Page 66 - Drumul_socialismului_1973_02

FisraTOWi'- w.v .‘' Kwr-ccu
u
¡S5S322Ua«7î3rS3ilH2^ «S3BBSDEBS3X 2SZWB2StmBSBXM3aBBGWGBMm2rvnmJ A'ATL3«H8H&^aaft»SftBEBE3grara^TOati^jm!Hk^'>ig««ZEB^^ " ran* gwenwwr"
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 635 ® JOI 22 FEBRUARIE 1973

înfăptuirea hotărîrii re­ în construcţie, folosirea inte­ de neatenţie la unele lucrări, de la acest lot, ţinută în ul­ tul" eficienţei constă în fer­
centei conferinţe judeţene de grală a timpului de lucru, pe fluxul normal al produc­ tima decadă a lunii ianuarie mitatea, în perseverenţa cu
partid privind realizare, îna­ combaterea tuturor atitudini­ ţiei apar „scurtcircuite" 1973, comuniştii au lansat i- care urmărim finalitatea ac­
inte de termen, a cincinalu­ lor negative. Obiectivul mun­ care diminuează realiză­ niţiativa : „Fiecare lot să con­ ţiunilor. In organizaţia de
lui, a sarcinilor de plan pe cii politice de masă este în­ rile planului de produc­ struiască lunar, prin gospo­ bază de la Lotul nr. 13 s-a
anul 1973 reclamă necesita­ dreptat, în cele 6 organiza­ ţie. In asemenea cazuri, a- dărirea mai bună a materia­ constatat, în anul trecut, că
tea îmbunătăţirii continue a ţii de bază de aici, firesc, şi gitatorii intervin prompt. Fo­ lelor, un apartament realizat nu toate echipele îşi realizau
activităţii politico-ideologice, spre formarea omului, spre losind o gamă largă de me­ exclusiv din economii la par­ la timp şi în depline condi-
intensificării muncii politice modelarea lui: cultivarea tode, cu deosebire munca de tea de zidărie“. Inţelegînd ţiuni de calitate sarcinile de
de masă, activizării tuturor trăsăturilor de tip nou, socia­ la om la om, convorbirile pp semnificaţia politică a aces­ producţie. Fenomenul .a atras
formelor de înrîurire a con­ liste, forjarea în conştiinţa probleme în grupuri, puterea tei iniţiative şi rezultatele cu desigur atenţia. S-au luat şi
ştiinţelor, cu deosebire acti­ oamenilor a atitudinii îna­ de influenţă a exemplului care se poate solda în com­ unele măsuri administrative.
vitatea agitatorilor. Ce mă­ intate faţă de muncă, a unui personal, crearea unei opinii petiţia pentru devansarea cin­ Insuficiente însă. Atunci au
suri întreprind organizaţiile mod civilizat de comportare publice, agitatorii mobilizea­ cinalului, agitatorii nu au aş­ intervenit agitatorii. Au fă­
de partid pentru înfăptuirea — pe şantier, în societate şi ză permanent salariaţii, asi­ teptat dispoziţii speciale pentru cut un studiu, depistînd ast­
acestui deziderat, ce metode
fel cauzele nerealizărilor de
folosesc ele pentru continua la unele echipe. Pentru
perfecţionare a activităţii a- IN MUNCA POLITICĂ DE MASĂ înlăturarea deficienţelor, co­
gitatorilor, pentru sporirea munistul Vasile Zmeu a lan­
influenţei muncii educative şi sat chemarea : „Nici o echi­
dezvoltarea conştiinţelor u- pă sub plan — calitatea lu­
mane ? întrebarea am adre­ crărilor, primul nostru obiec­
sat-o tovarăşului inginer
tiv“. Agitatorii au militat
Gheorghe Cărăbaş, şeful şan­
pentru extinderea iniţiativei
tierului 1 construcţii Deva,
pe toate loturile. în fiecare
membru în comitetul de par­
sector de activitale. Ca urma­
tid al şantierului.
re, în 1972, din cele circa 100
— Experienţa demonstrea­ echipe existente pe întreg
ză că rezultatele obţinute în şantierul, 95 dintre acestea In laboratorul de aparataj electr!« de la S.C.S.M. Petroşani, tehnicianul Nlcolac Boicescu
diverse domenii de activita­ şi-au realizat planul la zi, ob- constituie un bun exemplu de competenţă prbresttmaliL lată-l executînd verificarea unui pro­
te, ne-a răspuns interlocuto­ ţinînd chiar şi depăşiri între totip de aparat de puşcare, capabil să aGţ+o««5e strrrnTTan CUB tic -capse.
rul, sînt direct proporţionale 10—15 la sută faţă de sarci­
cu preocuparea de a orienta nile de producţie.
munca politică de masă spre în viaţa de familie —, crea­ gură muncii politice finali­ popularizarea iniţiativei, pen­ Finalitatea muncii politice
problemele producţiei, de a-i rea unui curent de opinie tate, eficienţă practică în ac­ tru „convingerea“ tuturor oa­ era încetăţenită pînă nu de­
stabili ţeluri precise, majore împotriva manifestărilor re­ ţiune. menilor de pe şantier şl pre­ mult şi în organizaţia de ba­
în fiecare loc de muncă, în trograde, a atitudinii de in­ Sigur, nu este suficient a luarea de către ei a iniţiati­ ză de la Lotul nr. 14. Se DIN SIMM DEMNITĂŢII
fiecare sector. Prin natura ei, dolenţă, superficialitate, dez­ conecta potenţele muncii po­ vei. Au organizat operativ con­ crease aici o opinie împo­
munca politică de masă, ac­ interes faţă de cerinţele în­ litice cu obiectivele majore sfătuiri pe locuri de produc­ triva stărilor de indisciplină,
tivitatea zilnică cu oamenii, tregului colectiv. ale producţiei, a pune în fa­ ţie, discuţii de la om la om, tirul concentric al criticii nu Viaţa a mii ceferist este nu oricare —, un rol, un clnstea sa în muncă, în fa­
deci munca de la om la om Este interesant de remar­ ţa agitatorilor problemele au revitaiizat realmente în­ ierta pe nimeni. Deşi bună, mai austeră, mai cumpătată, rost în viaţă. Că sînt o ro­ milie, în cîteva cuvinte :
desfăşurată cu deosebire prin cat că agitatorii, obişnuiţi fundamentale ale colectivu­ treg colectivul. Măsurile în­ cu eficienţă în producţie, a- mai echilibrată decît a alto­ tiţă în acest complex an­ Vasile Ghiura este omul zi­
intermediul agitatorilor, este aici a ţinti mereu spre mai lui. Esenţialul este ca aceştia treprinse au dat astfel roade : ceastă practică a fost aban­ ra. Este o viaţă străbătută grenaj al vieţii. lelor noastre".
chemată să contribuie la dez­ bine, spre mai mult, conferă să acţioneze prompt oricînd obiectivele muncii politice — donată. Şi cîte nu ar fi de de o severitate morală, de — Cei care vă cunosc şi — Aveţi momente, din
voltarea conştiinţei maselor, muncii politice de masă un situaţia o cere, să întreprin­ avînd în prim plan această spus. aici : datorită indiscipli­ o etică a profesiunii care se vă apreciază, avînd pentru anii de muncă, care s-au
la crearea unui climat efer­ caracter combativ, continuu ; dă concomitent două acţiuni : iniţiativă — au devenit în scurt nei de la program, încălcă­ educă, care se formează in dumneavoastră numai cu­ incrustat în inima, in cuge­
vescent, combativ în toate activitatea de „campanie" una de popularizare a iniţia­ timp o problemă de conştiin­ rii tehnologiei de producţie, timp. Şi, totuşi, chipul omu­ vinte de stimă; spun că tul dumneavoastră ?
sectoarele de muncă. Esenţia­ sau „asalt", atitudinea de tivei, a documentului de par­ ţă pentru fiecare constructor. la o seamă de obiective nu lui care adună, in curind, — Multe. Multe şi frumoa­
lul constă deci în conjuga­ mulţumire negăsindu-şi prac­ tid, a hotărîrii aduse în dis­ Ca urmare, realizarea exem­ sînt respectate termenele de 30 de ani de muncă pusă se. Ele mi-au dat, de atîtea
rea activităţii politico-educa- tic cîmp de acţiune. Bunăoa­ cuţie şi alta de explicare a- plară a sarcinilor sporite de execuţie intermediare. Ceea tn slujba aceleiaşi profesii ori, tărie şi încredere în
tive cu aspectele majore ale ră, deşi în organizaţia de ba­ profundată a conţinutului po­ plan pe anul 1973 are de a- ce înseamnă că nu există o — ceferist — nu poartă oameni, in mine — aş spu­
îndeplinirii planului, cu ne­ ză de la Lotul 11 calitatea lu­ litic. a ideilor fundamentale cum un fundament nou, solid, corelare între diferite opera­ nici o nuanţă de severitate. ne. Unul şi cel mai proas­
cesităţile vitale ale produc­ crărilor efectuate se ridică ce le cuprind. în aşa fel ca axat pe munca politică desfă­ ţii, adesea acestea sp supra­ Zimbetul său e deschis ca păt s-a petrecut acum un
ţiei. permanent la un înalt nivel, prin intermediul procesului şurată prin intermediul agi­ pun, fapt care dăunează con­ o fereastră spre comunica­ an, mai precis la 5 martie.
Desfăşurată pe asemenea reflectînd direct propunerea educativ să le transforme în tatorilor pentru generalizarea tinuităţii şi calităţii lucrări­ rea socială intre semeni ca- Fără a perturba mersul de
coordonate, munca politică constructorilor de a realiza convingeri proprii. Acţionînd şi înfăptuirea chemării co­ lor. Asemenea neajunsuri ar re-şi datorează respect re­ ceasornic al trenurilor, a
de masă de la Şantierul 1 obiectivele ce le revin la ni­ în acest fel, agitatorii din or­ muniştilor de la Lotul 11. putea fi înlăturate, desigur, ciproc. Omul al cărui chip trebuit să descentralizăm
construcţii Deva este subor­ velul exigenţelor şi al cerin­ ganizaţia de bază de la Lotul De bună seamă, oricît de dacă s-ar reveni la practica e încadrat, azi, tn argintiul staţia pentru trei luni, pen­
donată evident bunului mers ţelor impuse de tehnica ac­ nr. 11 rezolvă multe din pro­ existentă nu demult aici, da­ părului face pe cei care-l tru lucrările de electrifica­
al producţiei : realizarea tuală în construcţii, agitato­ blemele spinoase cu care co­ bune ar fi metodele folosite, că muncii politice l-ar fi sub­ int Unesc să-şi încline cu re a căii ferate. Ne-am re­
planului la toţi indica­ rii nu se declară mulţumiţi. lectivul de aici este. cotidian, măsurile iniţiate, ele singure ordonate toate aspectele din mai mult respect fruntea. întors — ca să zic aşa —
torii, executarea în ter­ Mai sînt cazuri cînd, dato­ confruntat. Recent, la aduna­ nu pot conferi eficienţă prac­ sector. E stima ciştigată, de-a lun­ la începuturile muncii in
men a obiectivelor aflate rită unor deficienţe, lipsei rea generală a salariaţilor tică muncii politice. „Secre­ IOAN SANDU gul anilor, de omul pentru căile ferate. A trebuit să a-
care demnitatea a fost lian­ ducem acari, revizori de
tul ce a unit triunghiul ace, oameni din diferite sta­
muncă-familie-viaţă. ţii ale ţării. M-a impresio­
— Ce au însemnat pentru nai felul şi rapiditatea cu
i generale ale oamenjor gassy dumneavoastră cei 28 de care s-au sudat aceşti oa­
LV. cu circuit ani dăruiţi muncii de fero­ niciodată nu vă adresaţi meni. In 3 zile am fost toţi
v* *<w.v viar ? unui om — indiferent de o singură familie cu sute de
întrebarea învăluie cald virstă — la persoana a Il-a. umeri intr-unui singur. Nu
închis chipul tovarăşului Vasile — Ii respect şi mă res­ pot uita voinţa lor, fermita­
Producerea Gliiura, omul ce îndeplineş­ pectă. Cunosc o vorbă din tea lor, tăria lor de carac­
ter...
din
bătrîni:
„Apa
curge
te cu demnitate de comu­
O reţea de televiziune cu nist postul de şef de staţie sus in jos". Aşa este şi cu Cînd vorbea despre oa­
circuit închis a fost pusă în exemplul.
funcţiune în cadrul Spitalului în gara Simeria. meni, despre colectivul în
II ascultam pe omul Va­
judeţean din Bula Mare — li­ — Cred că e perioada în sile Ghiura şi in ureche îmi care s-a forn:'-', pe. care-l
legumelor-latură tăţi sanitare au din fost ţară. vizitatorii care m-am format ca om, stăruiau aprecierile colegu­ conduce, chipul ..omului zi­
na dintre cele mai mari uni­
Primii
în care m-am încadrat şi a-
lelor noastre“ avea aceeaşi
beneficiari
maternităţii, fără ca prezen­ firmat ca salariat, In care lui său Ion Bădescu, şeful frumuseţe re i se aprindea
ţa lor în spital să constituie mi-am dat seama de forţa reviziei de vagoane : „Eu aş în obraji şi cînd vorbea de­
vreun pericol pentru starea şi de tăria colectivului, de sintetiza capacitatea profe­
sănătăţii micilor pacienţi. La faptul că muncind, conlu­ sională a acestui om, mo­ spre Stela — fi'ra aflată în
importanta sfîrşitul anului, televiziunea crând cu oamenii am avut destia, frumuseţea — marea aceste zile in varanţa stu­
se va extinde în toate secţi­
denţească, şi cină amintea
ile
unitate
spitalului,
in
care
pot fi îngrijiţi 1 700 de bol­ sarcini, obligaţii, satisfac­ frumuseţe sufletească, c.um- de familia sa dragă.
navi. ţii. O perioadă in care am pătatea, omenia, grija pen­
simţit că am un loc — şi tru tot ce se petrece in jv- LUCIA LICIU
a activităţii
CREŞTERILE CANTITATIVE SI Lucrări de îmbunătăţiri
Privită prin prisma reali­ probleme referitoare la nece­ I
zării indicatorului sintetic de sitatea sortării produselor din CALITATIVE ALE PRODUCŢIEI
plan, activitatea desfăşurată cîmp de către producători, a funciare
în anul trecut de către lucră­ asigurării unei calităţi cores­ (Urmare din pag. 1) fabricare a cocsului metalur­
torii din cadrul întreprinderii punzătoare produselor desti­ gic brichete, pentru asimila­
judeţene pentru producerea, nate exportului, respectării gic pe tona de fontă mai pu­ rea unor tipuri noi de cilin­ (Urmare din pag. 1) Preda — să amintim doar
valorificarea şi industrializa­ preţurilor stabilite pe calităţi, ţin decît a fost planificat a- dri necesari laminoarelor etc. cîteva nume, efortul lor con-
rea legumelor şi fructelor se cît şi a îmbunătăţirii forme­ nul trecut. In cele peste 50 Amintind aceste aspecte nu re au drept scop eliminarea cretizîndu-sc în realizarea lu­
poate aprecia ca pozitivă, în lor de prezentare (prin extin­ de zile care au trecut din a- socotim că am epuizat şirul apei în exces de pe circa 400 crărilor de îmbunătăţiri fun­
final aceasta concretizîndu-se derea spălării şi preambală- cest an, furnaliştii din Călan faptelor care merită să fie e- hectare. Secretarul comitetu­ ciare pe 4 000 ml.
lui comunal de partid, tova­
în depăşirea beneficiilor pla­ rii) şi desfacere a legumelor. şi-au respectat un valoros an­ videnţiate şi apreciate. Aşa răşul Marin Mălăescu, şi pri­ Infruntînd capriciile vre­
nificate. O influenţă favora­ De asemenea, au fost releva­ gajament de a realiza toată cum s-a anunţat la vremea marul comunei, Augustin mii, la Sarmizegetusa circa
bilă au avut-o rezultatele în­ te măsurile luate pentru îm­ fonta care se produce peste potrivită, aici, în Uzina „Vic­ 400 cooperatori au fost pre­
registrate în sectorul de pro­ bunătăţirea organizării mun­ plan cu cocs din economii. toria“ din Călan, s-a născut şi Drăghin, ne-au făcut preci­ zenţi la efectuarea lucrări­
ducţie industrială, cu excep­ cii în depozite şi la magazi­ Aceste succese reprezintă acţionează puternic iniţiativa zarea că şi în zilele anterioa­ lor pentru eliminarea exce­
ţia Fabricii de conserve Ha­ ne, cît şi la sectorul de pro­ doar o parte din efectele e- ..De vorbă cu conştiinţa". Co­ re au mai fost organizate ac­ sului de umiditate de pe mai
ţeg, unde producţia globală ducţie industrială. forturilor care se fac la Că­ muniştii, toţi muncitorii, teh­ ţiuni obşteşti la curăţarea a mult de 30 de hectare din ce­
s-a îndeplinit doar în propor­ O subliniere aparte se cu­ lan pentru scurtarea cincina­ nicienii şi inginerii uzinei 120 hectare păşuni. le 132 planificate. Tovarăşul
Cooperatorii
Drago-
Vasile
co­
Cornel
ţie de 83,9 la sută, ceea ce se vine în legătură cu activita­ lului şi pentru creşterea efi­ discută mereu cu propria lor tescu şi Vizante Udroni ne-au mitetului Zgîrcea, secretarul partid
conştiinţă,
dornici
de
comunal
hotărîţi
şi
evidenţiază în minusuri apre­ tea Fabricii de conserve din cienţei economice. In perioa­ să găsească acele resurse u- spus că, la fel ca şi ceilalţi şi primarul comunei, a ţinut
ciabile — de ordinul sutelor Haţeg. Directorul acesteia, to­ da care a trecut din anul mane şi materiale care asigu­ cooperatori, ei consideră par­ să evidenţieze pe cîţiva din­
de tone — de produse. In varăşul Lazo Alexei, a făcut 1973, toate sectoarele uzinei ră îndeplinirea cincinalului ticiparea la lucrările de îm­ tre participanţii la acţiune.
privinţa intrărilor la fondul cunoscut că restanţele faţă de şi-au depăşit sarcinile de înainte de termen şi cu efi­ bunătăţiri funciare ca pe o Iată numele acestora : Păun
de stat, desfacerii cu amănun­ plan se datoresc nepunerii în plan. asigurînd astfel supli­ cienţă maximă. Ei ştiu că îndatorire de prim ordin, a- Hibais, Angheluţ Obrejan,
tul şi exportului, întreprinde­ funcţiune înainte de începe­ mentar însemnate cantităţi de mai pot realiza încă mult vînd în vedere roiul lor de­ Ion Răzvan. Alexandru Bwr-
rea a rămas cu o serie de rea sezonului de recoltare a metal, semicocs, maşini şi u- pentru creşterea productivi­ cisiv în lupta pentru creşte­ lecher, Albulescu Dumitru Tio
datorii neonorate, influenţînd legumelor a capacităţilor pla­ tilaje pentru industria meta­ tăţii muncii, pentru folosirea rea producţiei şi a venituri­ şi alţii. Fiecare dintre ei au fost
astfel şi modul de aprovizio­ nificate, cît şi persistenţei u- lurgică. Sub îndrumarea co­ intensivă a agregatelor şi re­
mitetului de partid se desfă­ lor cooperativei. In fruntea prezenţi împreună cu soţiile,
nare a populaţiei cu legume nor deficienţe de natură or­
şoară o largă acţiune pentru ducerea cheltuielilor materia­ acţiunii s-au situat Gheorghe unii chiar şi cu copii. Pentru
şi fructe. ganizatorică. In această or­ Ursu, losif Pascu, Crăciun a urmări şi evidenţia exact
Comunistul Ioan Grecu, şeful atelierului scule de la I. I. L. optimizarea produselor fabri­ le. Colectivul de la Călan
Este adevărat, aşa cum s-a dine de Idei s-a insistat pe Deva, lucrează la matriţa pistolului de lipit cu fludor, premiat cate şi pentru reducerea chel­ Tudoni, Dumitru Mihăescu, realizările, volumul de lucrări
subliniat în darea de seamă accelerarea ritmului investi­ la cel de-al Vl-lea pavilion de mostre, Bucureşti 1972. tuielilor de producţie. In a- este hotărît să răspundă cu Ion Arad, Viorel Niculescu, s-a repartizat individual pe
şi în discuţii, că au existat ţiilor şi asigurarea resursei Foto ! VIRGIL ONOIU cest sens se caută soluţii pen­ fapte acestor imperioase ce­ Anton Macra, Viguţa Fiat, braţe de muncă apte de lu­
unele motive obiective care de apă la nivelul consumului, tru perfecţionarea reţetelor de rinţe. Leontina Păsculescu, Ioan cru.
deoarece In prezent unitatea
au determinat preluarea unor
nu dispune nici de jumătate
cantităţi de produse mai mici
din cantitatea cerută.
decît cele stabilite. Nu se
poate însă ignora nici faptul Privind activitatea noului tive şi nici o altă cale nu-i munca şi cartea, cîndva se­ Dar protagonista rînduri- că ea singură". Aşa s-a în-
reliefat de adunările genera­ an, s-au conturat cîteva ce­ mai poate lua locul. Una parate, stau acum alături, lor de faţă este, în acelaşi tîmplat şi cu Maria Stan.
le ale cooperatorilor — ne rinţe hotărîtoare pentru îm­ DE U AI clin trăsăturile esenţiale ale într-un raport nu numai de timp, exemplu dc mamă şi N-a visat la glorie. A lucrat
referim în special la C.A.P. bunătăţirea aprovizionării perioadei de după Congre­ compatibilitate deplină, dar gospodină. Cînd intri în ca­ pur şi simplu cum o îndem­
Deva, Simeria, Hărău, Geoa- populaţiei. Intre acestea, un sul al X-lea al partidului şi într-unul de implicaţie. sa ei, parcă ai reţinere să na inima. Iar inima ei a
giu şi altele — care au adus loc de seamă îl ocupă creş­ este această înfrăţire dintre Rezultatele uneia depind de calci pe covoarele şi duşu­ fost generoasă. Toţi care lu­
terea preocupării pentru soar­
critici serioase la adresa co­ muncă şi învăţătură. Cît eforturile celeilalte, una se melele strălucitoare. Copiii crează alături de ea vor­
ta producţiei în ferma pro­
laborării cu I.P.V.I.L.F. da­ sîntem la şcoală să învăţăm luminează şi se înnobilează îi vezi mereu ordonaţi, cu­ besc despre dînsa ca despre
torită nepreluării la timp a prie şi în cadrul unităţilor muncind, iar mai tîrziu, în prin cealaltă. raţi şi cuviincioşi cu cei din »o femeie modestă şi foarte
sute de tone de produse, care contractante, urmărirea eşa­ Cînd în 1971 începusem terile lor. Băieţii din cla­ jur, avînd întotdeauna un
lonării judicioase a produce­ producţie, să muncim învă- harnică.
din această cauză s-au depre­ la Vaţa de ¡Jos organizarea sele a Vil-a şi a VIII-a au Prof, SABIN SELAGEA bun exemplu de cinste şi
rii legumelor, astfel Incît să
ciat şi dat apoi în furajare pregătirii tehnico-productive trecut din atelierul şcolii în tînd necontenit. Iată că Vaţa de Jos corectitudine în mama lor. Prof. M. CONSTANTINESCU
la animale. Evident, într-o a- poată fi valorificate eficient a elevilor, credeam că două cel al întreprinderii, pentru
semenea situaţie este o ce­ toate produsele obţinute, des­ menghine şi un banc pot re­ ea în stagiul lor de 2 luni Există un proverb: „Nu Şcoala generală nr. 9
rinţă imperioasă ca relaţiile făşurarea unei munci concre­ zolva singure problemele ri­ să urmărească şi să sprijine căuta gloria, o să te găseas­ Hunedoara
întreprinderii cu unităţile te de îndrumare şi control In dicate de noua formă a in­ direct procesul de muncă.
producătoare să fie substan­ teren, acolo unde se produc struirii. Dar... peste cîteva O parte din planul lor de
ţial îmbunătăţite, lichidînd cu legumele, de către toate ca­ luni aveam deja un atelier producţie pe anul in curs
desăvîrşire deficienţele ce drele cărora le revine o ase­ propriu, iar la zestrea lui şi-l vor realiza aici sub în­
s-au manifestat. menea răspundere. Dezidera­ săracă adăugam un lot în­ drumarea maistrului de spe­ Poşta concursului
tul respectiv trebuie să-şi gă­
Printre centrele cu cele semnat de scule în valoare cialitate. Efectul surprinză­
sească materializare încă de
mai bune realizări se situea­ de 11 000 lei. După încă tor al activităţii în atelierul
pe acum, cînd în C.A.P. se Dorica Ştefan— Deva: Ne-aţi trimis pentru concurs două ma­
ză cel din Ilia, unde s-au ob­ puţin timp, fondul material şcolii şi apoi în secţia me­
pun bazele noii recolte, se teriale in a căror frazare nu găsim prea mult cusur şi în a că­
ţinut importante beneficii. al acestei activităţi se mai canică a fabricii este că u- ror construcţie logică descifrăm putere de observaţie, dc selec­
acţionează pentru specializa­
Şeful centrului amintit, Paul îmbogăţea cu o foarfecă de nii dintre elevi îşi vor con­ ţie. Nu le-am putut publica în cadrul concursului şi nici alt mod
rea producţiei şi moderniza­ de valorificare nu întrevedem pentru ele. La lipsa de concre­
Marcovici, aprecia că aceste tăiat tablă, cu un polizor, tinua practica de acum
rea tehnologiilor. teţe de care suferă se adaugă şi o exacerbată atenţie acordată
rezultate sînt urmarea fi­ un motor electric, iar în ul­ printr-un angajament de gesturilor, observaţiilor şl trăirilor minore. Poate că acesta nu
In acelaşi timp, de maximă tima perioadă, cu un aparat muncă în aceeaşi unitate, e un mare rău şl de aceea credem că o legătură directă cu re­
rească a unei colaborări rod­ „Viaţa mea în trecut nu Cu migală şi răbdare îm­
importanţă este ca o atenţie de sudură. iar alţii se vor îndrepta spre dacţia v-ar fl folositoare.
nice cu producătorii de legu­ s-a deosebit dc a celorlalte parte oricui din experienţa
deosebită să fie acordată fo­ Cu doi ani în urmă, ele­ Ioan Davld — Crişcior : Şi dv. aveţi o frază curată, coerentă în
me şi fructe, folosirii mai bu­ acele meserii, pe timpul în­ ţărănci sărace, pînă cînd, sa, participă la toate adună­ •redarea In scris a unor întîmplă ri, fapte trăite, dar situaţia de
losirii integrale a capacităţi­ vii noştri învăţau să mînu-
ne a bazei tehnico-materiale văţării cărora cunoştinţele în 1956, m-am înscris în rile pe care ie organizează care vorbiţi în material nu depăşeşte Interesul pe care-l slîr-
lor de producţie, reducerii neşte o sesizare a cărei frază e mal puţin meşteşugită. Şl atunci
existente, eforturilor depuse iască pilele şi unii vedeau de aici să le poată fi de fo­ cooperativa agricolă de pro­ femeile din cartierul în ca­
consumurilor specifice de ma­ „Cui II bat clopotele", leitmotlvul trimiterii dv„ nl se pare prea
de lucrătorii centrului pentru pentru prima oară cum ara­ los. ducţie din satul meu, unde re locuieşte, fie că este vor­ pretenţios. Să nu vă supere rîndurile acestea. Reprezintă ade­
terii şi materiale, cît şi asi­
a prelua şi valorifica eficient tă o chgie franceză, un bur­ Aşadar, cu doi ani în ur­ am muncit timp de treispre­ ba de o conferinţă, fie de vărul atlt cit am putut noi să-l descifrăm din posibilităţile şl
gurării forţei de muncă pen­ scrisoarea pe care ne-aţl adresat-o.
produsele, cit şi grijii faţă de ghiu, un ciocan de lipit, o mă, pentru elevii noştri zece ani. In anul 1964 am muncă patriotică.
tru fiecare sezon de produc­
reducerea cheltuielilor de cir­ şurubelniţă sau un cleşte munca părea o ciudăţenie fost primită în rîndurile co­ Din cartea unei vieţi este Ion Coţoi — Brad. Intrucît despre cele relatate de dv. în cele
ţie. patent. Acum ei se iniţiază printre obiectele de învăţă- două însemnări s-a scris nu de mult în ziarul nostru, materiale­
culaţie. Cu toate că în anul muniştilor, clipă pe care nu întotdeauna greu să alegi le trimise nu au putut fl publicate. Cit priveşte „Cineclubul din
Evaluînd realist posibilită­ in meseriile pe care cei mai mînt ; astăzi ea este îndră­ o voi uita niciodată".
1973 avem prevăzute creşteri paginile mai semnificative, Brad", activitatea acestuia e prezentată prea linear, uzîndu-se
importante la intrări în fon­ ţile şi rezervele de care dis­ mulţi le vor practica înda­ gită mai mult decît oricare ...Dacă Maria Stan, mun­ dar o anume filă recitită te mult de nejustificate referiri la trecutul Istoric. Doina Varvescu — Haţeg. Te­
Valeriu
—
disciplină
tă după absolvirea şcolii de
Hunedoara,
la
Bârgău
şcolară.
De
dul de stat şi desfacerea le­ pune întreprinderea, aduna­ 10 ani. Elevele din clasa a premisă teoretică ca a ajuns citoare la secţia de maro- cheamă să reiei cu şi mai ma aleasă de dv. nu intră în profilul concursului.
gumelor, colectivul nostru de rea generală a oamenilor chinărie din Hunedoara, a mare atenţie pe celelalte. O Abel Murcşan — Deva. „Cuvîntul părinţilor“ este descrierea
IX-a împlinesc chiar zilele să însemne o realitate prac­ Fabricii „Vidra" din Orăş- asemenea carte rămîne pe­
muncă este hotărît să asigu­ muncii de la I.P.V.I.L.F. şi-a acestea 6 luni de activitate tică, dătătoare de bucurii, tie, este demnă de titlul de ste timp deschisă pentru unei şedinţe cu părinţii şi... cam atît.
Matleş
Lucian
re materializarea lor exem­ asumat angajamentul de a în secţia de lăzi a fabricii înainte, atelierul se muta în comunistă, ne vorbesc în însă lasă dc dorit. — Valea Brad. Ideea Interesantă, realizarea
Maria Stan, în paginile ei
plară. depăşi planul de producţie al de cherestea din localitate. şcoală, iar acum adevărata primul rînd faptele: planul înscriindu-se mereu, lună Aurel Badiu — Bucureşcl. Multe pagini de prisos — esenţia­
Alţi participanţi la discuţii fermei proprii cu 75 tone le­ Multe din ele se vor înca­ şcoală se mută în atelier. de producţie pe anul 1972 lul este tratat superficial.
dra mai tirziu ca muncitoa­ De la atelierul şcolii am a- l-a îndeplinit încă din luna de lună, ceas de ceas suc­ Iullana Elena Tîrt — Păclişa. Din punct de vedere stilistic —
— printre care amintim pe gume, de a prelua suplimen­ foarte bine. Dar totul este la general, fără suficiente elemente
re şi vor lucra alături de juns de fapt la o veritabilă octombrie, economiile rea­ cese obţinute la locul de
Pantelimon Gurică, Ion Ghi- tar cel puţin 250 tone legu­ părinţii şi fraţii lor. Colec­ şcoală a atelierului. Pentru lizate de întreprindere, apoi concrete.
Zaltan
Almăşan
ţoaica, Constantin Manolache, me, de a obţine peste plan o tivul de oameni întîlnit în că adevărata şcoală este panoul de onoare de pe ca­ muncă, ce contribuie la în fondul problemei. — Dobra. O simplă descriere, care nu Intră
unitate le-a ajutat şi le-a cea care îşi realizează prin re fotografia ei nu lipseşte prestigiul fabricii, atît în ţa­
Marioara Chioreanu, Ioan producţie industrială în va­
întărit încrederea în pu­ muncă sarcinile sale educa­ niciodată. ră, cît şi peste hotare.
Bozdoc şi Ion Cosma — au loare de 700 000 lei şi peste
adus în dezbateri o serie de 100 000 lei beneficii.