ năm cu promptitudine acolo muncii. Acest lucru e dove­ producţie şi prestaţii cu 500
care şi-a demonstrat de atî­ ţa“ — Orăştie, „Cerbul" — 1-2 niveluri, fiind destinate construcţiile noi ce se pre­ ei economice s-a preocupat unde este necesar. Această dit în fapt de angajamentele mii lei la I.G.C.L. ; vînzarea
tea ori forţa de mobilizare şi Podele, Sarmizegetusa, tera­ pentru supermagazine, maga­ văd în următorii ani. In fe­ de condiţiile create în în­ cunoaştere a făcut ca anul luate şi de chemările care unui volum de mărfuri prin
de acţiune, priceperea şi hăr­ sa „Albumiţa" — Zam şi bu­ zine universale, magazine de lul acesta vom pune capăt u- treprinderi, pentru îndeplini­ trecut, de pildă, să luăm militează pentru realizarea comerţul cooperatist, care să
nicia. fetul „Zimbru" — Haţeg. Nu­ confecţii, articole electroteh­ nor greutăţi întîmpinate şi rea sarcinilor de producţie, măsuri ce s-au dovedit c cincinalului înainte de ter­ întreacă valoric cu 3 mili­
ştiinţifică
a
e
a-
trecut
fost
mai în anul suprafaţă a comer­ nice, mobilă etc., precum res­ şi rezolvate cu greu. Ar mai fi organizarea calitatea lucrărilor ficace. Dovada faptului că nc men. Faptul cu cu atît mai oane pe cele din 1972 ; exe­
pe
o
aflăm
cel
bun
drumul
cît
cesteia,
organi­
îmbucurător
turistice,
pentru
unităţi
re eroilor cială de peste 2 800 mp. taurante, cofetării. spaţii comerciale, scopuri, ceea executate de sectoarele pres­ dovedeşte activitatea după ce zaţiile de partid nu şi primit a căror valoare să exprime
necesar
să
obţinem
fostele
munci
cutarea
de
patriotice
construită
o
de
cîtorva
deţinute
în
servicii
tărilor
întreprinderi
ale
care
un
din
sprijin
însufleţitor
2,7
alte
sporirea
j
prezent
lei
în
milioane
Desigur, odată cu dez­
—
Cum apreciaţi potenţia­
—
voltarea reţelei comerciale, ce ar contribui la sporirea I.G.C.L., cooperaţiei de con­ încheiaseră anul 1971 defici­ partea organizaţiilor de ma­ producţiilor agricole şi a e-
lul actualei reţele comercia­ sum, cooperaţiei meşteşugă­ tar (întreprinderea de indus­ să pentru iniţierea şi susţi­
Cinstind memoria celor că­ le, ţinînd seama de faptul se impune şi modernizarea reţelei de desfacere. In ce trie locală şi I.G.C.L.) au fectivelor de animale — sînt
zuţi în timpul luptelor ce­ că aprovizionaţi cu mărfuri acesteia. Cum se realizează ne priveşte, nu vom precu­ reşti etc. nerea unor acţiuni de mare cîteva din obiectivele cu ca­
feriştilor şi petroliştilor din peste 38 la sută din popula­ acest lucru în reţeaua dv. ? peţi eforturile pentru reali­ De fapt, termenul de „con­ finalizat sarcinile de plan ale valoare. Intre acestea amin­ re organizaţia orăşenească do
ianuarie-februarie 1!)33, pio­ — încă din anul 1971, con­ zarea obiectivelor comercia­ trol", cînd ne referim la a- anului trecut cu depăşiri de tim organizaţia sindicală, partid, toţi oamenii muncii
ţia judeţului ? ceste colective, este impro­ 3,6 milioane şi respectiv 1,4 care a antrenat colectivul
nierii din Peştişu Mare au — Raportată la dezvolta­ form indicaţiilor date de le din acest cincinal, pentru milioane lei. Alte unităţi din oraşul Haţeg se înscriu
dedicat cîteva din activită­ conducerea CENTROCOOP, promovarea unui comerţ de priu. Acestea nu s-au limi­ Autobazei 7 T.A.—Haţeg să pe traiectoria celor ce duc
rea continuă a satelor, cît tat la un control strict, ci au printre care autobaza, C.L.F., adreseze o chemare către
ţile desfăşurate de ei aces­ am trecut la organizarea pri­ înaltă eficienţă social-econo- însufleţită bătălie a îndepli­
şi la creşterea puterii de asigurat în acelaşi timp o ocolul silvic, cooperativele toate autobazele din raza în­
tui eveniment important din melor magazine pe principii mică. nirii cincinalului înainte de
cumpărare a populaţiei, re­ îndrumare şi o instruire prac- meşteşugăreşti „Haţegana“ şi treprinderii de transporturi
istoria poporului nostru. ale tehnologiei comerciale Interviu realizat de termen.
ţeaua actuală este insufici­
Astfel, sub titlul „Urme de moderne, la nivel corespun­ VIOREL ALEXANDRESCU
sînge pe zăpadă", detaşamen­ entă. Pentru a vă face o idee zător de dotare. Mă refer la
despre sarcinile sporite ce
tul clasei a V-a A a scos în localităţile : Dobra, Luncoiu
evidenţă eroismul clasei ne revin pe linia aprovizio­ de Jos, Băiţa, Crişcior, Zam, r—
nării şi servirii populaţiei
muncitoare şi al tineretului Orăştie, Leşnie. Pînă în pre­ Lucram anul trecut la alcă­ lui — milioane de oameni a-
din judeţ, voi spune că des­
utecist. zent am reuşit să moderni­ tuirea unui volum de repor­ semănători lui, construind ca
„In focul luptei s-a născut facerile de mărfuri prin re­ zăm un număr de 23 unităţi taje înfâţişînd peregrinări de-a şi el, uniţi sub aceeaşi flamu­
partidul" a fost intitulată ţeaua noastră vor fi în anul comerciale. La sfîrşitul anu­ lungul a 25 de ani, căutam o ră, a marelui campion al in­
manifestarea organizată de 1975 cu 31,5 la sută mai mari lui, reţeaua noastră va cu­ idee a prefeţei, care să inmă- dependenţei şi progresului so­
clasa a Vl-a A, în cadrul decît în anul 1970. Iată de prinde 80 de unităţi moder­ nuncheze tot ce aveam de cialist, partidul, în frunte cu
căreia au fost evocate pagini ce trebuie să imprimăm un nizate. spus în această carte - şi secretarul său general.
din istoricele lupte ale popo­ ritm accelerat de dezvolta­ — Ce ne puteţi spune de­ nici o idee nu mi se părea pitonul a început să rîdă. tilc, trebuie să vă spun că, create de el însuşi.
rului nostru sub conducerea re şi modernizare a reţelei spre introducerea unor for­ destul de bună. - Păi unde am ajunge, a după un timp, mi-am amintit La drept vorbind, un aseme­ Evocăm istoria nu pentru a
o retrăi, a ne reîntoarce in
Partidului Comunist Român. comerciale, renunţînd „din me avansate de comerţ — Am amînat prefaţa, am ple­ întrebat el, dacă flecare ar că o citisem intr-un ciclu al nea caz nu prea există. trecut — ar fi imposibil — ci
Alături de colegii lor, pio­ mers" la forme şi procedee ca de pildă autoservirea şi cat într-o lungă călătorie şi porni la drum cum i se năza- lui Borges. Bineînţeles, cele­ Omul care munceşte, care
pentru
adăuga
a
şuvoiului
nierii de Ia Şcoala generală depăşite de realitatea comer­ expunerea deschisă a mărfu­ — intr-o noapte, la volan, cînd re in vis ? Uite, şi eu, care brul scriitor fantast sud-ame- creează, cunoaşte valoarea şl contemporan al construcţiei şi
nr. 5, din Hunedoara, în cîn- ţului modern. rilor ? eram ceva mai obosit, dar sînt născut în împrejurimile rican avea două personaje dificultatea efortului său. El luptei o originală forţă motri­
tec şi poezii, au orna rial ac­ Bagdadului, visez in fiecare deopotrivă de arăbeşti, dar iubeşte şi preţuieşte roadele
— Cîte unităţi comerciale — In toată reţeaua supu­ cînd mintea făcea volute ne­ noapte o mare comoară ca­ mi-am permis o mică adapta­ ce, o forţă inspiratoare şi un
ţiunile muncitorilor din Paş­ muncii sale. Dar, asemenea
noi vor fi puse la dispoziţia să modernizării funcţionea­ aşteptate — m-am pomenit cu re ar exista in România. E re, intrucît şl Borges declară sculptorului care stă prea a- excepţional liant al coeziunii
cani, Galaţi, Arad, Oradea şi populaţiei în anul 1973 ? ză cu bune rezultate 15 ma­ o povestire. Se derula in cap, că a luat Istorioarele de la naţionale.
Valea Jiului, în semn de so­ — In total un număr de nu ştiam dacă e adusă de ascunsă la picioarele unui alţii, ba chiar îşi intitulează proape de piatra pe care o
lidaritate cu cei de Ia Ate­ 28 unităţi comerciale moder­ gazine organizate pe baza memorie sau de imaginaţie. nuc rotat, in dreptul unei fîn- ciclul ca „povestiri furate". dăltuieşte, omul face din cind Beneficiarul trecutului este
lierele C.F.R „Griviţa". acestor forme avansate, o- tîni cu cumpănă, care... în cînd cîte un pas indărăt, prezentul, iar rostul morii
ne, totalizînd o suprafaţă Spune povestea că un ro­ Pe măsură ce căpitanul de Morala fabulei e simplă: să contemple relieful de an­ noastre iubiri pentru prezentul
perative de servire. Ca ata­
MARIUS CONSTANT!NE5CU comercială dc 2 500 mp. Ţin mân visa noapte de noapte o spahii îi dădea amănunte, ro­ cîteodată nu ne dăm seama samblu al operei sale. socialist nu este simpla glori­
profesor să mai arăt că pentru îmbu- re, ne-am propus ca toate mare comoară. Era ascunsă mânul îşi dădea seama că de propriile noastre bogăţii. Istoria este un astfel de ficare, încremenirea in pre­
Hunedoara nătăţirea bazei tehnico-mate- magazinele alimentare noi să sub sicriul unui calif celebru, nucul pe care-l visa străinul Unii or putea vedea şi aii pas indărăt, care ne ajută să zent, imobilismul, ci dinamica
într-o moschee din Ispahan. era nucul din propria sa unghi al acestei morale : nu­ vedem şi măreţia trecutului transformării, folosirea tuturor
Obsedat de comoara pe care pîrghiilor ştiinţei şi sentimen­
"I curte, lăsată în ţară. S-a în­ mai călătorind sau văzîndu-te şi Iipsa de precedent a unită­
o vedea cu ochii, românul tors în grabă, a căutat repe­ cu ochii altuia poţi să-ţi dai ţii şi coeziunii de azi a po­ tului capabile de a ne ac­
nostru a pornit la drum. A celera mersul înainte. Acesta
rele, aşa cum povestea căpi­ seama de propria valoare. porului, înălţimea fără prece­
ajuns acolo tocmai cînd era
tanul de spahii că le-ar fi vi­ Poate de aceea, un filozof an­ dent a înfăptuirilor prezentu­ e rostul marii chemări, a în­
o bătaie între tilhari şi poliţie. sat, a săpat ...şi a dat de tebelic declara că „drumul lui. deplinirii planului cincinal ina-
A apucat să se uite sub si­ comoară ! spre propriul Eu trece prin ju­ Fiecare îşi cunoaşte munca inte de termen, chemare ce
criu : arăta exact ca în vis, Se afla de ani de zile sub rul Pămintului". proprie, dar patriotismul so­ răsună cu atita putere şi atîto
GHELAR. De curînd, detaşamentul cla­ puns invitaţiei de a veni în mijlocul lor. numai că dedesubt nu era ni­ nasul lui — şi nu bănuise. A
Fără a ne pierde în consi­
sei a VH-a A de la Liceul de cultură ge­ Pionierii au întreţinut cu oaspeţii un mic. trebuit să plece pînă la ca­ deraţii filozofice, trebuie spus cialist este sentimentul de pe efect pe meleagurile hunedo­
rene. Dragostea adevărată nu
a cărui înălţime putem con­
nerală din Ghelar a organizat o întîlniie cu dialog privind meseriile care se pot prac­
In încăierare, omul nostru pătul lumii, ca să-şi dea sea­ că şi mai extraordinar ar fi templa ansamblul. e niciodată satisfăcută. Iubim
fruntaşii în producţie. In cadrul ei, după tica la E.M. Ghelar, frumuseţile muncii pe a fost arestat de poliţie. ma ce comoară are acasă. Ca un om între oglinzi, pro­ prezentul şi pentru că ne adu­
rum ne comunică Marişana Toma, coman­ cazul unui om care ignoră nu
orizonturile subterane In încheiere, pionie­ — Ce căutai acolo ? - l-a Acum, ca să nu mă bă­ tagonistul de azi al con­ ce viitorul.
danta detaşamentului, pionierii au făcut o întrebat căpitanul de spahii. nuiţi că am putut eu inventa bogăţiile ascunse sub pămîn- strucţiei socialiste vede - în
primire călduroasă muncitorilor, maiştrilor, rii au prezentat în cinstea invitaţilor un Omul a povestit visul şi că- o poveste atît de plină de tul din curtea lui, ci bogăţiile apele limpezi ale patriotismu­ SERGIU FARCASAM
inginerilor de la E.M. Ghelar, care au răs- program artistic.
L