Page 73 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 73
Proletari din toate fările unifi-vă!
Tovarăşul NICOLAE CEAUSTSCU
» »
e primit pe ziaristul suedez
Haos Sjostrom
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. tovarăşii Cornel Burtică,
secretar general al Partidu membru supleant al Comite
lui Comunist Român, preşe tului Executiv, secretar al
dintele Consiliului de Stat al C.C. al P.C.R., şi Constantin
Republicii Socialiste România, Mitea, membru al C.C. al
a primit, vineri dimineaţa, pe P.C.R., consilier.
Hans Sjostrom, redactpr la Cu acest prilej, tovarăşul
televiziunea suedeză. Nicolae Ceauşescu a acordat
La primire au participat un interviu ziaristului suedez.
Sesiune de comunicări
ANUL XXV Nr. 5 637 SIMBÄTÄ 24 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
organizată de Academia de
1973 —an hofărîfor în realizarea cincinalului înainfe de termen Consfătuire privind ştiinţe sociale şi politice,
economisirea cocsului Academia „Ştefan Bheorghiu“
Ieri, la Hunedoara, au în dintre problemele majore
ceput lucrările consfătuirii ale eficienţei în siderurgie, ş i Institutul de studii istorice
privind economisirea cocsu au prezentat referate şi co
lui metalurgic pe tona de municări, au dezbătut mij
fontă elaborată, consfătuire loacele prin care trebuie să
In marea întrecere pentru realizarea sarcinilor maximale pe anul 1973 organizată de Ministerul in se materializeze măsurile e- şi social-poiitice
dustriei Metalurgice în co laborate de colegiul ministe
uniu
laborare cu Comitetul între rului pentru 1973, privind Cu prilejul împlinirii a 25 Lucrările sesiunii au fost
COLECTIVELE DE MUNCĂ HUNEDORENE ÎŞI reducere au privind de ani de la realizarea uni deschise de tovarăşul Ion Po-
din
nii
sindicatelor
continua
consu
a
metalurgice
prinderile
şi
purtat
mului
de
cocs,
pescu-Puţuri,
directorul
Insti
politice
tăţii
organizatorice,
şi
maşini
constructoare
de
fructuoase
discuţii
tutului
istorice
şi
de
studii
şi ideologice a clasei munci
Consiliul
catelor. judeţean al sindi valorificarea rezervelor in toare din România, pe baza social-poiitice. a urmărit cu
terne şi adoptarea celor mai
Auditoriul
principiilor
marxist-leniniste,
ASUMĂ ANGAJAMENTE ÎNSUFLETITOÂRE reducerea tehnologii joi, a avut loc o sesiune de co şi deosebit interes comunicările :
au
partici
La
consfătuire
corespunzătoare
pat inginerii şefi ce răspund
P.C.R.
pentru
simţitoare
realiza
pentru
„Lupta
organizată
municări,
Aca
de
de activitatea furnalelor, şe
a
rea
acţiune
de
unităţii
a consumurilor de cocs pla
demia
sociale
de
ştiinţe
fii
perioada
sindicatului
consiliilor
dinţii secţiilor furnale, preşe nificate în acest an hotărîtor politice, Academia „Ştefan clasei muncitoare N. în Petreanu,
1921-1940"
al cincinalului.
de
de
şi
Gheorghiu“
Institutul
de la C. S. Hunedoara, C. S. profesor la Academia „Ştefan
Lucrările consfătuirii con studii istorice şi social-poii
Galaţi, C. S. Reşiţa şi Uzina Gheorghiu" ; „Făurirea Fron
tinuă astăzi cînd participan tice.
„Victoria" Călan, precum şi tului Unic Muncitoresc (1940-
Combinatul de exploatare întreprinderea minieră specialişti din cadrul Minis ţii vor vizita secţiile fur La lucrări au luat parte aprilie 1944)“ de Traian U-
terului Industriei Metalurgi nale din cadrul C. S. Hune tovarăşii Gheorghe Stoica, drea, cercetător ştiinţific prin
Voitec,
Aurel
Ştefan
Duca,
şi industrializare a Hunedoara cetări şi proiectări metalur doara, unde vor cunoaşte Constantin Pîrvulescu, Mihnea cipal Iorga" ; „Procesul de
ce şi ai institutelor de cer
la
Institutul
de
istorie
„N.
pe
hunedore-
experienţa
unităţii
lemnului Deva Colectivul întreprinderii minie B Livrarea peste prevederi a gice. ' la consfătui nilor viu privind economisirea Gheorghiu, preşedintele Aca realizare şi a politice a organiza
şi
sociale
de
ştiinţe
demiei
clasei
torice
Participanţii
re Hunedoara, animat de dorin unei cantităţi de 500 tone fier re, punînd în dezbatere una cocsului metalurgic. politice, cadre didactice, cer muncitoare din România du
In recenta adunare generală parchete, cu un volum de 15 000 ţa fierbinte de a-şi aduce în in minereu marfă cetători, oameni ai muncii pă 23 August 1944" de Gheor
a oamenilor muncii de la mc mesă lemnoasă treaga contribuţie la înfăptui 19 Realizarea unor viteze de din Capitală. ghe Ţuţui, cercetător ştiinţi
C.E.I.L. Deva, cei prezenţi, ex- g îmbunătăţirea coeficientu rea programului elaborat de înaintare în galerii de 60 ml pe fic principal la Institutul de
primîndu-şi dorinţa unanimă în lui de schimburi cu 0,1 la sută Congresul al X-lea şi Conferin lună studii istorice şi social-poii
numele colectivelor în care lu la activitatea de industrializa ţa Naţională a partidului din 0 Scurtarea termenelor de tice ; „Congresul de unifica
crează, de a îndeplini exemplar re a lemnului prin extinderea iulie 1972, pentru dezvoltarea punere in funcţiune cu cite 10 re din februarie 1948“ de
sarcinile de plan din acest an, schimbului III multilaterală a patriei noastre zile a următoarelor obiective : Penfry înfrumuseţarea satuSuî Paraschiva Nichita, şef de
s-au angajat să realizeze pe K Depăşirea planului de li socialiste, desfăşoară, sub con - rostogol colector la E. M. sector la Institutul de studii
ste prevederi următoarele obi vrare la fondul pieţei cu 800 000 ducerea şi îndrumarea organi Ghelar Mobilizaţi de consiliul co gime de 2 000 ml. S-au trans Teofil Bota, Lazăr Lupuţ, istorice şi social-poiitice;
ective : lei munal al Frontului Unităţii portat peste 200 mc de pia Vaier Buda, David Andrica, „Importanţa realizării parti
H Depăşirea planului la pro E Reducerea cheltuielilor de zaţiilor de partid, o amplă ac - adîncirea puţului nr. 1 la Socialiste, avînd în frunte tră. De asemenea, s-a pa tinerii utecişti Cornel Neic, dului unic marxist-leninist al
ducţia globală şi marfă în ca producţie cu 100 000 lei pe sea tivitate de valorificare a resur E.M. Ghelar vat curtea şcolii cu piatră Valentin Popa, Ioan Ma clasei muncitoare din Româ
drul volumului de masă lem ma reducerii cheltuielilor ma selor materiale, tehnice şi uma ¡g Diminuarea costurilor de deputaţii, cetăţenii din satul pe o suprafaţă de 50 mp şi rian, iar dintre membrele
Boiu de Jos, comuna Gura-
noasă planificată, cu 500 000 teriale prin : ne, în vederea creşterii eficien deviz la lucrările de investiţii sada, participă în număr s-au construit două podeţe. organizaţiei de femei s-au nia pentru îmbogăţirea teo
lei - reducerea pierderilor de ţei economice a întregii activi cu 200 000 lei mare la executarea unor im Valoarea lucrărilor executa remarcat prin contribuţia a- riei şi practicii revoluţionare"
q Realizarea peste plan a exploatare cu 50 000 lei portante lucrări cu caracter te se ridică la peste 30 000 dusă tovarăşele Brînduşa de Ionel Nicolae, cercetător
următoarelor sortimente : - reducerea normelor de tăţi de producţie. Angajamentul 0 Creşterea conţinutului de Ciurlea, Maria Andrica, ştiinţific principal la Institu
- buşteni diverse specii 1 500 consum la materii prime şi I.M. Hunedoara pentru acest an fier în concentrat cu 0,2 puncte, edilitar-gospodăresc şi de lei. llea Sav, Elena Bolea şi al
mc materiale cu 40 000 lei prevede, printre altele : faţă de prevederile interne înfrumuseţare. In ultimele S-au evidenţiat in mod tele. tul de ştiinţe politice şi de
- cherestea total 1 000 mc - reducerea consumului de B Depăşirea producţiei glo tB Darea în folosinţă pînă zile, cetăţenii satului nostru deosebit cetăţenii Virgil An- studiere a problemei naţio
E3 Introducerea tehnologiei au participat la muncă pa drica, Siminic Lase, Silviu IOANICH1E POPA nale, şi Sandu Vlad, cercetă
de exploatare a arborilor cu energie electrică şi termică bale şi marfă cu cite 800 000 la 30 iunie 1973, a unui număr triotică, pentru repararea deputat, satul Boiu de Jos tor ştiinţific.
coronament la un număr de 30 cu 10 000 lei lei de 80 apartamente la Ghelar. drumului din sat pe o lun Ciurlea, Ioan Deheleanu,
r La Burjuc şi Lăpup de Jos
O resursă rsebănustă
Activitate permanentă a
MUmanele lei...
consiliilor comunale ale
gindire tehnică Frontului Unităţii Socialiste
O caracteristică a activi nora dintre aceşti minunaţi
tăţii noastre de fiecare zi, siderurgişti — muncitori, cu deputaţii
oriunde am avea locul de tehnicieni şi ingineri — me
muncă, o caracteristică a reu în căutarea noului, pe
întregii noastre vieţi este drumul afirmării capacită In cadrul activităţii poli- rora le-au explicat pe larg
înnoirea continuă. Este o ţii creatoare a colectivului tice şi sociale desfăşurate de legile şi decretele nou apă
lege a progresului, a înain de muncă din combinat. t către Frontul Unităţii Socia rute. S-a răspuns diverselor
tării necontenite pe drumul — Unora li s-a dus ves liste, consiliile comunale des întrebări adresate de cetă
afirmării şi împlinirilor în tea — continua inginerul făşoară acţiuni permanente ţeni, s-au dezbătut pe larg
încleştarea cu timpul, pen Ilie Nicolae. Cine n-a auzit cu deputaţii, iniţiază forme cazurile de abateri şi infrac
tru escaladarea piscurilor de inovatori ca Ştefan corespunzătoare de îndruma ţiuni manifestate pe teritoriul
cele mai semeţe ale progre Tripşa, Ioan Cismaş, Flo- Strungăria de cilindri nr. 1 a C.S.H. Strungarul Traian Danclu execută o garnitură de cilindri pentru laminorul de G50 mm. re şi control asupra muncii localităţii respective.
sului, civilizaţiei, bunăstă rian Giurcă, de la oţelării, Foto: VIRGIL ONOIU pe care aceştia o depun pen O problemă însemnată pen
rii — idealul programatic al ing. Ştefan Mociofan — de tru popularizarea şi aplica tru activitatea consiliului
politicii partidului şi statu la laminorul de sîrmă, rea legilor ţării, a hotărîri- Frontului Unităţii Socialiste,
lui nostru. maiştrii Ion Nicolae şi Ioan lor de partid şi de stat, le ridicată la nivelul comunei,
acordă sprijin la antrenarea a fost aceea a introducerii
In acest complex angre Barbu, de ia bluming, mais maselor de cetăţeni pentru apei potabile în localitatea
naj al luptei pentru afir trul Ionescu Dumitru, de înfăptuirea de acţiuni edili de centru. Aceasta a fost a-
marea noului, inovatorilor la sîrmă, lăcătuşii Mir- Au fertilizat întreaga REPARAŢIILE LA UTILAJELE ABRIGOLE tare, la înfrumuseţarea şi dusă la cunoştinţa deputaţi
li se cuvine un binemeritat cea Popa, de la O.S.M. buna gospodărire a satelor. lor, în cadrul unei informări,
loc de cinste. Ei sînt oa 2, şi Gheorghe Arde- Cum se materializează aces care la rîndul lor au mobi
meni iscusiţi, mereu în leanu, de la fabrica de do- suprafaţă destinată S-AU ÎNCADRAT ÎN TERMEN te prevederi cuprinse în Re lizat cetăţenii. Drept urma
căutare, mereu neastîmpă- lomită şi mulţi, mulţi alţii. gulamentul Frontului Unităţii re, canalul de aducţiune a
raţi şi cutezătqri. Ei, inova Ei se numără printre cei Socialiste la nivelul consili fost săpat, prin muncă vo-
torii, sînt oameni ce îşi mai vechi şi mai statornici cartof ilor Pregătirea utilajelor agricole în vede agricole ce se folosesc în campania de ilor comunale Burjuc şi Lă- luntar-patriotică, pe o por
pun mereu întrebări : „De inovatori din combinatul rea declanşării la timp a lucrărilor din primăvară fiind încheiate. pugiu de Jos, am aflat stînd ţiune de 1 000 metri.
ce să munceşti azi cum ai nostru. PEŞTEANA. Referindu-se campania de primăvară a constituit pre Intre altele, am fost informaţi că pc de vorbă cu preşedinţii a- O contribuţie majoră şi-au
muncit ieri ?“ „De ce să nu Dar detaşamentul acesta Ia acţiunile de sezon în a- ocuparea de căpetenie a colectivelor de total Trust S.M.A. s-au realizat interven cestora, tovarăşii Emil Furdui adus deputaţii, îndrumaţi de
ne uşurăm munca ?" „De de inovatori, de căutători gricultură, preşedintele co mecanizatori din judeţul nostru. In ma ţii la 470 tractoare, 535 pluguri, 179 cul şi respectiv Ioachim Roşea. consiliul comunal al Frontu
ce să nu scoatem beneficii permanenţi ai noului se operativei agricole din Peş- joritatea unităţilor S.M.A. activitatea la tivatoare, peste 1 000 grape cu disc, ste La Burjuc, munca cu de lui Unităţii Socialiste la rea
In plus ?" „De ce să nu e- primeneşte zi de zi, lună teana, tovarăşul Silviu Vîr- reparaţii a fost organizată în flux — pe late şi cu colţi, 64 sape rotative, 12 com- putaţii a constituit o preocu lizarea planului de contrac
conomisim mai mult ?" de lună, an de an. voni, ne-a relatat eă un posturi specializate — şi s-a asigurat binatoare, 20 freze, 108 tăvălugi, 13 ma pare de prim ordin a con tări şi achiziţii (comuna Bur
controlul lucrărilor pe faze de operaţiuni. şini de modelat, 231 semănători pentru
„De ce să aşteptăm să ne — In jur de 100 de oa accent sporit se pune pe Astfel a fost posibil să se realizeze o păioase şi legume, 74 maşini de împrăş siliului. Se organizează, pe juc situîndu-se pe un loc
spună alţii ce şi cum tre meni, de cele mai diverse fertilizarea terenului cu bună încărcare a atelierelor şi respecta tiat îngrăşăminte chimice, 47 maşini de riodic, consfătuiri în cadrul fruntaş în judeţ), în acţiuni
buie făcut şi să nu studiem profesii şi meserii, din toa îngrăşăminte chimice şi or rea graficelor stabilite. Concomitent, la plantat cartofi, 11 maşini de plantat ră cărora se analizează activita le de înfrumuseţare, unde
noi, să ne punem mintea te secţiile şi sectoarele ganice. Astfel, la culturile secţiile de mecanizare s-au efectuat re sad şi altele. In legătură cu finalizarea tea depusă în circumscripţi planul prevăzut pe 1972 a
şi gindirea la treabă, să va combinatului, se încadrea de toamnă s-a administrat vizii şi reparaţii la o parte din utilaje, acţiunii la toate tipurile de utilaje, reţi ile electorale, modul în care fost depăşit cu 60 000 lei.
lorificăm potenţele noastre ză anual în rindurile ino azotat pe 80 de hectare, iar pentru reducerea costului lucrărilor ur- deputaţii îşi îndeplinesc man Trebuie amintit aici con
de gindire tehnică şi ştiin vatorilor. Dintre ei aş men în livada intensivă pe 48 mărindu-se recondiţionarea unor piese ne atenţia faptul ca unităţilor S.M.A. să datul încredinţat de alegători struirea prin muncă volun-
ţifică ?“. - Despre oamenii ţiona pe lăcătuşul Mihai de hectare. Concomitent cu care prezintă garanţie în funcţionare. De li se acorde tot sprijinul pentru procu şi angajamentele asumate de tar-patriotică a căminului
aceştia inscusiţi, promotori Stana, maistrul Mircea aceasta, pe cele 30 de hec menţionat că s-a avut în vedere ca la rarea unor piese de schimb a căror lipsă ei. Astfel, în acţiunea de cultural de la Tătărăşti ce se
ai noului In tot ce fac, de Conea, de la laminoare, in tare destinate culturii car efectuarea intervenţiilor să participe me s-a făcut simţită pînă acum. popularizare a legilor, a ho- adaugă celorlalte aşezăminte
spre inovatorii combinatu ginerii Petru Pîrvu, Vi- tofilor, reprezentind în canizatorii care au în primire utilajele Concomitent cu desfăşurarea reparaţii tărîrilor de partid şi de stat culturale noi do pe raza co
lui siderurgic hunedorean, chente Olariu, Iosif Tamaş, treaga suprafaţă planifica ce s-au reparat. Drept rezultat al măsu lor s-a trecut şi la verificarea calităţii s-a alcătuit un colectiv for munei ridicat tot cu spriji
discutam mai zilele trecute Gheorghe Stelian şi alţii — tă, s-au transportat îngră lucrărilor efectuate, respectiv ia supra- mat din cadre competente, nul cetăţenilor şi al statului.
cu inginerul Ilie Nicolae, preciza şeful cabinetului şăminte organice. De ase rilor tehnice şi organizatorice luate, co recepţia utilajelor — .acţiune finalizată bineînţeles şi din deputaţi. In aceste acţiuni s-au dis
şeful cabinetului tehnic din tehnic. menea, ia cartofii pentru lectivele de muncă ale S.M.A. au reuşit deja la două S.M.A. Cu acest prilej, de Acest colectiv s-a deplasat tins deputaţii Ioan Sima, Vio-
marele combinat. sămînţă s-a făcut cea de-a să înregistreze succese meritorii, repara fecţiunile constatate sînt remediate pe
Iată şi citeva dintre cele în fiecare sat al comunei
— In 1971 aveam 210 i- mai eficiente inovaţii, rea doua sortare. ţiile şi reviziile la tractoare şi maşinile loc. (Brădăţel, Glodghileşti, Pe- M. BODEA
novatori ; In 1972, numărul lizate şi apreciate de cu- treşti, Tătărăşti şi Tisa) unde
lor a trecut de 300, iar du rînd : „Praf „Magnet", fă s-a întîlnit cu cetăţenii, că- (Continuare în pag. a 2-a)
pă cum a început anul, în ră flacără, cu carbon scă
zut, utilizat la turnarea o- r
1973 va creşte şi mai mult
ţelurilor", realizat de ingi
— ne spunea' şeful cabine ganizaţlel pionierilor, în
nerul Rusu Boris şi un co VERNISAJ AGENJIE TEATRALA pete — al oilor fătătoare. box şi lupte, concursuri VREMEA
tului tehnic. Anul trecut, lectiv, care a adus econo regia lui Pompiliu Gîlmea- Şl CINEMATOGRAFICA Pînă acum s-a înregistrat „Cine ştie sport, cîştigă“, Pentru 24 ore
Astăzi, la ora 18, in sala nu, filmul c un reuşit do o sporire a efectivului de tombolă şi, bineînţeles,
eficienţa economică adusă mii de peste 2 200 000 lei ; Galeriilor de artă ale Fon cument artistic al expedi In municipiul Hunedoa ovine cu peste 700 miei, muzică, dans, antren. Pe Vreme schimbătoare, cu
„Modificări constructive ter dului plastic din Deva va ţiei desfăşurate în vara a- zilnic avînd loc cite 20-40 trecere frumoasă ! cerul temporar noros. Lo
combinatului de aceşti pro avea loc vernisajul expo nulut 1072, cu pluta pe ra s-a deschis de curînd de fălări. cal se vor semnala preci
modinamice şi hidrodinami- Mureş de la Deva la A- o agenţie teatrală şi cine pitaţii slabe mai ales sub
motori ai noului a trecut ziţiei de pictură şi grafi matografică. Aici se pot NOI PUNCTE DE
ce la cuptoarele S.M. de că a pictorului Iosif Mă- rad. BALUL SPORTIVILOR formă de ploaie. viului
anticipaţie,
bi
de 17 788 000 lei. 400 tone", inovaţie realiza tyâs. procura, la cu toate spectacolele REPARAŢII RADIO va sufla slab pmă la po
lete
la
Astă
de
Casa
La C.S. Hunedoara — ca tă de un colectiv condus de DEZBATERE PE TEMA teatrale şi cinematografi cultură seară, sindicatelor Pe Şl TELEVIZOARE trivit din nord-vest. Tem
peratura minimă va fi cu
a
ing. Cristian Boiangiu, cu FILMUL EXPEDIŢIEI i „PRIETENIE-DRAGOSTE" ce, precum şi abonamente prinsă între minus 3 gra
dealtfel In toate întreprin „MARI5", PE ECRANELE pentru cinematecă. troşani, începînd de la o- Conducerea Uniunii ju
1 270 000 lei eficienţă ; „Mă rele 20, se va desfăşura deţene a cooperativelor de şi 2 grade, iar cea ma
derile judeţului şi ţării — CINEMATOGRAFELOR Azi, Ia clubul din car Agenţia funcţionează in „Balul sportivilor", organi meşteşugăreşti întreprinde ximă între 2 grade şi 7
rirea suprafeţei de sinteri- cadrul casei de cultură. grade. Dimineaţa, ceaţă lo
există un puternic detaşa DIN DEVA tierul Gojdu, tineri sala zat de consiliul municipal măsuri concrete pentru ex cală.
zare a maşinii de aglome riaţi al şantierului de con TURMA A CRESCUT al sindicatelor şi consiliul tinderea reţelei sale de
ment de inovatori, a cărui La cinematografele „Pa strucţii Deva vor partici municipal pentru educaţie servire a populaţiei. Ast Pentru următoarele
rare", autori ing. Dumitru tria“ (ora 8,30) şl „Arta“ pa la o dezbatere pe tema CU PESTE 700 MIEI fizică şi sport. Cei mai fel, zilele acestea, la Lo- două zile
forţă o evaluăm prin eco „Prictenie-dragoste“ orga buni 10 sportivi ai muni nea va fi deschisă o uni
Bobîrnea şi un colectiv, cu (ora 37,00) din Deva, ru Vreme schimbătoare, cu
nomiile aduse de pricepe lează astăzi, în premieră, nizată de comitetul muni Creşterea oilor deţine o cipiului Petroşani, fotba tate de reparaţii radio şi cerul temporar noros. Lo
filmul documentar „Expe cipal al U.T.C. în colaborare pondere însemnată în liştii Jiului, Ştiinţei, rug- televizoare. De asemenea, cal va ploua slab. Vîntul
rea şi ingeniozitatea lor. GH. I. NEGREA diţia“, dedicat echipajului cu consiliul municipal al structura producţiei ani biştii, sportivi de perfor în localităţile Certeju de va sufla slab pînă la po
„Cutezătorii — Rlaris ’72“ femeilor. Dezbaterea va fl maliere şi a veniturilor manţă din cluburile şi a- Sus — dacă se va asigura trivit din nord-vest. Tem
Dar ar fi nedrept să ne o- al Şcolii generale „Dr. Pe urmată de un program ar C.A.P. Sarmizegetusa. O soclaţiile Văii Jiului vor spaţiu — şi Sarmizegetusa, peratura minimă va fi cu
prim la această evaluare şi tru Groza“ din Deva. tistic susţinut dc elevi ai dovadă a acestui fapt o petrece o seară plăcută vor fi deschise puncte fixe prinsă între minus 3 grade
După scenariul lui Gll- şi 2 grade, iar cea maximă
să nu transcriem numele u- (Continuare in pag. a 2-a) gor Haşa, preşedintele liceului pedagogic şl de o constituie şi numărul în după un program atractiv- de reparaţii radio şi tele intre 2 grade şi 7 grade.
Consiliului Judeţean al Or- seară de dans. semnat — peste 2 000 ca distractiv: demonstraţii de vizoare. Dimineaţa, ceaţă locală.
V. J J