Page 70 - Drumul_socialismului_1973_02

nwwp wjawmwrawi psrm<m*caB!
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 636 © VINERI 23 FEBRUARIE 1973
awaiawraZL ¿ib tf.Tsaak «» mb

acitatsricA, li 1 Oji flp. HT n jTirjjij hi FjnJl i
§wjr* rj rj 1 rj ţ« ff TIS

fTTHi ift mm Gl ~
bUTOT'miToThi»m» m mu
MATERIALELE CAZETEEIR PERETE

SATIRICE TREBUIE $ü FEE ANCORATE
5¡ Ce am înfă iptuit din < obiecţii/ele

stabilite? Ce avem ú h făcut în
í VUM CilLECTIVEILIfi

in organizarea unei agita­ bile, pe care le poartă, de impune cu acuitate ca mem­ amil hotărîtor pentru realizarea
ţii vizuale mobilizatoare, su­ obicei, cu conducătorii auto brii colectivului gazetei de
gestive, gazetele de perete şi ale căror maşini intră în re­ perete şi celei satirice să
satirice apartinînd organelor paraţii curente. Dar, conti- se ocupe cu mai multă răs­
şi organizaţiilor de partid nuînd spusele tovarăşului pundere de această formă e-
ocupă un loc însemnat. Acum, Berindei, „activitatea colec­ ficientă de agitaţie. ¡minte de termen a
Ja început de an, hotărîtor tivului redacţional a cam La gazeta de perete „Tîm-
pentru realizarea cincinalului slăbit în ultimul timp". Se plarul“ a secţiei de mobilă a
înainte de termen, materia­ dau însă asigurări că în cel I.I.L. Brad ne-a atras aten­
lele pe care acestea le cu­ mai scurt timp materialele ţia rubrica satirică care prin
prind trebuie să fie în mă­ vechi vor fi înlocuite cu alte­ intermediul unei caricaturi Resursele de dezvoltare a economiei
sură să redea precis sarci­ le ilustrînd sarcinile şi anga­ surprinde un flagrant mo­
nile de producţie ale unită­ jamentele lucrătorilor auto­ ment de irosire a fondului
ţii economice, respectiv an­ bazei pe acest an, activita­ de timp prevăzut producţiei
gajamentele pe care colec­ tea pe care o desfăşoară ti­ de către doi salariaţi. Ceea comunei pot fi deplin valorificate
tivul de salariaţi şi le-a asu­ nerii, în special, brigada de ce-i lipseşte însă gazetei es­
mat în întrecerea socialistă, tineret, vor fi afişaţi frun­ te, fără îndoială, un material cooperatori, mecanizatori şi munale de partid şi primarii
iniţiativele şi măsurile con­ taşii pe 1972. cu aspecte din viaţa secţiei. Analizînd modul cum au specialişti se concretizează — constituie o necesitate
crete prin care se pot reali­ Gazeta de perete a coope­ După cum se observă, la­ acţionat comitetul comunal în creşterea în anul trecut a stringentă de care depinde,
za, să contribuie la populari­ rativei meşteşugăreşti „Mo­ cunele sînt, în cele trei ca­ de partid, consiliul popular, producţiei medii de cereale pînă la urmă, ridicarea nive­
zarea documentelor de par­ ţul" e plasată în incinta bi­ zuri relatate, cam aceleaşi întregul activ pentru traduce­ planificate pe comună cu 800 lului de trai al întregului
tid şi de stat, a evenimente­ rea în viaţă a sarcinilor sta­
rourilor centrale. Un singur (cu mici excepţii la secţia de kg la hectar, precum şi în nostru popor. Este necesar să
lor de seamă, să ia atitudi­ bilite de Congresul al X-lea,
material purta o dată maj mobilă a I.I.L.) — lipsa de Conferinţa Naţională a^ par­ livrarea la fondul de stat a ne propunem luarea măsuri­
ne critică faţă de abaterile recentă (3 februarie 1973), în oglindire a aspectelor con­ unor noi cantităţi sporite de lor celor mai urgente pentru
de la disciplină ş.a. care e vorba de rezultatele crete din unităţile economi­ tidului, precum şi de Confe­ cereale, legume, carne, lapte, soluţionarea unui şir de pro­
a
secretarilor
ţară
pe
rinţa
Pentru a cunoaşte cum sînt obţinute de cooperatorii meş­ ce respective şi de combati­ comitetelor comunale de par­ lină şi alte produse. bleme legate de înfăptuirea
folosite aceste forme de agi­ teşugari în 1972. Secretarul vitate şi mai ales lipsa de tid şi primarilor, adunarea Zootehnia — sectorul care acestui obiectiv. In fiecare
taţie vizuală am întreprins organizaţiei de partid, tova­ actualitate a materialelor a- activului comunal de partid trebuie să deţină în anii ur­ comună, în fiecare sat să
de curînd un raid în cîteva răşul Traian Banciu, ne spu­ fişate. Aceste neglijenţe ale Pui a reliefat succesele înre­ mători ponderea cea mai ma­ trecem la organizarea siste­
unităţi din oraşul Brad. La nea că „responsabilul gaze­ celor care se ocupă de agi­ gistrate în dezvoltarea eco- re în producţia globală a co­ matică a creşterii animale­
autobază, gazeta de perete tei a fost chemat şi în faţa taţia vizuală trebuie înlătu­ nomico-socială a comunei, în operativelor agricole, aşa cum lor I In fond, trebuie să ne
Transportul" îţi atrage ime­ biroului organizaţiei de bază prevăd sarcinile stabilite de propunem să nu mai existe
rate, în cel mai scurt timp, formarea conştiinţei socialis­
diat atenţia prin grija cu ca­ pentru a informa asupra Operaţiile de strunjire a reperelor stîlpilor hidraulici recla­ te a maselor, în atragerea Conferinţa Naţională a par­ gospodării care să nu dispu­
re a fost confecţionată. Dar modului în care se achită de prin intervenţia hotărîtă a mă pricepere, minuţiozitate, atenţie. Strungarul Gheorghe Brîn- maselor de cetăţeni la con­ tidului — cunoaşte o dezvol- nă de vite, să nu crească
ce materiale cuprindea ? această sarcină. Cu acest pri­ organizaţiilor de partid. dău, de la F.S.H. Vulcan, se încadrează riguros in aceste cerin­ ducerea treburilor de stat şi păsări, porci, iar în zonele
ţe, de respectarea cărora depinde calitatea produselor.
Trei articole de anul trecut! lej, a făcut şi promisiuni. Foto: VIRGIL ONOIU obşteşti. De asemenea, adu­ de munte să nu aibă oi.
Alături de ea, gazeta satiri­ Are şi un plan de muncă în M. BODEA Comitetul comunal de par­
narea s-a oprit asupra ne­
că „In ţepii ariciului" era această privinţă". ajunsurilor care mai persis­ tid şi consiliul popular, toa­
goală. Şi cazuri de „tras în 'N-am avut ocazia să ve­ tă in unele sectoare de acti­ te organizaţiile de partid, toţi
ţepi" sînt, după cum ne re­ dem acest plan pentru că el, comuniştii şi deputaţii sînt
vitate şi a ceea ce trebuie
latează secretarul comitetu­ în realitate, nu există. Aşa chemaţi să militeze activ, cu
sînt li UNITĂŢILE CENTRALE! CĂRBUNELUI PETtOSAN
lui de partid, Gheorghe Be- că nu e de mirare că ma­ făcut pentru eliminarea lor. în toată răspunderea şi să-şi a-
muncii
Bilanţul
depuse
rindei. E suficient să amin­ terialele se schimbă la voia toate domeniile de activita­ ducă întreaga contribuţie la
tim modul în care sînt folo­ întîmplării, caricaturile traducerea în viaţă a obiec­
te este, în general, pozitiv.
site cele 480 de minute de rupte de cei în cauză ime­ tivelor prevăzute în hotărîrea
Masele de cetăţeni, avînd în
către salariaţii autobazei, diat după apariţie, cînd apar (Urmară din pag. 1) ţia factorilor de conducere plinirea întocmai a dispo­ frunte comuniştii, participă Conferinţei judeţene de par­
discuţiile unora, intermina­ bineînţeles. Cert este că se politici şi tehnico-adminis- ziţiilor conducătorilor pro­ cu însufleţire la înfăptuirea tid privind creşterea efecti­
a
în
asu­
ducţiei,
pe echităţii principiilor satis­ trativi acestor primul rînd pen­ normelor pînă la încălcarea sarcinilor stabilite de multi­ velor şi pentru producţiei anima­
baza
partid
eticii
liere,
realizarea
pro­
pra
tehnologice
de
şi
i facerea în condiţii mai bu­ tru a lua astfel de măsuri protecţia muncii. Or, de laterale a comunei şi satelor gramului de de dezvoltare a
colective
şi
socialiste,
dezvoltării
în
vederea
în
şi
îmbunătăţiri
zootehniei
condiţiile
programului
care să pună capăt şi apoi
cerinţelor
ordin
ne
de
a
Comuna
Pui
aparţinătoare.
Tinerefe înaripată social-cultural — iată doar să preîntîmpine eventuali­ şase ore, orice stagnare a — una din cele mai mari tare ascendentă Astfel, efec­ funciare în vederea sporirii
cîteva din măsurile luate în tatea oricărei rămîneri în procesului de producţie es­ din judeţ — a făcut şi face tivele de animale din C.A.P. efectivelor şi a producţiei a-
ultima vreme pe baza indi­ urmă ? te greu, în cele mai multe an de an progrese însemna­ au crescut la finele anului nimaliere.
Ţinînd
seama
de
posibili­
caţiilor secretarului general Nenumărate exemple de­ cazuri imposibil de recupe­ te pe calea urbanizării. 1972 faţă de 1970 cu 170 ca­ tăţile existente, adunarea ac­
Iată
In
Pui
economia
inimi deschise al partidului, care au deter­ monstrează în fiecare mo­ rat. orice de ce se de impune ponderea cea comunei mare pete bovine, din care 150 tivului de partid a adoptat
ca
ment
dîrzenia,
tendinţă
rămî-
entuziasmul,
în
minat
mine­
rîndurile
mai
rilor un viu entuziasm, un marea voinţă a minerilor de nere în urmă — la brigadă, o are agricultura. Acestei vaci şi juninci şi 396 ovine, un program de acţiune care
din care 282 oi fătătoare. Nu­
puternic imbold în muncă. a învinge greutăţile, de a la sector sau la exploatare probleme i s-a acordat în ca­ mărul de animale în gospo­ prevede, între altele, măsuri
Condiţia esenţială pentru trece peste piedicile de mo­ — să fie sesizată şi frînată drul adunării o deosebită dăriile populaţiei a crescut, care să ducă ia creşterea nu­
mărului de animale şi a pro­
spre viilor eficienţa deplină şi atinge­ ment pentru a contribui cît la timp ! după două de­ rilor — Majoritatea tovarăşii în aceeaşi perioadă, cu 408 ducţiei animaliere. Astfel, va
atenţie.
vorbito­
plenar,
prin
realizări­
mai
rezultatele
major
scopului
a-
al
rea
între
care
cestor măsuri — satisface­ le lor, la înfăptuirea poli­ cade ale lunii februarie, a- Ilie loan, preşedintele C.A.P. capete la bovine adulte, 120 fi posibil să se livreze în acest
la vaci, cu 558 la tineret. 662
Strungărie, sudură, asam­ opri aici. Merită şi sînt con­ rea necesităţilor de cărbu­ ticii partidului. Dar efortu­ Iături de rezultatele bune Şerel, Petru Lungu, preşedin­ la porci, cu 1 340 capete la an la fondul de stat 460 to­
blare, „S.D.V." sint doar vins că va izbuti mai mult. ne ale ţării şi îmbunătăţi­ rile lor sînt estompate u- de ansamblu obţinute în tele C.A.P. Băieşti, Francisc ovine Cu toate aceste reali­ ne carne, 800 hi lapte, 144 000
cîteva din atelierele secţiei Şi ca el sînt' mulţi alţii: rea continuă a traiului neori de frecventele defi­ luna ianuarie, avînd în ve­ Vlădoane, preşedintele C.A.P bucăţi ouă, 24,4 tone lină şi
mecanice a întreprinderii Ionel Bocan, Cornel laco- minerilor — eşte îndeplini­ cienţe de ordin tehnic şi dere importanta rezervă de Pui, Ionel Furdui. inginer şef zări adunarea activului de alte produse.
de industrie locală Deva. bescu sau matriţcrul Nico- rea ritmică, decadă cu de­ organizatoric, îndeosebi în sporire a producţiei pe ca­ la C.A.P. Rîu Bărbat — au partid s-a declarat nemulţu­ Adunarea a exprimat hotă­
mită, socotindu-le ca sub po­
Trecusem rînd pe rînd prin Itre Grămescu. Mai mult de cadă, a planului de către aprovizionarea tehnico-mate- re o reprezintă îndeplinirea stăruit asupra sarcinilor pe sibilităţile de care dispun rîrea activului de a acţiona
fiecare din ele; ne oprise­ jumătate din ei sînt comu­ fiecare brigadă de mineri. rială a locurilor de muncă, ritmică a planului de că­ care partidul şi statul le-au cooperativele agricole şi gos­ cu energie în vederea înfăp­
răm să admirăm, acolo, in nişti. Sint exemplu in mun­ Or, tocmai aici persistă o insuficienta asistenţă teh­ tre toate colectivele de pus în actualu cincinal în podăriile populaţiei, privind tuirii neşbăţute o a apoliticii
1
faţa strungului sau rabote- că, conduită, ordine şi dis­ veche deficienţă în activi­ nică şi neajunsurile în muncă, angajamentele con­ faţa agriculturii socialiste. creşterea animalelor. partidului, aE^ycîncLij-şj o con­
zei, lingă freză sau sub ciplină. tatea unităţilor Centralei întreţinerea utilajelor şi in­ turate pînă acum în adună­ Anii 1971—1972 au constituit Realizarea unei producţii tribuţie tot mai activa la rea­
puzderia scînteilor împrăş­ Stăm de vorbă şi cu se­ cărbunelui Petroşani. De ce stalaţiilor, a unor reţele de rile generale ale oamenilor şi pentru cele patru C.A.P.-uri animaliere mari. creşterea ra­ lizarea cincinalului înainte de
tiate de aparatele de sudu­ cretarul organizaţiei U.T.C., se permite ca o brigadă, transport. La toate acestea muncii întăresc convinge­ din comuna Pui anii în ca­ pidă a efectivului de anima­ termen, la obţinerea de noi
ră, acea muncă intensă, iz- tinărul Ion Feder. un sector sau exploatare se adaugă, fără îndoială, o rea că în acest an minerii re s-au obţinut cele mai mari le — arăta secretarul gene­ succese în dezvoltarea econo­
vorîlă din elan şi tinerefe. — Cum ne înţelegem ? să nu-şi îndeplinească pla­ serie de manifestări ale in­ din Valea Jiului sînt hotă- ral al partidului, tovarăşul mică şi socială a comunei. în
Aici totul e tînăr, în con­ Sintem tineri plini de via­ nul mai multe zile, decade disciplinei, întîrzierile şi rîti să îndeplinească sarci­ producţii. Munca depusă de Nicolae Ceauşescu, în cuvîn- creşterea nivelului de trai
tinuă transformare, perfec­ ţă, cot la cot la muncă, ală­ şi chiar luni la rînd ? De plecările mai devreme, ab­ nile maximale ale planului organele şi organizaţiile de tarea la Conferinţa pe ţară material şi cultural al popu­
laţiei.
ţionare, frămîntat de cău­ turi in timpul liber. Veniţi ce nu se concentrează aten- senţele de la lucru, neînde- pe acest an. partid, de comunişti, ţărani cu secretarii comitetelor co­
tări. Căutări de nou, de cu mine. N. BADIIJ
util, de modern. Secţia me­ Pătrundem în clubxd sec­
canică, aflată in plină dez­ ţiei. Se aflau aici mese de
voltare şi utilare, a trecut tenis, un aparat de radio, ro Margareta şi mulţi alţii — Adunarea generală a oame­
încetul cu încetul de la a- televizor, iar într-un colţ o să-şi extindă sau să-şi reno­ nilor muncii de la Combina­
le'-lură, Bilanţul anulai trecut -
telierele mici la hale spa­ bibliotecă. veze locuinţele. tul de exploatare şi industria­
ţioase, de la producţia de — Aici ne petrecem tim­ Desigur, toate aceste suc­ lizare a lemnului Deva, su- tiÉtñtiíe pentru
serie măruntă la colaborări pul liber. Facem cese se datoresc nu numai punînd unei analize riguroa­
pe picior de egalitate cu audiţii muzicale, vizionări, t celor care au înscris şi văr­ se şi responsabile activitatea
uzine renumite — U.M. Cu- jucăm tenis... sat mai multe părţi sociale, din anul trecut, a scos în e-
gir (picioarele pentru maşi­ Si în timn ce vorbea pri- ci şi unor debitori cum au videnţă o gamă variată de re­
na de cusut ,.Ileana“), Uzi­ viri'e tînărului se roteau temelie pentru 1313 fost Hcdviga Bîrlea, Simion surse interne, care valorifica­
na mecanică din Reşiţa (ca­ de-a lungul unui perete, Ne Ionaşc, Dumitru Drăgan, Si­ te în continuare cu pricepere
le cu role), „Flaro“ Sibiu anropiem şi noi şi citim: mion Debucean etc., care şi perseverenţă pot contribui
ş.a. ,.Diploma de onoare a C.C. şi-au restituit ratele împru­ favorabil la realizarea întoc­
...Sudură la propriu, dar al U.T.C. acordată organi­ muturilor contractate cu mult mai a sarcinilor de plan şi a
şi la figurat. Colectiv tînăr, zaţiei U.T.C. a atelierului Participam zilele trecute la s-au mai alăturat încă 250 de timp înainte de termenul sta­ angajamentelor pentru acest
bilit.
unit, harnic şi priceput. mecanic cu ocazia semicen­ o adunare unde 98 de dele­ membri, care sînt în situaţie an, hotărîtor pentru îndepli­
Ne îndreptăm de-a lun­ tenarului Uniunii Tineretu­ gaţi reprezentau o prezenţă similară. Toate acestea au Satisfacţia unei munci rod­ nirea cincinalului înainte de 9 planului treluie
gul unui coridor spre „re­ lui Comunist“. totală a celor peste 1 650 de condus Ia crearea posibili­ nice, a unei activităţi bune termen Astfel, în darea de
o oferă şi alte cifre: fondu-
fugiul" maistrului Mihai încă o dovadă alături de membri ai cooperativei de tăţii de a se putea acorda îm­ seamă prezentată adunării de
Boancă. Nimeni nu bănuia că multe altele! Ne-a mai credit din Haţeg, a cărei ac­ prumuturi mai des şi mai
gazeta
de
vorbit
despre
părăseşti o lume şi pătrunzi ,perete a tineretului, inti­ tivitate cuprinde 23 de sate mari. Faţă de 1971, numărul
in alta. La un pas de zgo­ din 6 comune. celor care au beneficiat de Admiri gmerate ale oawnfe ná
motul maşinilor şi izul de tulată sugestiv „Tineretul înregistram din darea de sprijinul cooperativei de cre­
faţă în faţă cu producţia",
vopsea te întîmpină florile scamă şi din cuvîntul vorbi­ dit a şi crescut cu 25 de fa­
din glastre şi faţa surîză- despre micile necazuri pe torilor că în 1972, faţă de a- milii. rile proprii ale cooperativei
toare a maistrului. înţelesese care le întîmpină cu dac­ nul precedent, numărul mem­ De-a dreptul emoţionante au crescut faţă de anul pre­ ing. Corne)iu Fujga, directo­
tilografierea articolelor, de­
că am venit să discutăm spre angajamentul tinerilor brilor a crescut cu 89, iar cel au fost cuvintele spuse de cedent cu 97 200 lei; la înca­ rul general al combinatului,
despre tinerii de aici şi, fă­ pentru economia de metal al fondului social cu 77 392 Mihai Bătrîneea şi Carol Mă­ sarea fondului social preve­ se arăta că în anul trecut din partea comitetului oame­ să îndeplinim sarcinile de
ră să se lase rugat, a înce­ şi despre contribuţia, lor lei. Pentru o instituţie ca cea runţel din Haţeg, Aron Cioa- derile anuale sînt depăşite s-a realizat peste prevederi o nilor muncii şi a conducerii plan fixate la parametrii ma­
put : la care mă refer, sporirea nă din Toteştj, Iacob Armioni producţie suplimentară în va­ combinatului, Mă refer la in­ ximali, Este o concluzip rea­
la îndeplinirea cincinalului numărului de membri şi creş­ din Boiţa, Ion Mariş din Sil- cu peste 20 000 lei ; sarcina loare de 1 milion de lei, iar
— Sînt copiii noştri, ai înainte de termen, despre terea valorii fondului social vaş şi alţii, care au împletit la beneficii e depăşită cu productivitatea muncii a spo­ disciplina care domneşte în listă, care are la bază atît
atelierului. Sînt crescuţi de multe altele. au o importanţă hotărîtoare. părerile bune desore activi­ 4 400 lei, întreeînd cu peste rit cu 8,2 la sută. Cele mai rîndul şoferilor de la trans­ rezultatele din anul trecut
noi. formaţi la şcoala mun­ In timp ce voiam să pă­ Şi dincolo de merite, am în­ tatea cooperativei cu mulţu­ 8 000 lei pe cele din 1971; nu­ bune rezultate s-au înregis­ port, neîncadrarea lor în pro­ cit şi posibilităţile multiple
cii. sînt baza atelierului, răsim atelierele a răzbătut trevăzut existenţa unor oa­ mirile adresate partidului mărul membrilor înscrişi de­ trat la unităţile din Orăştie şi gramul stabilit, precum şi lip­ de care dispunem în acest an.
sînt minunaţi in muncă, în pînă la noi clinchetul un°i meni cum sînt Ion Mariş, Ion pentru constituirea unor ase­ păşeşte cu 34 pe cel din anul Hunedoara, colectivele de aici sa unor condiţii mai cores­ Trebuie numai să ştim, să
viaţă, l-aţi văzut in faţa sonerii ce vestea pauza de Florincaş şi Ladislau Simon menea organizaţii obşteşti. Şi anterior; veniturile planifica­ îndeplinind integral sarcinile punzătoare de lucru în par­ studiem cum le folosim. De
strungului pe Erkedi Andrei masă. Aveam să consem­ — membri ai comitetului e- cum ar putea ca părerile să te sînt realizate în procent de plan atît globale cît şi sor­ chete. Ne lipsesc piesele de asemenea, în condiţiile maxi­
şi Ion Costea. Aţi remarcat năm un fapt ce întărea şi xecutiv — care în anul anali­ nu fie astfel, în vreme ee co­ de 103,6 la sută, iar cheltuie­ timentale. schimb pentru ferăstraiele mei eficiente economice, care
inteligenţa ce emana de pc mai mult spusele maistru­ zat au înscris în cooperativă operativa acordînd 392 de îm­ lile stabilite înregistrează un S-au întîmpinat în cursul mecanice, şi acelea pe care se impune a fi realizată în
chipurile tinerilor utecişti lui şi gle secretarului U.T.C. cîte 12—17 noi membri sau prumuturi, reuşea să-şi de­ procent de 88,9 Ia sută, ceea anului trecut — aşa după le avem sînt de proastă cali­ acest an şi în unităţile com­
loan Radu sau Graţian Cri- despre tineri. O masă co­ cooperatori ea Aron Cioancă păşească sarcina valorică pc ce exprimă o economie de cum subliniau majoritatea vor­ tate. binatului trebuie să acţionăm
şan odată cu flacăra orbi­ mună se-nfiripase pe loc şi şi Emilia David, care vorbind 1972 cu 151 000 lei ? O simplă 2 762 lei faţă de planificat. bitorilor, printre care ingine­ Contlnuînd aceeaşi idee, a pentru reducerea pierderilor
toare a aparatelor de sudu­ de-o parte şi de alta tinerii prietenilor, rudelor, cunoscu­ înşiruire de cifre e deosebit Toate aceste succese — aşa rul Nicolae Todor, director la slabei utilizări a parcului în exploatare, să diminuăm
ră. Apoi. la sculărie sînt deveniseră dintr-o dată gu­ ţilor despre avantajele oferi­ de edificatoare dacă ţinem cum subliniau în cuvîntul ior U.E.I.L. Orăştie, şi maistrul auto, ing. Nicola loan, direc­ normele de consum la mate­
alţi tineri, unul mai bun ralivi, îşi împărţeau reci­ te de cooperativa de credit seama că anul trecut s-au a- şi delegaţii Victor Surdu, La­ Vasile Senatovici, de la torul U.E.L. Hunedoara, sub­ rii prime şi materiale. Nu­
ca celălalt, iar şeful lor fi proc din merindele aduse. i-au determinat pe mulţi din cordat 190 de credite pentru dislau Simon, Victor Malina U.E.I.L. Petroşani — serioase linia necesitatea folosirii a- mai prin introducerea unui
întrece pe toţi. Maistrul avea dreptate,.. ei să devină membri ai aces­ cumpărări de mobilă, televi­ — asigură că şi pe viitor sar­ greutăţi pe linia folosirii co­ cestuia la capacitatea maxi­ regim sever de economii şi
mă. In parchete şi rampe se
...Şeful nu-i altul decit Priveam cu admiraţie şi teia. Paralel cu numărul de zoare, maşini de cusut etc. ; cinile asumate în adunarea respunzătoare a parcului de găsesc însemnate cantităţi de gospodărirea judicioasă a fie­
tinărul comunist Iman imaginea lor se contopise membri a crescut şi fondul 51 ajutoare pentru evenimen­ generală a delegaţilor mem­ maşini şi utilaje -aflate în do­ material lemnos, care aşteap­ cărui material vom reuşi să
Grecu, pe care l-am găsit dintr-o dată cu a zecilor de social. Acestea sînt explica­ te familiale ; 142 împrumu­ brilor cooperativei de credit tarea unităţilor de transport reducem cheltuielile de pro­
ducţie.
în mijlocul celorlalţi. în mii de tineri, prinşi în a- bile dacă avem în vedere că turi pentru terminarea unor din Haţeg vor fi îndeplinite forestier, tă să ia drumul beneficiarilor.
Stînd însă sub cerul liber
faţa unui strung de ultimul creaşi horă a muncii pe fiind convinşi de avantajele construcţii de locuinţe şi 12 întocmai. Intre acestea amin­ — Activitatea din anul Adunarea generală a fores­
tip. platformele industriale de pe care cooperativa le acor­ destinate procurării de ani­ tim : înscrierea a 200 de noi 1972 şi primele rezultate din mai mult timp se degradează, tierilor, apreciind valoarea
îşi pierd din calităţi. In nu­
— E unul din oamenii la Hunedoara sau Călan, dă, o serie de membri cum male, stupi de albine şi alte­ acest an — sublinia maistrul deosebită a angajamentelor,
de bază ai atelierului. E un de la Mintia sau din „va­ sînt Nicolae Cînda, Constan­ le. Valoarea totală : 851 000 membri; încasarea a 75 000 lei Senatovici — au evidenţiat mele colectivului pe care îl a scos în evidenţă posibili­
conduce, inginerul Nicola şi-a
muncitor policalificat, mul­ lea cărbunilor". tin Rădulescu, Octavean Mir- lei. fond social; acordarea a faptul că dispunem de reale luat angajamentul de a trans­ tăţile multiple care există în
tilateral pregătit. E elev în ...Tinereţe înaripată, inimi cea, Petru Grădişteanu, Ivaş- Mergînd şi mai la concret, 700 000 lei drept împrumu­ potenţe productive, pe care pune ,în fapt întreg ansam­ acest an pentru îndeplinirea
clasa a XII-a la liceul se­ deschise larg spre viitor. cu Stîngă, Petru Anei etc. Axente Viţonescu a reuşit ca turi ; realizarea a 55 000 lei nu le folosim corespunzător blul de măsuri preconizat exemplară a sarcinilor de
ral. pricepui la matematică s-au înscris cu cîte .3 părţi prin sprijinul primit să aibă şi a căror valorificare va tre­ pentru acest an, pentru ea în plan. Alţi participanţi la dis­
şi in toate. Dar nu se va V, VIORICA CIORBAGIU sociale şi au vărsat în fondu­ acum o casă nouă cu toate a- venituri. cuţii, printre care inginerii
rile cooperativei cîte 900— nexele; Nicolae Cînda, Con­ bui să constituie obiectul u- final realizările să fie dintre Marin Băltăţean, directorul
J 1 000 lei. Dealtfel, acestora 11 stantin Rădulescu, Di Gaspe- PETRE FARCAŞIU cele mai bune. U.E.L. Haţeg, şi Iuliu Buţiu,
V,______________ —______________ nor preocupări mai susţinute
Adunarea generală a oame­ şeful serviciului producţie
nilor muncii de la C.E.I.L. din cadrul combinatului, au
Deva a abordat cu înaltă res­ apreciat însă că aceste an­
ponsabilitate muncitorească gajamente sînt pe deplin rea­
.... * problema folosirii cît mai ra­ lizabile în condiţiile în care
ţionale a fiecărui metru cub Ja toate nivelurile, începînd
de masă lemnoasă, valorifica­ cu fiecare lucrător şi conti-
rea superioară a acestuia, nuînd cu cadrele de specia­
precum şi redarea silviculto­ lişti, conducerea combinatu­
rilor într-un termen cît mai lui, se va acorda o atenţie
scurt a parchetelor deja ex­ deosebită rezolvării neajunsu­
ploatate. De asemenea, s-au rilor care mai există. S-a evi­
analizat eu luciditate sarcini­ denţiat de asemenea hotărî­
le din acest an, punîndn-se rea acestui colectiv ca în a-
un accent deosebit pe reali­ ccst an să realizeze printre
zarea integrală a planului altele peste prevederi Ia pro­
sortimental la fiecare unitate. ducţia globală şi marfă cîte
— Avem posibilităţi certe 500 000 lei, concretizaţi în
¿ A ' Ă - f -
< v s :
— spunea în cuvîntul său to­ 1 500 mc buşteni de diverse
varăşul Alexandru Fota, pre­ specii şi 1 000 mc cherestea.
C.A.P. reşteana. — Tnfruntind capriciile vremii, ţăranii cooperatori din Peşleana efectuează cu conştiinciozitate lucrările de îmbunătăţiri funciare.
şedintele comitetului sindica­
tului dc la U.E.I.L. Orăştie — C. DUMITRU