Page 74 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 74
■mnasiMBaxsaf&ecAbjjssm
agBBBEB
V^ii¿2!Ba¡aS^ZiSXB^2SS^mS zga¿^¿Mjsa»23ap^^ uarai^^are?^ «grav g;gig3T5BgiC5jRW33^^ gauaargffjBHewawy w*rmœai #awMti^-^ h » ■ PirætwwraggwiggpiEiM
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 637 © SIM BÂTĂ 24 FEBRUARIE 1973
iTVrreraKW4rora?**rwra>gg7M5E«craTOftggi^ÆCg^^
Aplicarea *n viaţă a hotă- mentale ale controlului de preţulre şi autorltat«. Ru de muncă concis, competent practica a dovedit, că pentru
rtrilo-1' ce decurg din docu partid constă în sporirea efi trebuie uitat nici un moment şi eficient, aşa cum îl înlîl- a fi eficient controlul nu
mentele celui de-a! X-lea cienţei acestuia. Practica u- că controlul de partid este, nim la comitetele municipa trebuie să se reducă la con
Congres şi Conferinţei Naţio nor organizaţii de partid prin excelenţă, un act poli le Hunedoara, Deva, la co statarea sumară a lipsuri
1
nale ale partidulu privind cum sînt acelea de la blu- tic, urmărind modul în care mitetele orăşeneşti Lupeni, lor, la „fotografierea" lor din
Îmbunătăţirea continuă a ac ming — C.S.H., Uzina elec comuniştii acţionează pentru Vulcan, Brad şi altele. Pe mers, aşa cum, din păcate,
tivităţii organelor şi organi trică Brad, grupul de şan înfăptuirea exemplară a tu de altă parte, cumularea de
la
unele
zaţiilor de partid, perfecţio tiere de construcţii Petro turor obiectivelor stabilite de către o singură persoană a mai întîlnim preparaţia de orga
ca
talc
nizaţii
narea muncii organizatorice şani, secţia prăjire a Uzinei partid. funcţiei de secretar al co Zlaşti, sectorul Brusturi al
şi legarea acesteia de viaţă, de preparare din Teliuc, sec Dezbaterile care au carac mitetului de partid şi vice t.M. Barza, brigada zooteh
de preocupările fundamenta torul II de la E.M. Dîlja, a terizat perioada de după preşedinte al consiliului popu
nică din satul Zdrapţi. Cen
le ale întregului nostru po demonstrat că eficienţa con plenara C.C. al P.C.R. din lar conferă posibilitatea or trul de greutate al controlu Ce am înfăptuit din obiectivele
por, şi-a găsit o nouă şi grăi trolului este determinată de noiembrie anul trecut, pre ganizării, centralizării şi axă
toare expresie în hotărîrile a- axarea acestuia pe probleme cum şi cele din conferinţa rii controlului pe probleme lui trebuie stabilit în orga
doptate în noiembrie anul le cheie, hotărîtoare în dome- judeţeană de partid au ilus- le esenţiale ale muncii de nizaţiile de partid, în pro
trecut de plenara Comitetu ducţie, printre oameni, acolo
unde se înfăptuiesc hotărî stabilite ? Ce avem de făcut in
lui Central al P.C.R. Inte
rile. Viaţa aduce mereu noi
grarea organică a partidului şi noi argumente în sprijinul
în viaţa societăţii şi împle
ideii că un control prin in
tirea tot mai strînsă a activi te practicat, uneori, do orga mul hotăritor pentru realizarea
şi
cum
rapoarte
es
formări
tăţii de partid, de stat, so
cială, dezvoltarea continuă a
nizaţiile de partid din secţia
democraţiei socialiste impun CONTROLUL DE PARTID - PERMANENT, panificaţie şi mişcare C.F.R.
— după cum s-a subliniat şi
Brad, transport auto I.M.H.,
cu prilejul conferinţei pen un control rupt de realitatea înainte de termen a cincinalului?
tru dare de seamă şi ale de pe teren, de problemele
geri a organizaţiei judeţene organizaţiilor de partid, nu
de partid — luarea de mă UNITAR, PUTERNIC ANCORAT ÎN VIATA se poate materializa, în nici
suri politice şi organizatori un caz, în înfăptuirea măsu
ce în vederea participării tot
rilor' stabilite. Dimpotrivă, un
mai active a comuniştilor, a
control care intervine siste
celorlalţi oameni ai muncii Adunări ale activelor comitetelor
matic acolo unde greutăţile,
la rezolvarea problemelor nlile în care este exercitat, trat, încă o dată, modul la partid şi de stat, in aşa fel neajunsurile sînt mai mari,
construcţiei socialiste, la de caracterul său exigent, borios, ştiinţific în care ac îneît să se înlăture totalmen persistă în depistarea şi în
conducerea întregii vieţi so combativ, ancorat şi legat in ţionează partidul nostru pen te risipa de -forţe, energie şi lăturarea lor, cum procedea
ciale, precum şi la exercita disolubil de viaţă. Iată de tru soluţionarea celor mai timp de pînă acum, să se în ză, în mod frecvent, unele comunale de partid
rea controlului asupra acti ce, acţionînd în spiritul ho- complexe probleme cu care tărească spiritul de răspun organizaţii de partid de la
vităţii economice. tărîrilor plenarei — aşa cum sînt confruntate organizaţi dere, competenţa şi exigen bluming — C.S.H., depoul
întărirea rolului de con s-a subliniat şi la conferinţa ile de partid în vastul pro ţa cadrelor însărcinate cu e- C.F.R. Petroşani, I.M. Barza,
ducător al partidului în în organizaţiei judeţene de par ces de edificare a societăţii fectuarea controlului. Este I M. Ţebea etc., un asemenea
treaga societate reclamă im tid — organizaţiile de par socialiste multilateral dez ştiut, şi în coloanele ziarului control asigură eficienţa do
primarea — pe toate verigi tid din judeţul nostru au da voltate. Cu acest prilej a fost nostru am mai relatat de rită. Prezenţă activă în viaţa satului
le muncii de partid şi la toa toria de a efectua controlul subliniată necesitatea unor spre asemenea fenomene, că, Menirea controlului este,
te eşaloanele — unei atenţii în mod permanent şi nu spo măsuri eficiente privind în adesea, în controlarea desfă deci, de a dezvălui cauzele
deosebite controlului de par radic, ori pe campanii ; con lăturarea suprapunerilor, pa şurării procesului de învăţă- care au generat aceste lip
tid. Bine procedează în a- trolul trebuie efectuat zi de ralelismelor, a verigilor in mînt, în unele din oraşele suri, de a interveni efectiv In adunarea activului co precum şi alte lucrări de in ve iniţiate la căminele cul
ceastă direcţie comitetele de pentru înlăturarea lor şi, ca munal de partid din Cîrjiţi teres obştesc. Cu multă sa turale unde au fost populari
zi şi nu numai atunci cînd termediare care îngreunează judeţului se întîlneau nu o
partid de la O.S.M. II, aglo parte organică a .muncii de s-a făcut o analiză temeini tisfacţie au primit locuitorii zate hotărîrile organelor de
se constată deficienţe în a- munca de partid şi a asigu dată mai mulţi tovarăşi care
merata- II, secţia I furnale plicarea unei hotărîri. Toc controlau, în fapt, aceleaşi partid, de a ajuta concret la că privind modul în care comunei vestea terminării partid şi de stat, legile noi
din C.S.H., sectorul III al mai de aceea se impune ca ra, pe această cale, un ca probleme. Dc aici şi super aplicarea măsurilor stabilite. comitetul comunal de partid lucrărilor la schiţa de siste apărute. In comuna Cîrjiţi
E.M. Lupeni, sectorul II al racter unitar controlului la ficialitatea cu care se tratau Iar în această direcţie, orga s-a preocupat de aplicarea matizare a satelor şi începe s-a statornicit un obicei bun :
modalităţile şi mijloacele de toate eşaloanele.
E.M. Aninoasa, şantierul con- nizaţiile de partid din jude în viaţă a prevederilor Re rea lucrărilor la schiţa de periodic au loc In sate adu
control să fie gîndite oda diferite aspecte ale muncii nări populare ale tuturor ce
strucţii-montaj II de la Cum se ştie, In scopul spo ţul nostru au, aşa cum s-a zoluţiei Conferinţei pe ţară a sistematizare a centrului de
tă cu întregul proces de ela din teren, efectuarea în ace
T.C.M.M. Hunedoara şi alte ririi eficienţei controlului de subliniat şi la conferinţa ju secretarilor de partid şi pri comună. tăţenilor unde se dezbat
borare a hotărîrii, să fie in partid şi conferirii acestuia laşi mod a controlului, fuga toate problemele caro inte
le care, prin întreaga lor ac după date statistice necon deţeană de partid, toate con marilor de la comune. In a- O contribuţie însemnată Ia
tivitate, militează — în ca tegrate esenţialmente în a- un caracter unitar, hotărîrea diţiile pentru a asigura în cest context, informarea pre înfăptuirea lucrărilor de in resează satul respectiv.
cest proces. Totodată, eficaci plenarei prevede că secreta cludente, necoroborarea con
drul organizaţiilor de bază tatea controlului este deter trolului cu acordarea unui făptuirea hotărîrilor adopta zentată de secretarul comite teres obştesc, la asigurarea Mulţi din vorbitori, ca şi
din componenţa lor — pen rii cu probleme economice ajutor efectiv. te, urmărirea şi controlarea tului comunal de partid, Vic fondului centralizat al statu informarea prezentată au e-
minată în mare măsură, aşa
tru un control orientat cu precum şi cei cu problemele modului în care acestea sînt tor Cizar, primarul comunei, lui şi-au adus-o ţăranii din videnţiat că lărgirea atribu
cum demonstrează şi expe de propagandă de la comi Insistăm asupra acestui as ţiilor comitetului de partid
precădere pe problemele ma aplicate. cît şi numeroşi vorbitori s-au sectorul necooperatist. Ast
rienţa organizaţiilor de par tetele judeţene, municipale pect întrucît se ştie, iar din comună a făcut ca acti
jore cu care sînt, cotidian, IOAN SANDU referit pe larg la modul în fel, în cursul anului trecut,
tid de la E.M. Lupeni, sec şi orăşeneşti de partid de ca vitatea organizaţiilor de par
confruntate : înfăptuirea pro care comitetul de partid s-a au fost livrate către stat pe
gramelor de acţiuni privind ţia turnătorie şi sculărie de tegoria I vor fi recomandaţi ocupat de conducerea activi bază de contract cantităţi tid, a consiliului popular co
la U.U.M. Petroşani, termo munal să fie mai eficientă,
realizarea planului la toţi spre a fi aleşi în funcţiile de tăţii politice, economice şi însemnate de cereale, anima
indicatorii, sporirea mai ac centrala Paroşeni, serviciul Vicepreşedinţi ai consiliilor sociale a comunei, contribu le şi alte produse ; sute de fapt ce a condus la sporirea
centuată a productivităţii mecanic şef de la T.C.M.M. populare în resorturile res ţia adusă la prelucrarea şi capete de bovine şi porcine, competenţei şi spiritului de
muncii, ridicarea calificării Hunedoara, de competenţa pective. Este de la sine în însuşirea legilor statului de peste 800 kg lină, 80 vagoa răspundere în conducerea ac
şi specializarea oamenilor, celor care îl exercită, de ca ţeles că prin aceste măsuri, către toţi locuitorii comunei. ne cu fructe etc. tivităţii politice, economice
îmbunătăţirea calităţii pro pacitatea lor de a sesiza care au fost transpuse în Datorită faptului că în pre Aşa cum relevau şi Petru şi social-culturale. Este ne
duselor, reducerea cheltuie noul, de a găsi soluţiile a- zent nu există domeniu sau Slăncău, Viorel Stoica, Cor cesar însă ca în viitor comi
lilor neeconomicoase, înlătu decvate fiecărui caz în par viaţă Ia recentele sesiuni ale sector de activitate în care nel Oancea, Mircea Sasu şi tetul comunal de partid să
rarea fenomenelor de risipă te. Bine procedează aceste consiliilor populare, contro să nu se simtă viguros in alţii, factorul principal în insiste mai mult pe efectua
— sarcini care pot şi trebuie organizaţii atunci cînd, la lul de partid va dobîndi un conducerea întregii activităţi rea controlului asupra înde
caracter unitar, fenomenele fluenţa comitetului de par
să contribuie la realizarea e- stabilirea cadrelor ce urmea de paralelism, suprapuneri, tid, a consiliului popular co din comună este comitetul plinirii hotărîrilor, a planu
partid
care,
xemplară a planului pe 1973, ză a efectua controlul, aleg şedinţe peste şedinţe care munal s-au obţinut rezulta comunal de organizaţiilor cu rilor de măsuri şi a decizi
consiliului
sesiunilor
ilor
de
ajutorul
la îndeplinirea, înainte de comuniştii cei mai compe tocau, realmente, timpul şi te bune privind creşterea bază din sate, a mobilizat în popular, să intensifice mun
producţiei agricole şi anima
termen, a cincinalului actual. tenţi, oameni care se bucu energia multor oameni vor treaga masă a membrilor de ca cu deputaţii, să antreneze
liere în C.A.P., a sporit mult
Una din cerinţele funda ră de cea rtjai largă stimă, dispare făcînd loc unui stil partid, pe toţi cetăţenii la mai viu comisiile permanen
contribuţia locuitorilor sate
înfăptuirea sarcinilor econo te şi comitetele de cetăţeni
lor la asigurarea fondului
centralizat al statului, si- mice şi social-culturale. la activitatea economică şi
îmbunătăţire
In
continua
tuînd comuna printre loca stilului şi metodelor de mun a socială a comunei. Toate a-
cestea vor conduce la o ac
lităţile fruntaşe pe judeţ.
Prin aplicarea acriului au O manifestat comitetul co că, un sprijin eficient l-a pri lui In comitetului comunal de
tivitate mai vie, rodnică.
de
preocupare
căpetenie
mit
comunal
comitetul
de
activu
adunării
cadrul
partid
partea
Comitetu
din
munal de partid şi comitetul
executiv al consiliului popu lui municipal de partid De partid Cîrjiţi, organizaţia de
va. Astfel, pregătirea mai bu bază din Almaşu Sec a lan
lar comunal pentru realiza
rea obiectivelor planificate nă a adunărilor generale, sat o chemare către toate
în domeniul construcţiilor conţinutul învăţămîntului de organizaţiile de bază şi de
social-culturale, în acţiunile partid, mai bogat şi mai masă privind creşterea a-
pentru buna gospodărire şi strîns legat de realităţile co portului fiecărui sat la rea
înfrumuseţare a tuturor sa munei, organizarea controlu lizarea la un bun nivel a-
telor din raza comunei. In lui asupra îndeplinirii hotă grotehnic a tuturor lucrărilor
cursul anului 1972 au fost rîrilor ş.a. au condus la con agricole, folosirea raţională
terminate două magazine a- tinua îmbunătăţire a mun a fondului funciar, gospodă
la cultura cartofului şi să obţină astfel venituri peratori, în frunte cu comu limentare la Cozia şi Almaşu cii de partid. O influenţă rirea şi înfrumuseţarea sate
mult superioare celor prevă niştii, au efectuat la timp şi Sec şi au început lucrările pozitivă în educarea cetăţe lor comunei Cîrjiţi.
zute a se realiza de la aceas în condiţii agrotehnice supe de construcţie pentru maga nilor din comună au avut
O producţie tă cultură. rioare toate lucrările de în
zinul alimentar din Cîrjiţi şi acţiunile cultural-educati- N. RUDEANU
Ţinînd seama de experien treţinere. S-au aplicat In to
suplimentară de ţa cîştigată anul trecut, adu tal două praşile mecanice şl
narea generală a cooperativei, două manuale. Cooperativa a
5 733 kg la hectar care a avut loc de curînd, a depăşit producţia medie pla Sudorul Bordoa Lepîdatu este unul dintre cei mai conştiin
hotărît să aplice în continua nificată cu 849 kg porumb cioşi şl pricepuţi muncitori din atelierul de armături de mină Realizări şi succese se obţin
re sistemul de retribuire a boabe la hectar. In acest fel, al U.U.M. Petroşani. Foto: VIKGIL ONOIU
La C.A.P. Burjuc se culti muncii în acord global în s-a obţinut o producţie su
vă cartofi de mai mulţi ani. produse de bază la culturile plimentară de 116 tone po
Dar producţii mari ca în anul
prăşitoare — cartofi şi po rumb, ceea ce a condus la
trecut nu s-au obţinut niei- O resursă netănuită
rumb. Terenul destinat cultu depăşirea producţiei globale
cînd. Cum s-a ajuns la acest numai prin îndeplinirea atribu
rii cartofului pentru acest an vegetale cu peste 250 000 lei
rezultat ? In primul rînd —
— ne spunea preşedintele co faţă de plan. (Urmare din pag. 1} verenţi promotori ai noului,
ne relata tovarăşul Viorel Ar-
operativei — a fost ogorît din Mulţi ţărani cooperatori, Ştefan Tripşa şi Ioan Cis-
dcleanu, preşedintele C.A.P.
toamnă, iar acum se fertili între care se numără Aron 2 600 000 lei eficienţă şi maş. Noua metodă a sudă
din localitate — cultura s-a zează cu gunoi de grajd. Pî multe altele.
de ţiilor şi competenţelor proprii
amplasat pe terenurile care-i Alba, Lizi Popa, Dorica Mica, Faptul că din detaşamen rii vetrelor la cald, inova
sînt mai prielnice. Terenul nă în prezent s-au transportat Elisabeta Crişan, Maria A- ţie aparţinătoare lui Şte
şi administrat cîte 20 tone vram, din brigada Ilia, Asi- tul inovatorilor din combi fan Tripşa, şi „lancea"
s-a ogorît din toamnă şi s-a
gunoi pe o suprafaţă de 10 nefta Mica, Ioan Toma, Mi- nat fac parte muncitori şi Hunedoara" a lui Ioan Cis-
îngrăşat, în lunile de iarnă,
ha. Sămînţa necesară — 72 maiştri, tehnicieni şi ingi maş sînt de-acum cunoscu
cu 25 tone gunoi de grajd la nerva Hărăguş, din brigada
tone — este asigurată din neri, de la cele mai diver te în ţară şi peste hotare. întrunit în cadrul adunării terenurilor la Totia şi Pe bleme ce necesită rezolvări
hectar. In primăvară s-au ad Bacea, Tâtiana Negrilă, Vale
producţie proprie şi se păs se locuri de muncă, mai — Ce resort interior vă de dezbatere a modului cum treni ; negeneralizarea retri operative, s-au stabilit o se
ministrat — în funcţie de ria Bolea, Minodora Faur, din
trează în bune condiţii. Anul brigada Cuieş, Loghin Ciose, demonstrează un adevăr: împinge mereu spre noi locuitorii comunei Băcia au buţiei în acord global ; ne- rie de măsuri şi acţiuni de
gradul de fertilitate a tere
acesta se vor aplica şi îngră Sidor Furcă, Alexandru Buza, nivelul de calificare şi spe descoperiri, spre neînceta îndeplinit prevederile Rezo cuprinderea încă a tuturor competenţa comuniştilor şi
nului şi planta premergătoa
şăminte chimice în doze mai din brigada Săcămaş şi mulţi cializare al siderurgiştilor te căutări ? — i-am între luţiei Conferinţei pe ţară a intelectualilor în activitatea deputaţilor din comună, fără
re — doze de pînă la 200 kg
mari — 200 kg azotat şi 100 este în continuă creştere, bat. secretarilor comitetelor comu cultural-educativă ; deficien sprijin din afară, invocate cu
azotat de amoniu la hectar. kg superfosfat la hectar. In alţii, au obţinut producţii cu asemenea unei evoluţii di — Azi să munceşti mai nale de partid şi primarilor, ţele în ridicarea nivelului uşurinţă de alţi vorbitori, a
S-a folosit sămînţă selecţiona prinse între 4 000—6 000 kg namice, în progres perpe
acest fel ţăranii cooperatori bine ca ieri, mai uşor şi precum şi a sarcinilor reie etic şi de echitate socialistă căror realizare va contribui
tă din soiul Mercur. Lucrările porumb ştiuleţi la hectar. Re tuu şi afirmare tot mai
din Burjuc pun de pe acum mai eficient, mîine mai bi şite din cuvîntarea tovarăşu a cetăţenilor şi alte aseme mult mai eficient la împlini
de întreţinere — două praşi- tribuirea muncii s-a făcut în deplină. Numărul celor ca
baze trainice recoltei viitoare ne ca azi" — iată sintetic lui Nicolae Ceauşescu rostită nea aspecte, care nu şi-au rea dezideratului major de
le mecanice şi două manuale produsul de bază pe tonă pî
şi se îngrijesc, luînd toate re nu se mai mulţumesc azi deviza de conştiinţă şi pro la acest forum politic al pro găsit cea mai bună rezolvare propăşire a satelor. Astfel,
— s-au făcut la timp şi de nă la nivelul sarcinilor de cu ceea ce au realizat ieri,
măsurile, să obţină producţii bitate comunistă a celor păşirii satului socialist, acti de către organele de partid probleme ale realizării planu
bună cablate atit de mecani mult mai mari decît cele pla plan, iar din depăşire s-a a- creşte necontenit, oamenii, doi oameni, de numele că vul lărgit al organizaţiei co şi de stat, de organizaţiile ob rilor de producţie în coope
zatori cît şi de cooperatori. De nificate. cordat retribuţie suplimenta comuniştii gîndesc, caută, rora se leagă multe inova munale de partid, deputaţii şteşti şi de masă comunale. rativele agricole, ale înfru
asemenea, s-au executat şi ră 50 la sută. Astfel, Dorica studiază, aplică în munca ţii, materializate în tone de şi invitaţii au imprimat adu Tocmai aceste nerealizări au
două lucrări de combatere a Mica, care a lucrat o supra lor de zi cu zi îndemnuri oţel date patriei peste pre nării un profund caracter de constituit obiectivele progra museţării comunei, amenajă
dăunătorilor — o stropire şi la cultura porumbului faţă de 0,73 ha şi a obţinut le secretarului general al vederi, uşurarea continuă a lucru, dominat de un ridicat mului de activităţi pe anul în rii şi modernizării unităţilor
0 prăfuire — la timpul po 0 producţie de 3 500 kg boa partidului, tovarăşul Nicolae muncii fizice. spirit critic şi autocritic asu curs al comuniştilor din Bă comerciale, activităţii cămine
trivit. Toate acestea au per 849 kg boabe la be, a primit o retribuţie de Ceauşescu, de a rezolva fie ...Oamenii aceştia minu pra realizărilor, dar mai mult cia şi, în cele 15 luări de cu- lor culturale, asistenţei sani
mis ca plantele să se dezvol 1 041 kg, Maria Avram, de pe care la locul său de muncă naţi, întregul detaşament de referitor la unele probleme vînt, vorbitorii au insistat, în tare şi multe altele au găsit
te bine şi să asigure o pro 0,85 ha a realizat o produc cel puţin o problemă teh inovatori merită cu priso încă nerezolvate, sau cu o marea lor majoritate, asupra unele soluţionări, deocamda
ducţie mult superioară celei hectar peste ţie medie de 4 354 kg, pri nică, spinoasă, încă nesolu sinţă cele mai alese cuvinte tă planificate, dar care, tra
planificate. mind ca retribuţie 1 352 kg ; ţionată. de laudă şi preţuire. Toc rezolvare mai lentă. unor măsuri şi posibilităţi duse în viaţă, vor ridica ni
prevederile de plan Aurelia Albu a realizat Informarea prezentată de concrete, nevalorificate încă velul economico-social al co
Sistemul de retribuire a Am stat de vorbă şi cu mai ceea ce se vor şi rîndu- deplin.
pe 0,83 ha o producţie secretarul comitetului comu munei. Totul depinde însă —
muncii în acord global s-a a- doi dintre cei mai perse rile de faţă...
de 3 593 kg şi a primit nal de partid, Traian Cristoiu, Comunişti şi deputaţi ca Si aşa cum subliniau unii vorbi
plicat diferenţiat, în funcţie
Experienţa cîştigată de drept retribuţie 997 kg ; Ve- primarul comunei, a eviden gismund Ferenţ, Emil Creţu, tori — de modul în care or
de volumul dc muncă, pro
multe cooperative agricole de ronica Manase, de pe 0,82 ha ţiat succesele obţinute de co Ludovic Soos, Nicolae Stîrcu ganizaţia comunală de partid,
ducţia planificată şi realiza
producţie din judeţ în apli a realizat o proăhcţie de 4 340 Activitate permanentă muniştii din Băcia, de toţi şi alţii au arătat că o serie comitetul şi biroul său, toţi
tă, gradul de fertilitate a te
carea acordului global la cul cooperatorii celor patru sate de strădanii ale cetăţenilor de comuniştii, consiliul popular
renului şi de mecanizare a lu kg, primind ca retribuţie 1 370
tura porumbului — între ca componente, în desfăşurarea a-şi face satele mai frumoase vor şti să mobilizeze toate
crărilor. Retribuţia, s-a făcut kg, iar Cornelia Manea a
re se numără şi cea din Ilia activităţii politice, economi sînt uneori stînjenite de de
în produsul de bază. Tariful realizat pe 0,69 ha o produc a consiliilor comunale forţele, să valorifice rezerve
— demonstrează faptic că ficienţele organizatorice şi
rezultat din calcul s-a apli ţie de 2 919 kg şi a primit o ce, sociale şi culturale din a- le existente, să-şi îndeplineas
organizarea şi retribuirea gospodăreşti ale subunităţilor
cat pentru producţia realiza retribuţie de 659 kg. Aseme nul trecut, pentru amplifica şi şantierelor unor întreprin că atribuţiile şi competenţe
tă pînă la nivelul planului, muncii în acord global con nea exemple sînt numeroase. (Urmare din pag. 1) ţii, organizată de consiliul rea ritmului de ridicare a le ce le revin pentru mobili
stituie un puternic factor sti deri şi instituţii judeţene, eu
variind între 85—160 kg car Aceste exemple demon comunal al Frontului Unităţii vieţii satelor la nivelul civi sediul în comună — Regiona zarea întregii populaţii la ac
tai pe tonă, iar pentru depă mulator pentru ţăranii coope strează că munca oamenilor rel Ardeleanu şi septuagena Socialiste, au fost evidenţia lizaţiei socialiste. Cu justeţe tivităţile propuse. Dar pentru
şire s-a acordat o plată su ratori, fiecare fiind răsplătit este răsplătită aşa cum se cu rul Gheorghe Furdui. te toate aceste realizări, men- au fost redate faptele pentru la C.F. Deva, Direcţia jude succesul cît mai concret al
după cantitatea şi calitatea In comuna Lăpugiu de Jos, că informarea a prezentat ţeană de poştă şi telecomu
plimentară egală cu 50 la su vine, că fiecare ţăran coope ţionîndu-se pentru contribuţia acestor acţiuni, în primul
muncii depuse, ţinîndu-se sea consiliul F.U.S. a mobilizat realizările aşa cum sînt, ne- nicaţii, Direcţia comercială şi
tă din cantitatea de cartofi rator poate să obţină cîşti- adusă de ei personal şi ce rînd comuniştii au datoria să
mă de volumul de muncă guri mari. deputaţii la realizarea planu insistînd asupra succeselor, altele —, care nu contribuie
obţinută peste producţia pla tăţenii din circumscripţiile acţioneze pe linia muncii po
prestat şi de producţia rea Anul acesta cooperativa din lui de contractări şi achizi cu nimic la întreţinerea dru
nificată. .Munca depusă de ţă în care-şi exercită mandatul ci mai mult asupra a ceea ce litice ce o desfăşoară, pentru
lizată. Cooperativa agricolă Ilia va cultiva 220 ha cu po ţii ajungîndu-se ca, la nive a mai rămas de făcut pentru murilor şi clădirilor ce le fo
ranii cooperatori a fost răs deputaţii : Nicolae Buda, îmbunătăţirea stilului şi me
din Ilia a cultivat în anul rumb. Se va folosi tot hibri lul comunei, să se predea losesc, nu se achită de o se
plătită în mod echitabil. Victor Haţegan (Coseşti), Io- ca învăţămintele desprinse todelor de muncă. Pentru că
treciţt o suprafaţă de 195 ha dul 208. încă de pe acum peste prevederile planului pe sif Simion, Silvia Mariş, Io- din cuvîntarea tovarăşului rie de promisiuni făcute.
Mulţi dintre ei au primit nu este inadmisibil ca pînă de
cu porumb, pentru boabe. Cul s-au luat măsuri pentru am 1972 — 1 200 hl lapte şi 850 sif Coroi (Teiu), Roman Du- Nicolae Ceauşescu, ecoul lor S-au făcut însă şi propuneri
mai ca retribuţie suplimenta curînd, de pildă, la organi
tura a fost amplasată — ne re plasarea culturii şi fertiliza kg brînză —, precum şi la liant, Dionisie Urs, Ioniţă în activitatea concretă a co concrete, în care au fost spu
ră pentru depăşirea produc zaţia de bază a C.A.P. Băcia
ţiei planificate între 673 şi lata tovarăşul Iulius Mica, pre rea terenului cu îngrăşămin realizarea efectivului de ani Petric (Lăpugiu de Sus), Ma muniştilor, a oamenilor mun se pe nume şi carenţele pro să nu existe o formă de în-
şedintele cooperativei — du te chimice şi naturale. Ţăra male planificat în C.A.P. ria Bujoran, Iosif Muntean, prii, nu numai cele din afara
1 100 kg cartofi. Intre aceştia cii din Băcia să se traducă în văţămînt politic, iar la cea de
se numără Iosif Duleanţ, pă păioase — 135 ha şi după nii cooperatori din Ilia — In acţiunile gospodăreşti, Oliviu Bujoran (Lăsău). importante progrese calitati comunei — de către Horten la consiliul popular nu exis
leguminoase — 65 ha. Ţinîn dezbătînd sarcinile ce le re s-au realizat lucrări în va sia Hălălaie, Nicolae Mun-
Floare Bublea, Mura Dragos- In general, cele două con ve. Dealtfel, informarea a tă nici în prezent. Or, aseme
du-se seama de planta pre vin pe 1973 — au hotărît ca, loare de 570 000 lei. Una din silii comunale ale Frontului subliniat realitatea că activul teanu, Viorica Marcu, Ciprian
tin, Viorica Lungu şi alţii. lucrînd pe baza acordului nea deficienţe este firesc să-i
mergătoare şi gradul de ferti tre cele mai importante lu Unităţii Socialiste se ocupă Mihălţan, Petru Simu —, ca
De exemplu, Cornelia Borne- global, să obţină şi în acest de partid al comunei nu a nemulţumească pe comunişti,
litate a terenului, s-au apli crări a fost construirea pe ri cu responsabilitate de activi re au arătat celor prezenţi că
misa a primit o retribuţie de cat în mod diferenţiat îngră- an producţii tot mai mari la nele porţiuni şi repararea pe tatea cu deputaţii. E necesar acţionat unitar, nu s-a mobi în organizaţiile din care fac dar i-au mobilizat .să acţione
1 048 kg, Petru Cristian 673 şămintele organice şi chimice. toate culturile, să-şi aducă o altele a drumului Ohaba— însă să se persevereze în în lizat în totalitate, ceea ce a parte, în calităţile şi func ze cu mai multă exigenţă
contribuţie substanţială la Cos'eşti. Tot prin munca vo- determinat unele nerealizări pentru îmbunătăţirea activi
kg, Salade Crişan 822 kg, iar Ţăranii cooperatori s-au an drumarea şi sprijinirea aces la brigăzile legumicole ale ţiile ce lc deţin şi, în primul tăţii. Comuniştii din Băcia,
realizarea obiectivelor cuprin luntar-patriotică a cetăţeni tora pentru a-şi exercita ple rînd, în calitate de comunişti,
Valeria Jurj 995 kg cartofi. gajat să lucreze în acord glo lor, în localitatea de centru conştienţi de sudcesele lor,
se în hotărîrea conferinţei nar mandatul încredinţat dc C.A.P. Băcia şi Totia ; neasi- ei sînt datori să fie cataliza dar şi de deficienţele semna
Depăşirea producţiei pla bal diferite suprafeţe culti s-a înălţat un dispensar u- alegători, a-şi aduce contri gurarea efectivelor de anima
judeţene de partid, pentru lu torii tuturor acţiunilor pen late, sînt ferm hotăriţi să
nificate la hectar a permis vate cu porumb. Avînd în man, s-au construit peste 30 buţia la adîncirea democra le şi, deci, a planului de li
crătorii din agricultura socia podeţe din beton, iar la O- tru edificarea economico-so- muncească mai mult pentru
cooperativei din Burjuc să credere în această 'formă ţiei socialiste, atragerea ma
listă a judeţului nostru. haba s-au amenajat, de ase vrare a laplelui şi cărnii de cială a comunei la nivelul ce binele şi ridicarea comunei
vîndă suplimentar statului nouă de organizare şi retri
menea, trotuare şi podeţe. selor de cetăţeni la conduce către C.A.P. Totia, Tîmpa şi rinţelor actuale. Prin propu lor.
cantitatea de 130 tone cartofi buire a muncii, ţăranii coo La consfătuirea cu deputa-
N. BADIU rea treburilor obşteşti. Petreni ; slaba întreţinere a neri concrete, ridicînd pro- N. STANCIU