Page 71 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 5 636 ® VINERI 23 FEBRUARIE 1973 3

Sn dezbatere Vă răspundem la întrebare

Activitatea pionierească în nă, I. Poenar — Certeju de Intră în graţiere decît amenzi­ şani. Unităţile asigură Petro­
Iordache
—
Anton
Ion Tudoraşcu — Bircea. Nu
Ioan Lu{ — Bretea Româ­
pro­
Sus, L. Voina — Leşnic, Ano­ le penale. gram de lucru redus pensio­
Lupu
Sabin
Cărăstău.
—
nime — Cîrneşti şi Sălaşu de Dacă dovediţi cu acte oficiale narilor de invaliditate gra­
dul III — angajaţi, numai în
—
Ghelar.
Sus,
I.
Ionescu
raport cu cea didactică dezbaterilor aspectele relatate o vechime în cîmpul muncii măsura în al care unităţilor de
procesul
Supuneţi
de 24 ani, din care 18 ani în
adunărilor
coo­
producţie
în
perativelor
de
consum,
acest
au loc în această perioadă. care locuri de muncă ce se Incr- cauză acest permite salariul lucru.
In
caz,
drează în grupa a Il-a, ţinînd
tari­
Constanţa Dima — Hune­ cont de sporurile de vechime far de încadrare va fi cel
Răspund acestei probleme neri şi cu participanţi la tător al abaterilor de la dis­ doara. Concediile de sarcină ce vi se acordă pentru peri­ corespunzător funcţiei şi pro­
trei comandanţi instructori grevele din 1929. De pe a- ciplină, de la regulamentul şi lehuzie sînt de 112 zile oada lucrată în grupa a Il-a, gramului de lucru pentru
de detaşament de la Şcoala cum, îşi formulează cu se­ şcolar. Prin acestea, ca şi calendaristice. După expira­ aveţi dreptul la pensie pentru care a fost încheiat contrac­
riozitate întrebările ce le prin competiţiile sportive rea concediului de maternita­ limită de vîrstă la împlinirea tul de muncă.
generală nr. 1 din Petro­ te, unităţile sînt obligate să
vor pune invitaţilor. O altă între grupe, prin acţiunile vîrstei de 55 ani.
şani. cultural-distractive, micile In secţia mecanică a I.I.L. Deva se execută montarea stupi­ acorde în cursul programului Stan Cristea — Teliuc.
grupă a avut iniţiativa lor telescopici pentru export. In centrul imaginii — şeful de e- de lucru pauze de alăptare Ion Costache — Peştiu Mare. Luaţi legătura cu Oficiul
Profesorul Vasile Bâcoi e colective pioniereşti se su­ chipă Traian Bocănlci. Foto : V. ONOIU încadrarea în grupe de mun­
popularizării obiceiurilor tra­ pentru îngrijirea copilului, ca­ pentru probleme de muncă
de părere că activităţile diţionale din ţară. In luna dează, devenind generatoa­ re nu pot depăşi 2 ore pe zi. că a perioadei lucrate în unita­ şi ocrotiri sociale Hunedoa­
pioniereşti nu se concep ca re de idei şi fapte frumoa­ tea la care vă referiţi se face ra. Dadă consideraţi că pen­
martie vor avea o discuţie Aceste pauze se acordă pînă
o suprapunere cu activitatea interesantă despre costume se. la împlinirea de către copil a numai de către unitatea în sia dv. nu a fost corect
didactică. Nu e vorba de o Profesoara Maria Borcoş, vîrstei de 9 luni. La cererea cauză. calculată, aveţi dreptul să
şi obiceiuri, din judeţele de Un şoimii
activitate complementară, origine ale pionierilor. Tot comandant instructor la cla­ salariatei, pauzele de alăpta­ Maria Popa — Deva. Po­ faceţi contestaţie la comisia
sa a Vil-a B, are, datorită re se pot cumula prin redu­ trivit art. 31, alineatul 5 din de contestaţii de pe lîngă O-
care să-i încarce pe copii. în afara activităţii la nive­ Legea 27/1966, soţia are drept
Ele au un alt scop, In con­ lul detaşamentului s-au gîn- vîrstei pionierilor săi, pro­ cerea programului zilnic cu 2 la pensie de urmaş dacă du­ ficiul de asigurări sociale şi
pensii Deva.
ore, fără ca prin aceasta să se
cordanţă cu scopul general dit să realizeze o încercare bleme deosebite. Aici, devi­ de experienţă eficient rata căsătoriei a fost de cel
ne imperios necesară legă­ micşoreze salariul. Ioan Maier — Sîntuhalm.
al educaţiei şi vizînd dez­ de studiu monografic al Văii tura strînsă cu familia, cu­ Atanase Iacobescu — Hune­ puţin 5 ani, în cazul în care
voltarea armonioasă, multi­ Jiului, desigur pe măsura La Şcoala generală „Dr. Petru Groza" din municipiul doara. Decretul Consiliului de la data căsătoriei susţinătorul Dacă dovediţi cu acte oficia­
noaşterea în prealabil a fie­ le o vechime în cîmpul mun­
laterală a acestora. Se ur­ lor, dar valoroasă pentru Deva a avut loc un schimb de experienţă între uteciştii mem Stat prin care s-au majorat era pensionar pentru limită de
măreşte dezvoltarea unor dezvoltarea interesului spre cărui pionier, a comporta­ bri ai organizaţiilor din unitatea amintită şi de la şcoala gene drepturile de alocaţie de stat vîrstă; în cazul în care de­ cii de 25 ani, din care 20 ani
aptitudini cărora programa mentului său în familie. în locuri de muncă ce se în­
cunoaştere. Alţii sînt intere­ Sprijinul direct dat de pă­ rală nr. 4. In spiritul indicaţiilor conferinţei judeţene a U.T.C pentru copiii familiilor cu cesul susţinătorulu' a iost c.t-
de învăţămînt nu le poate saţi de tehnică, vor partici­ referitor la mal strînsa colaborare ce trebuie să se statorni mulţi copii cu dreptul de a- uzat de un accident de orice cadrează în grupa I, aveţi
rinţi în organizarea activi­ ceaşcă între organizaţiile de tineret şi cele de pionieri, la a dreptul la pensie pentru li­
acorda spaţiul necesar, acti­ pa, pe grupe, la concursul tăţilor pioniereşti s-a dove­ locaţie a intrat în vigoare la natură sau boală profesiona­ mită de vîrstă la împlinirer
vităţile pioniereşti contri­ „Minitehnicus". cest schimb de experienţă au fost invitaţi să participe repre data de 1 noiembrie 1972, da­ lă, pensia se acorda indiferent
dit de valoare. Spre exem­ zentanţi ai comandamentului pionieresc din cele două şcol tă de la care unităţile sînt obli­ vîrstei de 50 ani.
buind la dezvoltarea persona­ Profesorul Vasile Mărcu- plu, unii se oferă să ne în­ In prima parte a întîlnirii s-a prezentat o informare poli­ gate să-l şi pună în aplicare. de ciuiata căsătoriei. Eugenia Dumitrescu — O-
lităţii. In asemenea activităţi Icscu a constatat că pio­ soţească în excursii, alţii a- tică model pe tema „Eroism cotidian", condusă de profesoa­ Maria Herţa — Mărtineşti. răştie. Sporul la care vă re­
nierii sînt mai receptivi la Octavîan Ciocan — Ghelar. Răspunsul este negativ. Pe­
ei sînt mai degajaţi, mai ex­ jută în problemele autogos- ra Doina Gîrboveanu. In discuţiile care au urmat, uteciştii au Salariatul care nu respectă o- rioada în care aţi fost retri­ feriţi în scrisoarea dv. nu
pansivi, pot să-şi spună mai activităţile pioniereşti, le podăririi clasei. De primă venit cu date concrete, cifre, ilustrind contribuţia oamenilor bligaţiile asumate prin con­ face parte din salariul tari­
consideră numai ale lor şi importanţă e stimularea şi muncii din ţară şi din judeţul nostru la îndeplinirea cincinalu­ buită din taxe forfetare nu
deschis gîndurile, cunosc lu­ tractul de şcolarizare este constituie vechime în muncă far pe baza căruia se calcu­
le fac cu mult entuziasm. respectarea iniţiativei pio­ lui înainte de termen. In acest amplu efort este angajat şi ti­
cruri noi, se dezvoltă pen­ obligat să plătească o des­ valabilă pentru înscriere la lează pensia.
Spre exemplu, detaşamentul nierilor. Activităţi ca întîl- neretul care, in numeroase unităţi economice, constituie jumă­ păgubire reprezentînd cheltu­
tru viaţa în colectiv. Şi în tate sau majoritatea din totalul salariaţilor. In ultima perioadă, pensie sau ajutor social. Simion Stoica — Renghet.
primul rînd îşi dezvoltă spi­ clasei a Vl-a B şi-a propus nire cu specialişti din do­ ielile făcute de unitate sau Vasile Răduc — Sanatoriul Depuneţi o cerere la comite­
să fie unul dintre cele mai meniul mineritului — orga­ odată cu constituirea brigăzilor de muncă şi educaţie comu­ alte organe pentru pregătirea
ritul de iniţiativă prin auto- nistă, contribuţia acestuia este mai pregnantă la realizarea T.B.C. Geoagiu. Luaţi legătu­ tul sindicatului de pe lîngă
bine gospodărite. Şi a reu­ nizată la'grupul şcolar pro­ lui profesională. Reţinerea din
conducere şi acesta e unul fesional, vizita la Institutul sarcinilor de producţie, brigada constituind un mediu propice salariu se poate face numai ra cu serviciul personal al unitatea unde sînteţi anga­
şit. Cum ? Simplu. Pionierii unităţii unde sînteţi angajat,
din marile cîştiguri ale pio- au hotărît ca în fiecare zi, de mine, concursul pe gru­ afirmării iniţiativelor şi muncii tinereşti. pe bază de titlu executoriu. jat, în care să solicitaţi au­
nieriei. Spre exemplu, una după ore, un comandant de pe „Cine ne conduce ţara, In cadrul schimbului de experienţă, a făcut o expunere Marioara Timar — Geoagiu- care urmează să vă întoc­ dierea a doi martori ce pot
mească dosarul de pensie.
din grupele clasei a V-a B municipiul şi judeţul", „Pe tovarăşul Viorel Faur, prim-secretar al Comitetului judeţean al Băi. Contractele de muncă a-
grupă să stabilească 2-3 U.T.C. Vorbitorul a reliefat aportul, tradiţiile de luptă şi fapte Cornel Rusu — Simeria. dovedi cu acte oficiale că au
şi-a propus să organizeze o pionieri de serviciu care să aici au trecut pionierii" — de jertfă ale tinerilor din judeţul nostru, conduşi de organi­ le angajatelor care se găsesc La împlinirea vîrstei de 54 avut calitatea de angajaţi în
răspund dorinţelor şi su­ în concediu de maternitate
Intîlnire cu muncitori mi- cureţe, să facă ordine. Com­ gestiilor lor. Nici una dintre zaţiile de partid, în anii regimului burghezo-moşieresc, apoi, nu pot fi desfăcute din ini­ ani. perioada la care vă referiţi.
petiţia dintre grupe a dat activităţile enumerate nu după eliberare, pe marele front al reconstrucţiei şi al edifică­ ţiativa celui care angajează. Augustin Sulici — Lonea.
datele
roade. Fiecare grupă are repetă activitatea didactică, rii socialismului în patria noastră, In prezent, uteciştii desfă­ Pentru calcularea ajutoarelor Dacă sînt reale, comunicate de IOAN VASILIE
abnegaţie şi entuziasm,
şoară o muncă susţinută, plină de
dv.
dreptul
aveţi
VASILE AVRAM
lege
jurnale în care sînt consem­ toate polarizează constant pentru realizarea prevederilor economice. prevăzute de salariul se ia în la pensie pentru limită de de la Direcţia judeţeană
considerare
tarifar
Eficienţa, caracterul educaţional al acestei prime acţiuni
Decada cărţii I nate activităţile acesteia, ur- interesul pionierilor, contri­ din cadrul schimbului de experienţă au fost evidente, uteciştii de încadrare al angajatului vîrstă la împlinirea vîrstei pentru probleme de muncă
mărindu-se diversificarea lor buind efectiv, la dezvoltarea din luna în care s-a produs de 52 ani. şi ocrotiri sociale
personalităţii lor. elevi şi pionieri din cele două şcoli trăind momentele unei
pe întreaga perioadă a pio- înalte responsabilităţi civice care, desigur, îi mobilizează atît incapacitatea temporară de
penfru tineret nieriei. ^ Reamintim, am prezentat în timpul şcolii, cît mai ales la absolvire. muncă. La o vechime neîntre­
doar cîteva opinii, aşteptăm ruptă de pînă la 6 luni se
Tot de interes e şi iniţia­ cu interes şi alte păreri. In partea a doua a întîlnirii, 15 utecişti au fost sărbăto­
riţi într-un cadru festiv, după care a urmat o frumoasă reu­ acordă ajutor de maternitate Operaţiunile notariale, în
tiva gazetei de perete „Se­
Ieri, a avut loc, la niune tovărăşească. 50 la sută din salariul tari­
şcolile generale nr. 1 maforul" — un ţintar neier­ I. LASCU far lunar.
şi nr. 4 din Deva, centrul atenţiei comitetului
întîlnirea scriitorului
Irimie Străuţ cu citito­
rii, Organizată în ca­ amintesc perfect de executiv al consiliului
in căutarea
drul decadei cărţii pen­ bine, incepînd din anul
tru tineret şi prilejui­ 1923, an în care părinţii Rapsodia timpului popular
mei se stabiliseră în Colo­
tă de apariţia volume­ nia C.F.R. Simeria — aşa
lor „Spre ziuă" la E- Iernii adevărate i se spunea pe atunci ora­ Problema întocmirii înscri­ tivitatea notarială şi mai
ditura politică şi „Valea * i * 3 * * * * * * * ii şului nostru — cum în se­ colo după masa la care se Oraşul s-a întins, a luat surilor referitoare la rapor­ ales ce acte notariale pot
rile de iarnă, la lumina vorbea. proporţii, s-au înălţat zeci turile juridice între cetăţeni întocmi, gîndindu-ne la uşu­
Peste Deva mai plutea încă tru că la capătul lui zărim, în-, lămpii ie petrol, mama cu şi sute de locuinţe noi,
aşteptarea zăpezii adevărate tr-o depresiune, ca într-o pîl- Anii trecură, lăsînd în confortabile, din care au sau dintre aceştia şi organi­ rarea orientării cetăţenilor
cmd, împreună cu patruzeci nie larg deschisă, fumegînd. o cîteva vecine, lorceau la urmă aceste mici istorioa­ zaţiile socialiste are o im­ pe această linie.
de tineri, am hotărît sa plecăm cabană. Am ajuns la cabana gura sobei. Veneau şi băr­ re. Pe măsura trecerii tim­ dispărut lămpile cu petrol. portanţă deosebită, dată ii- Operaţiile notariale ce se
înserate.
Inîîiniri în căutarea iernii, pe cărările Pietrele, pe stăpîni ai Nu vom baţi, iar noi, copiii, în spe­ pului, îmi dădeam seama Sub ochii noştri au luat fi­ ind multitudinea acestor ra­ pot efectua la comitetele e-
locurilor.
singurii
munţilor.
fi
inţă şcoala generală, noua
Sînt regiuni unde natura ge­ Au sosit aici. pe cărările mun­ cial băieţii, trăgeam cu că viaţa tiu se rezumă nu­ porturi şi diversitatea -dome­ xecutive sînt i autentificări
neroasă a strecurat frumuseţi­ ţilor, grupuri de tineri din Re­ urechea la taţii noştri care mai la a asculta poveşti, ci poştă, o nouă „aripă“ a niilor juridice ee le afectea­ de orice înscrisuri ca decla­
le ei, picătură cu picătura, poa­ şiţa şi Hunedoara. mai ales la a şti să lupţi spitalului C.F.R,, s-a efec­ ză. raţii diferite, contracte,
ţ cu cititori te mai mult decit in alte părţi. grozavă cu zăpadă, pornim bătaie se încingeau la cile o dis­ aprig, pentru ea. Şi nu mva tuat centralizarea şi elec­ După cum este stabilit procuri, legalizări de sem­
după
o
Dimineaţa,
Si Retezatul este una dintre a-
să
cestea. Cîţi din cei care s-au cunoaştem înălţimile. Pe o po­ cuţie iufierbintată despre fost uşor deoarece, aşa cum trificarea liniei ferate, stră­ prin lege, constatarea, ap.es- nături de pe înscrisuri, dşi-
perindat pe aici nu s-au sim­ tecă de pădure ne îndreptăm războiul din Galiţia. ştim, în trecut nu se pu­ zile au fost pavate, asfalta­ rea de dată certă a înscrisu­
ţit reenernaţi de meleagurile te. s-au amenajat zone tor raporturi ce au ca scop
lui pitoreşti, de crestele ascu­ tea intra uşor in serviciile ocrotirea intereselor şi e- rilor, certificarea unor fapte
ţite şi pietroase cu apariţii ci­ statului Tinerii care se în­ verzi. Intr-un cuvînt, acela xerciţiul drepturilor civi­ constatate personal de către
bucuriei“ la Editura clopice, peste care ninge fee­ care a cunoscut oraşul a-
torceau din armată, chiar
„Ion Creangă“, întîlni- j ric. Şi cîţi dm cei care au au­ dacă fuseseră angajaţi îna­ c.um 40—50 de ani nu poa­ le în cadrul legalităţii cel care instrumentează ac­
rea cu tinerii cititori a j zit vorbindu-se de farmecul de informaşi, note,, reportaje dta ta te să nu rămînă încîntat socialiste este făcută de tul că o persoană se află în­
constituit prilejul evo- i basm al acestor munţi nu sînt inte. nu erau reprimiţi de­ către notariatele de stat tr-un anumit loc, în viaţă
tentaţi să pătrundă în masiv, cît după o perioadă de şo­ de aspectul său de astăzi.
carii unor momente din să-i cunoască cele mai tainice Şi noi, şi copiii noştri stăm cu excepţia unor cazuri cînd sau că figura dintr-o anu­
maj de 4—5 ani. In între­
lupta în ilegalitate des­ unghere şi să îmbrăţişeze din- CORESPONDENŢII NOŞTRI VOLUNTARI mai puţin la gura... calori­ ea este îndeplinită şi de că­ mită fotografie este a per­
tr-o singură privire întregul u- prinderi nici urmă de me­ tre comitetele executive ale soanei care cere constatarea,
făşurată în Valea Jiu- ; ferului. la poveşti. Nu avem
nivers de custuri şi văi, de pă­ canizare. Totul se făcea legalizarea de eopii de pe
lui — sursa de inspi- i duri şi grohotişuri. timp pentru că ne-am an­ consiliilor populare.
raţie a volumelor a- Pătrunşi în depresiunea Ha­ manual, cerînd eforturi gajat — şi ne angajăm şi Datorită acestui fapt, oame­ înscrisuri, eliberarea de du­
deosebite in prestarea mun­
mintite. Lectura unor j ţegului, încep să ni se contu­ spre locul denumit „Refugiu", — Aşa, aşa, frate Ioane, în continuare — să dăm o- nii nu mai sînt nevoiţi să plicate de pe înscrisuri no­
reze Vîrful Mare, asimetric, pi­ cilor depuse pentru exis­ tariale, redactarea la cere­
texte, discuţiile pe mar­ pentru ca apoi să continuăm cum iţi spusăi Mărşălui- parcurgă distanţe mari pen­
ramida Păpuşii, Peleaga cu cei urcuşul spre vîrful Retezat. Pe tenţă, In ceea ce priveşte raşuhti o notă de prospeţi­
ginea cărţilor au fost patru pojţi ai săi, cocoaşa zăpadă se văd o mulţime de răm zi şi noapte cu lornis- starea in care se afla co­ me şi continuă primenire tru a putea întocmi un în­ rea părţilor a înscrisurilor
continuate de oferirea Bucurei. iar la dreapta, pira­ urme proaspete de animale. în­ tăru în spate, plin cu han- incit să devină tot mai scris la un notariat de stat, în vederea autentificării lor.
mida trunchiată a Vîrfului Re­ cercăm să le identificăm dar muna noastră, cred ră mai Cu enumerarea lucrărilor
de autografe. tezat. Coborîm Valea Nucşoa­ fiecare ştie altceva. Şi iată-ne granale, pănă ajunsărăm pe sînt din aceia care să şi a- frumos, mai prosper. nu mai trebuie să suporte
Azi, au loc la Hune­ rei, traversăm rîul îngheţat şi ajunşi sus, Sîntem cam obosiţi, poziţii. Acolo căpătarăm mintească: drumuri des­ Ca locuitor al acestui o- cheltuieli în plus eu trans­ arătate mai sus nu am ară­
pe
bolo­
doara întîlniri ale ele­ străbatem lunca, aduşi care 'mun­ dar fericiţi ! In faţa ochilor se poruncă să intrăm în de- fundate, mormane de gunoi, raş, printre cei mai vechi, portul şi niei să piardă zile tat mare lucru. Este necesar
din
a explica condiţiile şi modul
rotunzi,
vanii
deschide splendida privelişte a
vilor din municipiu cu te, se odihnesc printre sălcii. Retezatului. cunguri şi să ne aşezăm în neiluminată, iar ca întinde­ sînt mîndru de el, ştiu şi întregi pentru rezolvarea a- de întocmire a acestora de­
acelaşi scriitor. Alături Drumul intră de-acum în zona ...Dar timpul trece repede şi linie oablă, iar cu cucăru re se rezuma cam la teri­ simt că am luat şi eu par­ eestor scopuri. Statul nostru oarece solicitanţii îşi pot ei
de prezentarea cărţilor muntoasă. Zăpada nu o zărim trebuie să ne despărţim de ine­ să ne uităm să vedem a mărit competenţa materia­
încă decît foarte departe, sus, toriul ce cuprinde şi astăzi te la înălţarea lui, fie prin lă a activităţii notariale a singuri întocmi unele acte
amintite, de un larg in­ pe custurile Retezatului, pe ale puizabila, fabuloasa realitate a pizmaşu de unde vine. acele locuinţe zise C.F.R. muncă, fie prin contribu­ ca : declaraţii, contracte,
teres se bucură lecturi­ căror vîrfuri se învolbură nori muntelui, această mare bogă­ Nu trecu mult — cam ca ţie, conştient că prin a- comitetelor executive şi ast­ procuri, copii de pe acte pen­
ţie a iernii. Am făcut o mul­
alb-cenuşii. Intrăm în pădure Am crescut odată cu ora­ fel în prezent cetăţenii îşi
le din cărţile în curs ţime de fotografii, am cules co­ de cînd începui a vă povesti
şi ajungem la Cirnic, punctul şul. dar într-o proporţie in­ ceasta aduc un aport sub­ pot rezolva o bună parte din tru care nu ar mai plăti
de apariţie „Alungarea în care drumul de maşină în­ nuri de brad pe care. le vom — că să şi arătă dintr-o pă­ stanţial la frumoasa operă taxele cuvenite pentru re­
balaurului", volum în­ cetează. păstra ca să ne povestească durice. Faer! — strigă po­ versă: el întinerea, iar eu nevoile lor la comitetul exe­
cîndva despre munte, despre imbătrineam, pentru că du­ începută. cutiv al consiliului popular dactarea lor. Secretarul co­
credinţat Editurii „Ion Ne pregătim pentru urcuş. zăpadă, despre prieteniile pe runca. înaintăm ! Şi-apoi mitetului executiv sau dele­
Cu schiuri, cu rucsacuri, cu pă 23 August 1944 — cînd Vreau ca toţi copiii noştri atît din localitatea în care
Creangă" şi dedicat ce­ care le-am legat. mamă, mamă, ţi se încrîn-
veselie sîntem gata de drum. şi soarta acestei mici colo­ locuiesc cît şi la oricare co­ gatul care le instrumentează
lei de a 25-a aniver­ Dar cum să pleci fără să pri­ „Vom mai veni — spun în­ cena părul după cap. Iadu să aibă prilejul peste zeci sînt scutiţi astfel de a mai
sări a naţionalizării, şi veşti ca vrăjit discul soarelui tr-un glas tovarăşii mei de pe pămînt nu alta! nii a fost preluată de har­ de ani să spună ca mine: mitet executiv din ţară unde cheltui un timp preţios cu
care, în culori inimaginabile, nice mîini gospodăreşti — nu există notariat de stat.
din volumul de versuri drum. Ne-a încîntat această :
dispare printre creste, spunîn- Noi rămîneam cu gurile s-a primenit complet aspec­ ,,A fost aşa... Ce primitive întocmirea lor, ţinînd seama
„Oraşul interzis", in­ du-ţi parcă — „în curînd se va poezie miraculoasă a muntelui". căscate ascultînd, ne.dîn- tul care de zeci de ani era Dealtfel cetăţenii şi-au ma­ de multiplele sarcini care
spirat din luptele desfă­ lăsa seara". du-ne seama despre ce este mereu acelaşi. Nu există erau toate !..." nifestat încrederea lor în ac­ îşi cer tot mai mult rezolva­
şurate de grevişti în Urcăm de o oră, prin pădure, ECATERINA SCWARTZ colţişor unde să nu se va­ tivitatea notarială a comite­ rea. Pe de altă parte şi soli­
Lupeniul anului 1929. un drum destul' de greu, plin Comitetul municipal vorba, văzînd atîta agitaţie, IACOB BRETOIU telor executive şi s-au adre­ citantul cîştigă timp deoa­
de peripeţii dar minunat pen­ Deva al U.T.C. parcă războiul era chiar a- dă o transformare radicală. pensionar - Simeria * • sat acestora fără nici o re­ rece prezintă doar înscrisul
zervă.
pentru autentificare sau le­
Pentru motivul că activita­ galizare, operaţie care se e-
aaaewst tea notarială reprezintă o fectuează în cîteva minute.
problemă tot mai importan­
Trupul şcolar profesional culescu, ei înşişi foşti elevi tă a comitetelor executive, GHEORGHE ROMAN
talurgic Hunedoara este ai acestei şcoli. în interesul cetăţenilor, este şeful serviciului
să
informăm
a din cele mai vechi uni- 0 SCOALĂ — Tovarăşe director de stu­ bine cale pe cetăţeni pe ce aceas­ Administraţiei locale de stat
acte
tă
i şcolare de acest profil dii, care e contribuţia disci­ al Consiliului popular
i judeţ şi din ţară. plinelor sociale în contextul normative reglementează ac­ municipal Petroşani
le-am adresat tovarăşului de care vorbim ?
:. Gheorghe Şerban, direc- — Mărirea ponderii ştiin­ raip»?fţşmşim mi
conduită S
ul grupului şcolar, rugind cea abia de 200. Numai după căruia fiecărei generaţii îi a- condiţii a ridicat o seamă de miliarizaţi cu cerinţele pro­ ţelor sociale a catalizat pro­
ne prezinte tabloul activi- reforma din 1948, odată cu cordăm maximum de atenţie, probleme printre care corela­ ducţiei. Acum se cimentează cesul de formare a conştiin­ ■ '
cerinţele refacerii şi dezvol­ supraveghere, control şi în­ rea programei de instruire spiritul de disciplină munci­ ţei la elevi — se observă o Wmmk
ijor de astăzi ale acestui torească, elevii se încadrează r ,*-ij
nplex şcolar. tării industriei naţionale şi drumare metodică. In prima practică cu sarcinile de pro­ cotitură în atitudinea faţă
deci a dezvoltării combinatu­ săptămînă de şcoală are loc ducţie, „examen“ pe care organic în formaţiile de mun­ de muncă, de şco­
— Condiţia actuală a şco-
lui siderurgic, numărul elevi­ ..prima lecţie" care se ţine în l-am trecut cu bine. Această citori unde mulţi din ei vor lară şi socială. A fost elimi­
profesionale — ne spune rămîne după absolvire, A-
erlocutorul —, prin baza lor creşte vertiginos, ajungînd faţa agregatului, are loc pri­ afirmaţie este întemeiată pe cum se realizează sudura nată complet fuga de la prac­
tehnico-materială, prin cor- la ¿peste 1 500 în 1955, iar în mul contact cu universul pro­ faptul că, deşi începători, în tica productivă. Trebuie să
1 de specialişti ce o deser- anul şcolar 1971—1972 nu­ ducţiei unde mulţi dintre ei primul trimestru am realizat practică şi trainică şcoală- subliniem aici şi rolul educa-
3c, nu numai că asigură mărul lor atingea cifra de îşi vor practica meseria toa­ din contractele cu beneficiarii producţie. Utilitatea de elevilor • ţjonal al orelor de dirigen-
toate
este
noştri
simţită
matul favorabil, dar ne şi 2 749. tă viaţa. Urmează apoi peri­ peste 200 mii lei producţie de colectivele din C.S.H., mem­ ţie.
ligă să facem eforturi stă- De la o şcoală fără local, oada de iniţiere în atelierul- calitate bună, lucru dovedit brii acestora îi ajută să sim­ Rezultă de aici că toţi fac­
toare pentru a răspunde, cantină şi cadre proprii, as­ tă răspunderea faţă de co­ torii din şcoală muncesc la
tăzi dispunem de un complex unison pe frontul formării u-
in fapte, grijii partidului şi
şcolar cu 9 imobile, în care lectiv, de soarta producţiei. nui muncitor conştient, revo­
tulul nostru. Adică să dăm
aproape 3 000 de elevi se pre­ Grupul şcolar profesiona S e c r e t a r u l comitetului luţionar, care să înţeleagă
inomiei noastre socialiste U.T.C. pe grup are convinge­
numai cadre calificate, nu gătesc în aproape 30 de spe­ rea că activităţile organiza­ realitatea şi să militeze con­
mai profesionişti, ci şi oa- cialităţi, pentru 20 de mari metalurgic Hunedoara structiv pentru transformarea
unităţi industriale din ţară. ţiei de tineret acţionează si­ ei. Şcoala are o tradiţie care
:ni multilateral formaţi, cu
multan cu cele didactico-pe- îi îndreptăţeşte pe aceşti oa­
linice deprinderi şi convin- • — Deci, baza materială ne­ dagogice şi eficient pentru
ri privind valoarea socială cesară există, fondul de spe­ meni să stea cu fruntea sus.
şcoală, pentru cunoaşterea e- de numele bun creat printre îndeplinirea scopului forma­ Mulţi muncitori din C.S.H.,
muncii. Noi îi învăţăm pe cialişti necesar există. Cum tiv şi educaţional.
:vii şi ucenicii noştri că realizaţi, tovarăşe director iementelor de bază ale profe­ beneficiarii care au suplimen­ T.C.M.M.H. şi din alte
3 mai nobilă meserie este Şerban, imperativul educaţio­ siei, elevii însuşindu-şi de­ tat comenzile încît nu le pu­ In acţiunile de muncă vo- întreprinderi din ţară, foşti
îeseria de muncitor", de nal formulat ? prinderile speciale de muncă, tem satisface. Principalul luntar-patriotică din toamna elevi la Şcoala profesională
urar de bunuri. Dar pentru — Procesul educaţional contribuind în acelaşi timp în nostru beneficiar este C.S.H., lui 1972 am strîns recolta de din Hunedoara, azi sînt spe­
avea o imagine a ceea ce este complex. Activitatea a- mod supravegheat la planul care ne şi patronează. pe o suprafaţă de 120 hecta­ cialişti sau conducători, care
upul nostru şcolar este ca- ceasta cere vigoare. De aceea de producţie al şcolii. Noul sistem are foarte pu­ re de porumb şi cartofi, am onorează şcoala. La exemple­
bil să realizeze astăzi, pro- algoritmul acestui proces for­ Tovarăşul Ioan Teiu, direc­ ternice valenţe educative pen­ plantat peste 10 000 arbuşti le date de secretarul U.T.C.
ne-am
putea
intervenţii­
adăuga
m o scurtă retrospectivă a mativ noi îl concepem în fe tor adjunct cu problemele de tru elevi. Ei fiind organizaţi şi pomi ornamentali, ridicarea s-ar inginerului Alexandru Cio-
la
contribuţia
le
adus
ea ce a fost şcoala noas- Iul următor. In prima etapă producţie, ne relatează ce sar­ în grupe de producţie, lu­ noului atelier-şcoală. Aceasta,
L Retrospectiva o face pro- ne asigurăm, ca să spunem cini de producţie şi de edu­ crează direct, sporindu-şi răs­ rogaru, director tehnic al
sorul Ioan Ungur, directo- aşa, „frontul de lucru". In a- caţie se realizează în alelie- punderea pentru asigurarea ca ¡şi amenajarea bazelor T.C.M.M.H., Gheorghe Onica,
1 de studii. cest scop, organizăm cu viito­ rul-şcoală. calităţii produselor. Acum se sportive în şcoală ne-au adus director, şi Irimie Muică, di­
— Data înfiinţării şcolii rii noştri elevi un contact di­ — Potrivit indicaţiilor da­ formează în spiritul muncito­ clasarea pe locul I la activi­ rector în C.S.H., Constantin
te 28 septembrie 1890, la 6 rect, prin care îi facem să te de tovarăşul Nicolae resc, de echipă. Concret, pe tăţi patriotice la lucrări ne­ Popescu, Ioan Pop, maiştri-
ii după prima şarjă de fon- cunoască şcoala, profilul me­ Ceauşescu, cu ocazia deschi­ baza angajamentelor lor, noi finanţate din municipiu şi lo­ instructori în atelierul şcolii,
elaborată la Hunedoara. Ca seriilor, posibilităţile materia­ derii expoziţiei „Practică şi am onorat o parte din co­ cul II pe judeţ în întrecerea şi mulţi alţii. Din cei peste
Astfel,
.îmăr de elevi, şcoala a în- le şi spirituale ce le sînt asi activitate în învăţămînt" din menzile suplimentare, este un „cea mai frumoasă şi mai bi­ 10 000 de elevi ai şcolii, în
producţia
unitate
perioada 1955-1973, s-au for­
şcola­
în
atelier
gospodărită
ne
iput cu 30 de ucenici, din gurate prin grija partidului, 14 iulie 1972, începînd cu a- examen continuu, o confrun­ ră". Tot în scopul educării mat adevărate batalioane de
ire numai 6 erau pentru uzi- de a se realiza profesional şi nul şcolar 1972/73, pentru a tare nemijlocită cu cunoştin­ prin muncă şi pentru muncă harnici şi neobosiţi muncitori
3 de fier. Ceilalţi erau pre- -ca oameni. După concursul lega cit mai strîns şcoala de ţele profesionale dobîndite, am organizat concursuri pro­ In ateliere-şcoalâ, in cercuri de amatori pentru diferite ocu­
elevii
de
sînt
itiţi pentru diferite meşte- de admitere, ştim numeric, producţie, i s-a repartizat şi fesionale, întîlniri cu munci­ pentru patria noastră socia­ paţii practice, căutării pentru educaţi în spiritul mal respectului în (aţă tainele
adine
munca,
pătrunde
a
listă.
tot
al
iguri şi firme particulare, dar şi calitativ, ce materia] şcolii noastre un plan de pro­ solicită elanul tînărului la tori de prestigiu, specialişti, DUMITRU I PAVEL unor fenomene, profesii. La mulţi dintre ei, dragostea pentru
ină în 1918, numărul uceni- uman avem de modelat. A- ducţie de aproximativ un mi­ perfecţionare profesională. cu Eroii Muncii Socialiste viitoarea profesie se naşte în acest mod.
ilor nu depăşea 40—50, iar cum începe adevăratul pro­ lion de lei. Desigur organiza­ Trecînd la perioada de Ştefan Tripşa şi Nicolae Măr- activist al Comitetului Foto: PAVEL POPA
înă în 1944, numărul lor tre- ces „tehnologic", în cadrul rea activităţii şcolii în noile practică la C.S.H., ei sînt fa- judeţean al U.T.C.