Page 63 - Drumul_socialismului_1973_02

3 \
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 634 © MIERCURI 21 FEBRUARIE 1973

siunii consemnam iniţierea
sesiunii prin prisma relaţiei petiţii Am revenit acum
la acest institut a unei com­
între
profesionale
grupe.
emoţiile
ce
după
sesiunii
au trecut şi cu dorinţa de a 1
trei
afla rezultatele. Primele fost: Ştiinţă, religie, Spectacole
viitor kn specialist grupa 1508, an IV topogra­ 99 din B Deva prezintă estradă
cîştigătoare
grupe
au
Teatrul
de
fie, grupa 2133, an IV elec­
revista
şi
minieră
gru­
tromecanică
Culegerea de lecţii publicată le din planul societăţii, deter­ lături de aceste religii de întin­ „Sus cortina Ia cetate" în
pa 1213, an IV preparare. sub acest titlu în Editura po­ minate de criza generală a ca­ dere mal mare există o serie localităţile Vulcan, Gura-
Sesiunea de iarnă s-a în­ pe institut, remarca, referin- teva prevederi ale progra­ încercăm să trasăm îm­ litică reprezintă a doua ediţie pitalismului. de secte religioase mai mult barza (21 februarie), Lu-
cheiat. A trecut şi scurta du-se la desfăşurarea sesiu­ mului comun de acţiuni cu preună cu preşedintele con­ a lucrării „Ştiinţă, religie, so­ Cel dc-al treilea sistem de sau mai puţin lzwate, cu o In­ peni (22 februarie), Orăştie
cietate“,
1971,
fiind
vacanţă. La început de nou nii că: „...există aici un co­ C.S.H. şi T.C.M.M.H. : dota­ siliului A.S. cîteva cauze ale destinată apărută în propagandiştilor, lecţii ne oferă o perspectivă fluenţă nocivă asupra maselor. şi Hunedoara (23 februa­
atît
semestru, revenim asupra lectiv uman foarte bun. rea a 15 laboratoare, extin­ acestor sinuozităţi valorice: cît şi unui cerc larg de citi­ gnoseologică şi istorică asupra Scopul acestor secte, esenţa şi rie) şi Uricani (24 februav
oglindite
sînt
activitatea
lor
celor
cîtorva rezultate ale sesiu­ Multe din notele mici ar derea halei tehnologice,- pla­ munca în asalt, pregătirea tori. problemelor religie şi mal impor­ într-o lecţie de către P. Nl- rie).
A.
ateism.
de
tante
nii, asupra unor aspecte din putea suferi o deplasare în nul privind posibilitatea de V. Oprcscu şi D. Spătaru ne Tache analizează cîteva aspecte coară. E Orchestra de muzică
nefiind
viziune
propun
generală
„laboratorul" pregătirii stu­ zona notelor mari, mai ales realizare a microproducţiei sesiunii începutul făcută încă sintetică o asupra materialismu­ şi esenţiale ale acestor niveluri In acelaşi ciclu de lecţii se populară „Doina Vrancrei",
anului,
ne-
de
la
nuanţă
de
de investigaţie : religia ca for­
denţilor. la anii mici şi în condiţiile cu studenţii, efectuarea folosirea In suficientă mă­ lui dialectic şi istoric — con­ mă a conştiinţei sociale, rădă­ remarcă şi pe analiza Gh. Vlădu- continuîndu-şi turneul în
care
etnologică
In centrul universitar Hu­ în care studenţii anilor I ar practicii săptămînale în sură a programului de con­ cepţia filozofică, ştiinţifică de­ cinile sociale ale religiei, rădă­ ţescu o face problematicii tra­ judeţul nostru, va oferi
nedoara — aflăm de la to­ şti mai bine să înveţe. Nu­ strînsă concordanţă cu te­ sultaţii. Va trebui luptat, în spre lume şi societate, discu- cinile subiective, rolul ei so- diţiilor şi sărbătorilor mistice. spectacole la Brad şi Bucu-
tînd-o sub trei aspecte : ca fi­
varăşul Anton Saimac, pro­ mai din lipsa acestei expe- mele de curs şi laborator lozofie a claselor progresiste, Reţinem soluţia pe care auto­ reşci (21 februarie), Petro­
rul
pentru
o
rectorul Institutului de sub- primul rînd, împotriva a- concepţie ştiinţifică, şi ca latu­ continuităţii: oferă înlocuirea asigurarea şani şi Lonea (22 februa­
tradiţii­
cestei mentalităţi propagată ră inseparabilă a formării con­
ingineri — a fost, în gene­ lor veclil, de natură mistică, cu rie).
de cei cu „experienţă" (pre­ ştiinţei socialiste. Din aceste
ral, o sesiune bună în sen­ puncte de vedere, educaţia a- EdsforîaSe tradiţii noi, ce vor îmbina op­
gătirea „în asalt" realizată
sul că numărul posesorilor teistă e privită la nivelul ge­ timismul cu elementele folclo­
în ajunul examenului), va rice. Religia în lumea contem­
notelor mari a crescut în neral al formării concep­
marxist-leniniste
de­
comparaţie cu numărul ce­ trebui ca, menţinîndu-se ac­ ţiei existenţă. In acelaşi sistem porană şi in dialectica acestui fe­ Pentru melomani
nomen
socialistă
societatea
spre
lor mici. La fel, la unii ani rienţe se explică notele pentru asigurarea fixării în tualii ani buni la parame­ se încadrează lecţiile despre cial-ideologic. Sînt scoase în e- sînt şi ele subiecte de analiză.
procentul de integralişti mari la primul examen şi practică a cunoştinţelor. trii valorici care i-au con­ materialitatea şi infinitatea lu­ videnţă de asemenea • izvoarele In legătură cu aceste aspecte,
este bun. Spre exemplu, la diluarea acestora la exame­ La Institutul de mine Pe­ sacrat, să-i ridice şi pe alţii mii, ca şi cea referitoare la mitologice şl filozofice ale re­ V. Asanachescu pune mai mul­ ta Ca un omagiu aglus
arătîndu-se
cursurile de zi, anul II fur­ nele următoare. De fapt, în­ troşani, primele săptămini la nivelul lor. concepţia şi ştiinţifică asupra psi­ ligiei creştine, al scrierilor ca­ şi te probleme esenţiale: fenome­ compozitorului Marţian Ne­
personalităţii.
hicului
Po-
P.
lumesc
racterul
nale şi oţeiării — 99 la su­ ceputul semestrului va mar­ ale semestrului II sînt des­ Semestrul care abia a în­ pescu-Neveanu realizează o in­ dogmelor religioase, precum şi nul religios în condiţiile actua­ grea, Electrecord a realizat
le ale societăţii noastre, proble­
tă, anul III prelucrări plas­ ca nişte discuţii serioase în tinate practicii compacte în ceput reprezintă şi timpul cursiune în problematica rela­ existenţa unor condiţii istorice ma metodelor şi formelor de un disc ce cuprinde două
materie
dintre
şi
tice şi tratamente termice primul rînd cu membrii unităţile miniere ale Văii hotărîtor al actualului an ţiei caracteristicilor fiinţei gîndire, concrete ce le-au determinat. educare ateistă, ştiinţifică, de lucrări reprezentative pen­
uma­
a
— 93 la sută, anul III elec­ consiliului A.S. care n-au Jiului, Deva şi Ghelar. Cind universitar. ŞI cum majori­ ne ca fiinţă socială, recurgînd In acest context, creştinismul combatere a obscurantismului tru creaţia acestuia. Este
ne apare ca un moment istoric
tromecanică metalurgică — obţinut rezultatele aştepta­ vor începe cursurile, prime­ tatea beneficiarilor anotim­ la aceste considerente teoretice în evoluţia religiilor ce se si­ şi misticismului. al acestei lu­ vorba de suita simfonică
general
Scopul
pentru a explica forma de cu­
89 la sută, iar la cursurile te. La fel, se va organiza le adunări generale A.S. vor pului studenţiei hunedorene noaştere pe care o denumeşte tuează alături de celelalte, ne­ crări se înscrie într-un scop „Poveşti din Grui" şi de
serale, anii III ai secţiilor o strictă verificare a situa­ fi destinate — după cum ne îşi vor înscrie, în curînd, „mitică“ şi trecerea de la a- fiind nici măcar religia cea mai mai larg: acela al educaţiei so­ „Rapsoodia română“ nr 2,
răspîndită
furnale şi oţeiării, prelu­ ţiei profesionale a fiecărui informează asistentul Ilie prezenţa pe magistralele e- ceasta la mitul religios despre şi părţi în anumite momente cialiste şi formării omului nou, op. 18. Partitura interpre­
omenirii.
ale
Urmînd
hotărîtă
consec­
şi
crări plastice şi tratamente student. Şefii de grupă îşi Rotunjeanu, preşedintele conomiei ţării, economie di- suflet. aceeaşi linie de analiză, V. A- „afirmarea societate a principii­ tativă este semnată de cele
Omul creator şi stăpîn al na­
în
ventă
termice sînt sută la sută in­ vor întocmi caiete de evi­ consiliului A.S. pe institut recţionată în primul rînd turii este obiectul analizei în- sanachescu trece în revistă lor de viaţă comuniste, parte două orchestre ale Radio-
tegralişti. Situaţia nu este denţă, din care să reiasă în — dezbaterii rezultatelor se­ de deviza calităţii superioa­ tr-o altă lecţie. Controversa is­ principalele religii contempora­ componentă a făuririi în patria televiziunii — orchestra
dintre
generală. Dimpotrivă, s-au orice moment activitatea siunii. Va fi pusă în discu­ re, se impune luarea cu se­ torică sfîrşeşte în ştiinţă şi religie ne, evidenţiind tendinţele şi noastră a socialismului multila­ simfonică şi cea de studio
se
secolul
nostru
înregistrat şi rezultate mult studenţilor, prezenţa la ţie, cu toată seriozitatea, riozitate a tuturor măsuri­ cu triumful ştiinţei. Fenomene­ procesele contradictorii ce se teral şi armonios dezvoltat“. — şi de dirijorii Emanud
sub nivelul aşteptărilor. cursuri şi seminarii, la la­ problema locului pe care le naturii sînt din ce în ce mai manifestă în cadrul acestora, Elenescu şi Carol Litvin,
Spre exemplu, anii I şi II borator, în ziua de practi­ trebuie să-l aibă viitorul ab­ lor pentru ca, începînd de mult fi explicate, iar şi efectele lor dovadă a descompunerii şi In- Prof. ANA POP SIRBU care oferă tălmăciri de
preîntîin-
prevăzute
pot
electromecanică metalurgică că". solvent In procesul de pro­ aici, din amfiteatre şi labo­ pinate. In acest sens — arată compatibilităţilor de ordin e- înaltă ţinută.
procentul de promovabilita- Cît priveşte potenţarea e- ducţie, mediocritatea fiind ratoare, dezideratul calităţii autorii — homo faber înlocu­ senţial ce există între ele. A- Hunedoara
divinităţii,
alun­
te e de... 34 la sută (!). Asis­ fectivului formativ al orelor incompatibilă cu rolul de să devină realitate. ieşte principiul conştiinţa oamenilor
din
gind
tentul Emanoil Andreescu, practice, aflăm de la prof. conducător al producţiei. acel fenomen pe care clasicii
preşedintele consiliului A.S. dr. ing. Anton Saimac şi cî- De fapt, la începutul se­ ILEANA LASCU l-au numit „opiu pentru po­
por“.
A rezolvat oare ştiinţa miste­
rul naşterii lumii ? — se în­
treabă I. Corvin Sîngiorzan.
Răspunsul este edificator la pSMÊËSk.
cele trei niveluri: microcosmos,
megacosmos,
macrocosmos obţinut rezultate sur­
şi
ştiinţa
a
ŞTAFETĂ FOLCLORICĂ prinzătoare şi acistea se acu­
mulează accelerat. Toate dove­
zile existente ne determină —
arată autorul — să considerăm
perpetuarea infinită a „lumilor“
CĂUTĂTORII DE COMORI materiale ca o realitate de ne­
contestat.
Un alt sistem de lecţii se re­
feră la relaţia între cultură şi
religie, la complexul de func­
Lunca Cernii de Sus ţii derivat din interferenţa for­
Ne
umane.
spiritualităţii
melor
atrage atenţia articolul lui Al.
Cei care au predat ştafeta ne de admirat prin vechi­ Tănase despre opoziţia dintre
cultura religioasă şi cea laică,
la Lunca Cernii de Sus mea lor au fost cînteceie a cărei formă supremă este
— artiştii amatori de pe „Cîntarea oilor“ şi „Cîntec cultura socialistă. Acelaşi au­
raza comunei Topliţa — au de mireasă“ — interpreta­ tor se ocupă şi de corelaţia
impresionat asistenţa atît te în duo la fluier de Şte­ particulară dintre morală şi re­
ligie, urmînd acelaşi drum: de
prin diversitatea „comorilor fan Marian şi Axente Băr- la opoziţia în general, la opo­
folclorice“ locale cît şi prin boni, precum şi „Cîntecul ziţia concretă dintre dogmele
calitatea interpretării lor. vălurarului", interpretat la religioase şi morala comunistă.
Revelaţia serii a fost Au­ cimpoi de către Ion Vlaico- Un alt aspect al opoziţiei pe
rel Alic din Dăbîca, ce a ni. planul conştiinţei sociale este
corelaţia contradictorie dintre
cîntat din frunză cu mult Artiştii amatori din Me- ştiinţă şi religie pe care nc-o
talent cîteva cîntece vechi ria au adus pe scenă frumo­ înfăţişează într-o lecţie F.
Georgescu.
din partea locului. sul obicei strămoşesc „mă­
Iile Stoian realizează o in­
Gazdele au prezentat oas­ suratul oilor“, şi un dialog cursiune pe plan ideologic în
peţilor, în a doua parte a de strigături, susţinut ‘gu universul contemporan de Idei,
programului, cîteva din ce­ vioiciune de către tinerele căutînd cauzele fideismului şi Scenă din filmul „Lupul mărilor“, care va rula începînd de joi la cinematograful „Patria“
iraţionalismului în perturbaţii- din Deva.
le mai reprezentative pro­ Maria Zepa şi Florea Lupu-
ducţii folclorice locale. Dem­ lescu.
T urdaş
Autodofare În scopul
Spectacolul de la Turdaş lescu şi solista vocală A- Cu caietul la uzină
a fost deschis de grupul driana Boşorogan. bunei serviri
vocal feminin din Dîncu Tot artiştii amatori din De cîteva zile, peste 40 de femei muncitoare de
Mic. A urmat apoi „Şeză­ Dîncu Mic au adus în sce­ PETROŞANI. întreprin­ mortarelor, în două staţii la Uzina „Victoria" Călan merg la serviciu cu... ca­
toarea", din care n-au lip­ nă obiceiurile străvechi derea de gospodărie loca- pentru toată Valea Jiului, iete de şcoală. După orele de muncă, ele se întîl­
sit ghicitorile, snoavele şi „Cununa griului", simbol al tivă Petroşani are în ad­ întreprinderea a fost dota­ nesc cu profesori din... uzină pentru a învăţa. Este
strigăturile. Dar cel mai ministrare peste 30 000 lo­ tă cu betoniere de mare vorba de şcolarizarea femeilor muncitoare, mai bi-
recoltelor bogate, şi „Popîl-
mult au plăcut cînteceie cuinţe proprietate de stat. capacitate, iar pentru a ne-zis, de completarea studiilor la şcoala generală.
nicul".
interpfetate de Delia Iancu întreprinderea a fost do­ putea încărca şi descărca Tovarăşa Elisabeta Szakacs, responsabilă cu munca
şi Valentina Vinţan, care au V. BOTA tată cu 17 topitoare de bi­ containerele — cu 3 auto­ în rîndul femeilor în biroul comitetului sindicatu­
dovedit multă naturaleţe şi tum, grinzi extensibile, macarale cu acţionare hi­ lui pe uzină, ajutată îndeaproape de comitetul de
sensibilitate. Programul a P. CIOROBEA containere pentru cărămidă draulică. partid şi conducerea uzinei, a organizat în unitate
continuat cu taraful cămi­ metodist la Centrul şi ţiglă, urmărindu-se în Toate măsurile vizează pregătirea celor peste 40 de femei muncitoare care
nului cultural din care s-au judeţean de îndrumare continuare containerizarea mai buna întreţinere a s-au înscris la cursurile fără frecvenţă ale şcolii ge­
Strungarul îoan Platncr de la I.I.T,. Deva execută lucrări de
foarte bună calitate, depăşeşte lunar sarcinile de plan cu 30-10 remarcat în mod deosebit a creaţiei populare şi a şi la alte materiale. fondului locativ, mai buna nerale. Cîţiva ingineri şi alţi salariaţi din uzină au
la sută. taragotistul Traian Păscu- mişcării artistice de masă In vederea centralizării şi mai operativa servire a devenit astfel profesori de matematică, fizică, ro­
Foto : VIRGIL ONOIU preparării betoanclor şi populaţiei. mână, geografie, istorie care ajută voluntar, în mod
organizat, pregătirea muncitoarelor (mame-soţii-gos-
podine) devenite, în ultima vreme, şi eleve.
fost prea uşor, mm ie mumă
99 l
dar nu m-am dat hătut se O femeie ca miile de fe­ şi-a făcut din carieră o a- de copii cărora le-a salvat Aflăm dm
mei din ţara noastră cu devărată pasiune. viaţa, recompensa morală
...... ţ
care ne mîndrim, la vîrsta O ascultam în urmă cu de o inestimabilă paloare a
Despre Alexandru Vădan, a realiza sarcinile de plan, pundă încrederii acordate — totalei maturităţi în tot ce cîţiva ani povestindu-ne de­ lacrimilor de bucurie din
şeful secţiei de mecanizare dar nu oricum, ci prin lu­ prin traducerea în viaţă a face, în tot ce gîndeşte. Fe­ spre anii adolescenţei. Dori­ ochii părinţilor care-i mul­ UN GEST SEMNIFICATIV... torul statului. Cît de mult ar ^
care serveşte C.A.P. Ilia, crări de bună calitate şi sarcinilor de plan, prin co­ meia aceasta este medic. se să fie actriţă. Părinţii ţumesc. Nu de puţine ori dori ei să vadă un spectacol ^
se ştiu numai cuvinte de la timpul optim, prin de­ rectitudine şi muncă efici­ s-au împotrivit. A mers la am văzut şi în ochii ei la­ La sosirea „Rapidului 25" prezentat de „Haţegana", i
laudă, de bune aprecieri. plasarea în fiecare zi pe entă. Bunele aprecieri le Tovarăşa dr. Eugenia Ju- medicină, nu ca la o che­ crimi, în urma unei victo­ în staţia Simeria-călători, in ansamblurile folclorice de pe 1
Cei care-i aduc aceste elo­ tarlalele unde lucrau meca­ merită cu adevărat. jescu, medic principal pe­
mare lăuntrică ci îndruma­ rii în lupta cu moartea sau ziua de 2 februarie a.c„ o lingă cluburi şi case de cui- ^
gii nu sînt alţii decît co­ nizatorii din secţia pe care MIRON TIC diatru, şefa secţiei pediatrie tă de părinţi, care doreau lacrimi de durere în urma bătrînicâ îşi făcu apariţia la tură, Teatrul de stat „Va- i
muniştii din cadrul organi­ o conduc. De fapt, legătu­ Ilia a Spitalului din Hunedoara, „să-i asigure un viitor". Aşa unui eşec. o fereastră. însetată, cu un lea Jiului" din Petroşani, ves- J
zaţiei de bază, mecanizato­ ra apropiată cu oamenii cum se deprinde omul cu Competenţa sa, în dome­ pahar în mină, făcea semne titul taraf din Vaţa de Jos ! 1
rii din cadrul secţiei, cit şi din brigadă nu am negli­ toate, cînd există dragoste niul participării la diverse să i se aducă puţină apă de „Le-ar asigura pînă şi masa, \
conducerea S.M.A. Cu cîte­ jat-o niciodată. de muncă, de învăţătură, simpozioane sau întruniri băut. In forfota produsă (ra­ mărturiseşte secretarul corni- I
va zile în urmă, am căutat Sub această deviză, sec­ treptat, pe atunci tînăra ale şefilor de secţii din ţa­ pidul nu stă decît două mi­ tetului comunal de partid, to- >
să aflăm izvorul referinţe­ ţia pe care o conduce Ale­ studentă, o craioveancă şate­ ră, ne mîndreşte pe toţi cei nute în staţie) nimeni nu ob­ varăşul Emil Furdui, numai \
lor bune date comunistului xandru Vădan a fost an de nă şi frumoasă, s-a ataşat care o avem în mijlocul serva gesturile femeii. să-i aibă între ei". i
Alexandru Vădan. ...Era an fruntaşă pe S.M.A. A- cu uşurinţă, nu ca o re­ nostru, cei care-i ascultăm Pe o linie alăturată însă,
Credem că această dorinţă i
prin anul 1955. Printre ab­ nul trecut, planul de veni­ semnare de medicină. Des­ opiniile, cei cărora ne îm­ în cabina unei locomotive a locuitorilor din satele co- >
solvenţii şcolii de mecani­ turi al secţiei a fost depă­ coperise acolo la facultate părtăşeşte noutăţi în dome­ Diesel, se afla, împreună cu munei Burjuc va afla ecou la J
zatori agricoli de la Alba şit cu 55 000 lei. Cheltuieli­ în Bucureşti ceva : rolul niul îngrijirii şi tratării co­ ajutorul său, mecanicul Va-
le la 1 000 lei venituri au sile Rusu, de la Depoul formaţiile amintite şi în spe- )
Iulia se afla şi un tînăr cu însemnat, nobila misiune a pilului bolnav. cial la cei care le îndrumă i
fost reduse cu 133 lei. La C.F.R. Petroşani. Observînd
priviri atente, intime. Tră­ Este pentru mulţi model activitatea. /
C.A.P. Ilia, unitate servită medicului, chemarea spre semnele femeii a coborît in
ia ca nimeni altul acest e- de conduită profesională,
veniment. Apropierea^ înca­ de secţia condusă de Ale­ „Nenea“ micuţii pacienţi de care nu model de dăruire şi eorec- grabă, a luat paharul, a a-
drării în muncă, a întîlni- xandru Vădan, s-au obţinut s-a despărţit niciodată. Ve­ titdine, de omenie. Energi­ lergat la cişmeaua staţiei şi STATUIA PARASITA
rii cu meseria în care se producţii superioare celor chea dragoste pentru artă că, înverşunat luptător îm­ s-a înapoiat cu el plin cu
ani de zile, in curtea ţ
calificase îl fascinau. Şi, planificate: la grîu cu 375 nu aşteaptă nu a murit totuşi. Nu de potriva superficialităţii şi apă. Bătrîna n-a mai apucat De ani d
era firesc să fie aşa. Mese­ kg la hectar, iar la porumb formalismului, face totul să-i mulţumească. Rapidul o întreprinderii cinematografice ,
ria de mecanizator o în­ cu 1 100 kg. Mai e de a- „Nenea“ Petrescu, cum îi spun puştii din hloc, a venit puţine ori am văzut-o în pentru a insufla cadrelor în luase deja din loc... a judeţului Hunedoara din j
drăgea de mai mulţi ani. dăugat încă un fapt, şi anu­ în freamătul Hunedoarei de la Bretea Mureşană, atunci echipa de teatru a spita­ subordine dragostea pentru Mecanicul Vasile Rusu s-a Deva, str. Avram Iancu, nr. i
cînd mintea mea de copil nu putea să-şi explice clar ce
De aceea, n-a zăbovit o me acela că în toamna tre- este un comunist... S-a avîntat în inima incandescentă a lului, la brigada de agita­ muncă, impuls care trebuie urcat în Diesel, aşteptind 10, s-a rătăcit o statuie, a 1
clipă. S-a prezentat la con­ , cută mecanizatorii din sec­ oraşului cu o abnegaţie pe care am înţeles-o numai după ţie în calitate de instructor, să fie cheia succeselor, a semnalul de plecare spre Pe­ lui M. Eminescu, retezată pe )
ce şcoala şi viaţa m-au făcut să înţeleg că locul meu este
ducerea S.M.A. Ilia, acolo ţia Ilia au dat un preţios printre comuniştii de aici din Combinatul siderurgic Hu­ troşani. la mijloc şi uitată definitiv \
unde de fapt avea şi re­ ajutor şi altor unităţi pen­ nedoara, unde s-a format omul şi comunistul Andrei Pe­ interpret şi autor. Dar via­ împlinirilor. Un gest al omeniei. acolo. Albă, ca zăpezile poe- 1
partizarea. Contactul cu noii tru terminarea lucrărilor trescu — exemplu demn de urmat pentru tovarăşii săi de ţa sa, totul, rămîne mese­ ziei pe care o simbolizează, i
colegi de muncă l-a făcut de însămînţare a cereale­ la uzina cocsochimică. II iubim cu toţii aşa cum îl iubesc ria căreia s-a dedicat în MARCELA MIHAILA DORINŢA LOCUITORILOR statuia Luceafărului poeziei ţ
cei 2 copii ai săi, Mariana şi Marius, pentru vorba bună pe
repede. Bagajele de cunoş­ lor. Conducerea C.A.P. Do- care nu o caută mult. pentru sfaturile care dovedesc com­ întregime. asistentă pediatră COMUNEI BURJUC româneşti înfruntă timpul aş- i
tinţe profesionale, dăruirea bra şi ale unor unităţi din petenţă şi pregătire continuă, pentru atitudinea fără pată la Spitalul unificat teptînd să-şi amintească ci- J
în serviciu şi în familie.
cu care a început munca zona Haţegului au avut nu­ Pentru toate calităţile sale şi pentru încrederea de Femeia matură de azi a- Există localităţi în judeţ neva că, totuşi, există ! \
l-au ajutat să se facă re­ mai cuvinte de laudă pen­ care se bucură a fost ales secretar al organizaţiei de par­ re cu ce se mîndri : sute Hunedoara care ar dori să devină şi ele
ascultînd
îndeplineşte
mereu
pede cunoscut. Astfel, nu­ tru mecanizatorii din secţia tid, funcţie pe care şi-o care l-a ajutat întotdeauna cu- gazda unor formaţii artistice SE IMPUNE „LUMINA" IN ţ
vîntul
cuvînt
partidului,
să
mai după un an de mun­ lui Alexandru Vădan. păşească peste anevoioasele probleme din anii începutului, de renume, dar din păcate
că, conducerea l-a numit în — Acum, în această pe­ l-au ajutat să înţeleagă necesitatea apropierii de tovară­ sînt ocolite. Nu din cauză că PROBLEMA... ILUMINATULUI ţ
fără
funcţia de şef de brigadă. rioadă, parcă nu mă simt şii săi, necesitatea de muncii pentru preget pentru a da cît locuitorii lor s-ar fi plictisit
mai
noastre.
tone
cocs
furnalele
de
multe
An
Apoi, peste cîţiva ani, oda­ în largul meu, ne spunea an, comunistul Andrei Petrescu adună victorii după vic­ Poşta concursului de evoluţia artiştilor amatori Noi, oţeiării, ne-am anga- ^
tă cu reorganizarea S.M.A., Alexandru Vădan. M-am o- torii, satisfacţii după satisfacţii şi toate acestea la îndem­ proprii pe care „îi cunosc şi-i jat la însemnate economii de
i s-a încredinţat funcţia de bişnuit cu ritmul campani­ nul celui care este încercatul şi înţeleptul nostru conducă­ văd mereu" pentru că arta metal în acest cincinal al
tor: Partidul Comunist Român.
şef de secţie. In anul 1962 • ilor, cu activitatea febrilă. ...Şi în toate victoriile sale se simte şi contribuţia co­ R. Işfănoiu — Dăbîca. Re­ publicate întrucît nu con­ cu nebănuitele ei resurse ţi calităţii. Angajamentul celor
comuniştii din organizaţia Dar, cîte nu sînt şi acum lectivului de cocsari care l-a numit reprezentant în consi­ gretăm, dar subiectul abor­ ţineau suficiente elemente, se relevă mereu cu noi şi noi care răspund de iluminatul
străluciri. Nicidecum. Ci pen­
de bază l-au primit în rîn- de făcut, mai ales că ne-am liul oamenilor muncii. o dată cum prezintă interesele muncito­ dat nu s-a integrat în pro­ date concrete care să sus­ tru că e in firea omului de public nu-l cunosc însă, dar
Cine
îl
aude
cjurile lor. Priceperea, spi­ propus ca înainte de 1 mar­ rilor şi necesităţile producţiei nu-1 uită curînd, fiindcă blematica concursului. ţină ceea ce aţi dorit să a cunoaşte şi vedea mult şi îl observ pentru că...
ritul organizatoric, dăruirea tie toate utilajele secţiei să are o vorbă care pătrunde adînc în memorie şi în care Ion Coţoi — Brad. Arti­ comunicaţi. felurit, de a trăi emoţii pe In municipiul Hunedoara .
în muncă i-au adus cea fie revizuite şi reparate, ca adevărul nu trebuie căutat pentru că se desprinde singur. fost decorat cu colul dv. nu aduce nimic Dănuţ Vlad — Hunedoa­ care cugetul său n-a reuşit s-au iluminat toate sectoare- 1
„Zilei
ocazia
Cu
a
metalurgistului“
mai frumoasă adeziune. o dată declanşată campania „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a pentru merite deosebite în nou. Despre realizările pe ra. Articolul trimis abor­ să le trăiască, dar şi le ima­ le, inclusiv „micro 4". Acesta ţ
de primăvară să pornim cu muncă.
— N-a fost prea uşor, mai tărîm edilitar-gospodăresc dează prea multe aspecte ginează. s-a iluminat însă de tot. A- i
toate forţele în cîmp. De De curînd am citit în ziar că „nenea" Petrescu a fost
ales la început, dar mi-am ales membru în Comitetul judeţean de partid. Aş fi vrut din comuna Baia de Criş din activitatea C.A.P. dar Dorinţa aceasta am cule- dică ziua şi noaptea. Ca să J
fapt, mecanizatorii secţiei se poată raporta... risipă de ţ
dat seama că mandatul a- să-l întîlnesc ca să-i strîng mîna, dar mereu este plecat s-a mai scris. nici unul nu a fost temei­ s-o de la oameni din Tisa,
nici în prezent nu stau. Te­ cu treburi, ba într-un loc, ba în altul. Am înţeles că „ne­ energie electrică. ţ
cordat cere încredere şi nea“ Petrescu nu aşteaptă pe nimeni şi că alături de el Nicu Sbuchea — Haţeg. nic aprofundat. Tătărăşti, Glodghileşti (comu­
renurile C.A.P. Ilia şi Brîz-
răspundere, eforturi. De a- pot merge şi eu numai potrivlndu-mi pasul după al lui. Reportajele intitulate „Se Mihai Rudeanu — Uni­ na Burjuc). In toate aceste Nu ştiu oare tovarăşii de i
nic au nevoie de îngrăşă­
sate sînt cămine culturale
ceea, nu m-am dat bătut. minte. GHEORGHE MATEI schimbă Lunca Cernii" şi rea, Dorin Gavrilă — Deva. noi, spaţioase, construite prin la I.G.C.L. Hunedoara că '
Deviza mi-a fost în fiecare Iată cum ştie comunistul Hunedoara „S-a schimbat ceva şi în Portretele s-au dovedit in­ strădania oamenilor cu aju- ziua se obişnuieşte ca neonul 1
de pe străzi să fie stins ? ! ţ
an, în fiecare campanie, de Alexandru Vădan să răs- Munţii Retezat“ nu au fost suficient realizate.