Page 75 - Drumul_socialismului_1973_02

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 637 © SIMBĂTĂ 24 FEBRUARIE 1973
K3£HâS2 BEB25KffiB

Brigăzile DOUĂ BU

de agitaţie D E G H I O C E I

Mergeam agale, urmărind lingă un coş cu flori, cumpă­
La sfîrşitul săptămlnii tre­ unitar al spectacolului, de tru premiul I a fost cea a cu privirea jocul fulgilor răz­ ră cîţiva ghiocel, şi cu gin­
cute s-a desfăşurat In sala mobilitatea expresivă a jocu­ secţiei produse industriale a leţi, ce dispăreau o dată a- găşie şl emoţie, pe care nu
clubului „Constructorul" din lui scenic, brigada şi-a atins T.C.M.M.H. (regia artistică junşi pe pămînt, şi gîndurl- le bănuiai, îl întinde bătrînel,
Hunedoara concursul celor scopul şi funcţia sa educa­ Constantin Giosu). le-ml zburau spre ţinuturile spunindu-l abia îngăimat cî­
mai bune brigăzi artistice tivă. cu Iarnă veşnică, cu nămeţi teva cuvinte, pe care poate
Prin
de agitaţie. In prim-plan s-a Interesantă ni s-a părut, jocului cadenţarea prin ritmică a şl viscole năprasnice. nici bătrîna nu le-a înţeles.
scenic,
candoa­
remarcat conţinutul valoros prin problematica abordată, rea expresivă a fetelor („con- Forfota străzii, cu al ei Ca răspuns, două lacrimi
al textelor din municipiu. brigada şantierului electro­ duse-n stil" de Aurora Boş- du-t-e vino, cu oameni dife­ mari, curate, izvorite din o-
De pildă, textul brigăzii şan­ tehnic (textier Vaier Mănes- tină), printr-un joc de scenă riţi, cu îmbrăcăminte multi­ chli obosiţi de veghe, au fost
tierului 4 (textier Ion Vodi- cu, instructor artistic Nico- impecabil, această brigadă a coloră şl variată, cu zgomo­ de ajuns pentru a spune to­
ceanu) a fost bine lucrat, îm­ lae Ghica). meritat pe deplin premiul I. tul maşinilor, mă trezi din re­ tul.
podobind şi dlnd o alură poe­ verie. In faţa mea mergea o Tînărul traversă strada gră­
In schimb, la brigada or­ Concursul brigăzilor artisti­
tică conţinutului brigăzii. bătrînlcă cu tîmplele albe de bit, bunicuţa cu ghiocel la
ganizaţiei U.T.C., un text a- ce de agitaţie a fost necesar
O critică incisivă a adus a- morf ne îndeamnă să credem pentru punerea în valoare a ninsoarea vremii mereu tîmple şi in mină îşi conti­
ceastă brigadă fenomenelor că şi brigada artistică, ca ori­ talentelor autentice, pentru o curgătoare, ce-şl ascundea cu nuă drumul, Iar acolo, lingă
negative, superficialităţii fa­ ce altă formă de manifestare confruntare critică şi deschisă grijă povara anilor mulţi. A- coşul cu flori, rămase un
ţă de muncă. artistică, nu trebuie între­ lăturl, un tinăr chipeş, cu gest încărcat de căldură u-
între puterile latente ale tine­ trăsături de Alaln Delon, cu mană, de gingăşie şi nobleţe,
Brigada şantierului 4 a cu­ prinsă superficial.
rilor artişti din Hunedoara. faţa radiind de bucurie şl un gest, la urma urmei, fi­
cerit publicul prin umorul bi­ Cea mai bună brigadă ar­
mulţumire. resc.
ne dozat şi mai ales prin in­ tistică de agitaţie* şi care a Prof. ANA POP S1RBU
terpretarea vioaie, nuanţată Amlndol păreau că vin de Fulgi răzleţi şl ■ două bu­
întrunit voturile juriului pen­ Hunedoara undeva de departe, din pîn- chete de ghiocel...
a lui Aurel Constantinescu, zele vreunul pictor flamand.
veteran al brigăzilor artistice Mărţl?oar» pentru cel dragi. VIORICA CIORBAGIU
Foto: VIRGIL ONOIU Deodată, tînărul se opreşte
de agitaţie, regizorul artistic
al acesteia.
Direcţia comercială s-a pre­ Întîlnire cu cititorii
zentat cu o brigadă inspirată
din unele cazuri tipice de in­ Drumul întreţinerea locuinţelor Tn municipiul Petroşani
disciplină in munca comer­ In cadrul decadei cărţii pentru tineret a „Lunii cărţii
cială. Ia sate", scriitorul Irimie Străuţ a avut o întîlnire cu micii spre meserie
Brigada A.C.R. a adus In săi cititori de la Şcoala de 4 ani din Sîntuhalm. Cu acest Zilele trecute am făcut o
scenă sugestia şi îndemnul la găresc Ilia, mai precis la sec­ Solicitări se recepţionează pe multe canale.
meşteşu­
vizită
Complexul
la
prilej, oaspetele a prezentat noua sa carte „Valea bucuriei",
inovaţie. S-a criticat lipsa
curajului, a dorinţei de nou, a dat autografe şi a împărţit semnificative amintiri din ţiile de tricotaje şl covoare.
Ne Însoţea maistrul Ioan
liceul Pe cîte şi cum pleacă rezolvarea practică?
de mai bine. Ţinlnd seama partea revistelor „Luminiţa" şl „Cutezătorii". Chioreanu.
Astăzi e o zl deosebită
—
de muzica foarte sugestivă pentru noi — ne spune dinsul.
ce acompania textul, de stilul 16 tinere eleve de la
de cultură generală din lo­
calitate îşi desfăşoară aici
cele 6 ore săptămînale de Şi unul şi altul din cele rativ — în special cele de re­ lui, ocazie cu care se vor fa­
practică în producţie, adică „Zestrea" de fond locativ ce şi acele lucrări neprevă­
încearcă să dezlege tainele u- proprietate de stat a muni­ două aspecte reclamă o bună paraţii la instalaţii — se re­
nui început de drum în me­ cipiului Petroşani numără organizare a activităţii de în­ zolvă în consecinţă. zute. Am impus astfeT o oa­
ffilITM-DliNSIIl ESENŢIALA reanu şi profesoara de Chio­ peste 30 000 de apartamente treţinere. Am făcut un sondaj bit cum e organizată la nivel crărilor şi căutăm, pe cit ne
serie, într-o meserie frumoasă.
recare ordine a priorităţii lu­
Ne interesa în mod deose­
împreună
cu
maistrul
la
sectorul
temă
pe
această
în bloc şi în locuinţe indivi­
lucru
cadrul
din
manual
liceului
din Ilia, Eleonora Gliiura, tre­ duale. Toată această avere e din Petroşani al I.G.L. de întreprindere activitatea este In putinţă, să o respec­
tăm.
de întreţinere şi de rezolvare a
în
locurilor
Depistarea
—
cem pragul atelierului. Do o dată în administrare şi între­ care trebuie să intervenim — cererilor legate de întreţinerea Pentru ca maiştrii noştri
ţinere
de
întreprinderii
gos­
parte şi de alta, maşinile de
FORMAREA PEKSINAEITATII Willi tricotat funcţionează din plin. podărie locativă Petroşani. spunea tehnicianul Apolon fondului locativ, ce îmbunătă­ să poată urmări mai bine ca­
lucrărilor
— V-ar place să vă calificaţi
litatea
să
efectuate,
ţiri se preconizează să i se adu­
Sarcina acesteia este, evident,
Culcsa, şeful sectorului — se
şl să munciţi în această me­
serie — ne adresăm unei ti­ grea şi complexă, iar răspun­ face pe două căi. Cetăţenii că. Lămuririle pe care le dă poată cuprinde în acţiunea de
nere practicante. derea mare. Un contact atît sau asociaţiile fac cereri, re­ inginerul şef al întreprinderii, reparaţii şi întreţinere tot
— Mult, mult de tot. De ceea ce trebuie făcut într-o
In sens larg, creativita­ „după notiţe"), folosirea ex­ cînd — sînt cîteva din chei­ cîţiva ani visez la ea. de larg cu populaţia are două clamaţii sau audienţe la dife­ Ştefan Kractusz, vădesc ordi­
tea este o însuşire a între­ cesivă a deducţiei ca meto­ le miraculoase ale uşilor Şi afirmaţiilor ei li se ală­ aspecte. O dată populaţia a- rite organe, iar salariaţii noş­ ne în „compartimentarea" a- zonă anume, am sectorizat o-
gii naturi; In sens restrîns, dă de învăţare, algoritmi- care duc spre teritoriile tură şi alte eleve, care au jută întreprinderea adminis­ tri fac sistematic constatări cestei acţiuni. raşele dînd în răspundere u-
îndrăgit meseria de tricoteur. nui maistru un sector grupat.
însă, creativitatea este o zarea abuzivă şi apelul ex­ „tinereţii fără bătrîneţe" — Am trecut şl prin secţia de tratoare să depisteze la timp asupra stării imobilelor şi — Vorbind despre cereri,
particularitate specifică o- clusiv la funcţiile sale ^re­ curiozitatea ştiinţifică. în­ covoare. Şi aici, tinerele prac­ locurile unde această avuţie propun măsuri. sesizări, audienţe care au ca In felul acesta, credem noi,
depun
mului, o trăsătură esenţia­ ceptoare (percepţia, memo­ ţelepciunea populară crista­ ticante dovadă de acelaşi interes, e ameninţată de stricăciuni şi Am „sondat" puţin eviden­ obiect întreţinerea fondului vom aduce îmbunătăţiri în
multă
pasiu­
dau
lă a spiritului uman. De­ ria) — sînt numai cîteva lizată în aforismul „Caută ne pentru meserie. degradare. Cel de-al doilea ţa cererilor oamenilor. Dom­ locativ de stat — spunea activitatea de întreţinere a
altfel, acest caracter de- din frînele creativităţii în şi vei găsi“ — aici îşi are ...Drumul lor spre meserie aspect e că uneori aceeaşi neşte cam mult dezordinea în dumnealui — imaginea despre fondului locativ proprietate
miurgic al omului a fost epoca şcolară. sursa. a început. Şi nu ne vom mira populaţie se arată nemulţu­ ea. Se ştie cine a reclamat şi volumul acestora e puţin de­ de stat şi în raporturile noas­
subliniat de Lenin în cele­ dacă, peste cîţiva ani, trecînd mită de operativitatea şi naturată, în sensul că pentru tre cu populaţia.
Vîntul primenitor a în­ O altă calitate care tre­ pe aici, vom găsi, în locul ce, dar nu se prea ştie cine Ca modalitate de a orga­
brul aforism: „Conştiinţa ceput însă să bată, în ulti­ buie cultivată sistematic la elevelor de azi, pe muncitoa­ promptitudinea cu care „pro­ a rezolvat şi cum. Primim a- aceeaşi reparaţie cetăţeanul niza activitatea în discuţie,
nu numai reflectă lumea ci mul timp, şi peste teritoriile elevi este flexibilitatea rele calificate. prietarul" dă atenţie semna­ sigurări că în realitate cere­ face mai multe sesizări care nu avem ce reproşa conduce­
o şi creează". Secolul nos­ didacticii. Utilizarea euris­ mintală (a nu se confunda MIRON TIC lelor sale privind stricăciuni­ se înregistrează ca atare. A- rii I.G.L., pentru că într-ade-
tru este timpul cel mai bo­ ticii şi problematizării ca cu flexibilitatea caracteria- corespondent le în imobile. rile care se pot rezolva ope- poi numărul sesizărilor mal e văr e bine concepută această
gat al creativităţii, iar îm­ metode de predare, învăţa­ lă !). Nimic nu dăunează sporit artificial de calitatea modalitate. Depinde însă
plinirea dimensiunilor vii­ rea prin descoperire, utili­ mai mult creativităţii ca slabă a unor lucrări. După foarte mult de felul. în care
torului presupune cultiva­ ce se face reparaţia, benefi­
zarea metodei inductive, a spiritul închistat, şablonard, ciarul vine cu altă sesizare că constatările sistematice ale
rea cu grijă a acestei tră­ „brainstormingului" („asal­ ca rigiditatea şi stereotipia. Pe urmele materialelor publicate tehnicienilor de fond locativ
sături specific umane, în tul creierului"), stimulare, De aceea, cred că e timpul nu s-a făcut bine. Ne-am dat şi sesizările cetăţenilor ajung
procesul de formare a fie­ la elevi, a atitudinii inves­ să urmărim îndemnul psi­ seama de acest fenomen şi să aibă un numitor cît mai
cărui copil. tigatoare etc sînt tot atîtea hologului Osborn : „să alun­ am luat cîteva măsuri. serviciului aproape de cel comun. De­
constatările
Din
Simeria
al
I.G.C.L.
In cele ce urmează, vom procedee care le stimulea­ găm gardienii de la porţile „ACEEAŞI MĂRIE, culară la toate secţiile (adre­ HD-3307 prezentat la serviciu. nostru de fond locativ, se­ pinde cu cită obiectivitate e
nu
s-a
încerca să explicăm care ză aptitudinile creative. imaginaţiei şi să lăsăm DAU ALTA PĂLĂRIE" sa nr. 125/16.02.1973) spre a In încheierea notei se cerea lectăm lucrările care se pot stabilită prioritatea în ataca­
sînt cîteva dintre principa­ Cercetările româneşti în mintea copiilor să zboare nu se mai repeta astfel de executa cu mijloacele noastre rea lucrărilor pe o stradă, în-
lele „frîne" ale conduitei Nota aceasta, apărută la ru­ nereguli în viitor, spre a se o clarificare — una neîntîr-
acest domeniu (Roşea, Po- cît mai liber". elimina posibilitatea sustra­ ziată din partea I.G.C.L. Si- băneşti şi le includem tntr-un tr-un sector. Mai depinde
fcreative, care sînt mo- pescu-Neveanu) au demon­ Libertatea fanteziei, a i- brica „In .obiectivul criticii — gerii din âvuTul 'oBşTesc şi a fneria. plan operativ. Din totalul foarte mult de modul cum e
. dalităţile care pot sti­ strat nu numai existenţa u- maginaţiei nu trebuie însă condamnabila practică de a ivirii, nemulţumirii în rîndul fondurilor de întreţinere lă­ organizat serviciul de „urgen­
mula dispoziţiile creatoare, nui mare potenţial creativ să degenereze în „vaga­ purta oamenii pe drumuri", salariaţilor". Iată şi răspunsul — foarte săm o cotă de circa 15 la ţe". al fiecărui sector. Dacă
precum şi condiţiile şi fac­ în rîndul elevilor noştri, ci bondaj", ci, în zborurile ei, din ziarul nostru nr. 5623, is­ prompt dealtfel — trimis de sută pentru lucrări care nu ne orientăm după cele ce am
torii care pot spori şi acti­ şi posibilităţi foarte mari este bine şi^ necesar să fie torisea necazurile lui Moga „CINE FACE către I.G.C.L. Simeria redac­ pot fi prevăzute în planul o- putut vedea la sectorul din
va potenţialul creativ al de dezvoltare a acestuia în însoţită de inteligenţă. Căci Adam, de la sectorul din CLARIFICAREA ?" ţiei : „In baza referatului în­ perativ. Aceste „neprevăzute" Petroşani, se pare că de la
oamenilor. activitatea de grup, prin numai printr-o fericită îm­ Brad al I.P.E.G. Deva, care, tocmit de serviciul transpor­ au un volum mai mare decît .întreprindere pînă la sectoa­
s-au
turi,
de
Primele „frîne" spiritului îmbinarea cu tact şi price­ binare a imaginaţiei cu in­ datorită unui funcţionar su­ Nota cu acest titlu a apă­ sancţionare luat măsuri taxa­ putem noi acoperi din cei 15 re concepţia suferă mai mici
împotriva
perficial, unui poştaş la fel şi
inventiv şi creativ al copi­ pere a spiritului de compe­ teligenţa se obţine maxi­ unui coleg incorect, a fost ne­ rut în ziarul nostru din 8 fe­ toarei Migda Mihaela. Pen­ la sută. sau mai mari denaturări. In
lului le pun uneori propriii titivitate cu cel de coope­ mum de randament în crea­ voit să bată la multe uşi, bruarie la rubrica „Cititorii tru indisciplină la locul de Spre a nu purta oamenii pe orice caz, faptul trebuie să
lui părinţi, prin multiple­ rare. S-a demonstrat, astfel, ţie. luni în şir, pentru a-şi primi semnalează" a paginii „Cu­ muncă, a primit „mustrare drumuri în mod inutil, cu ce­ constituie un semnal de aten­
le stereotipii şi „canoane“ că prin acest mod de lucru Nu există domeniu In ca­ drepturile — indemnizaţia rier". Se relata — pe margi­ scrisă", penalizare cu 5 la su­ reri, pe la sectoarele noastre, ţie, aşa după cum semnal de
la care îl supun şi prin de­ (în grup) se sporeşte sim­ re să nu se simtă nevoia pentru concediul de odihnă nea unei scrisori — faptul că tă din salariu, precum şi im­ noi am făcut anunţuri prin atenţie trebuie să constituie
sele interdicţii pe care şi ţitor nu numai forţa crea­ unei atitudini creatoare : ea din _anul trecut, trimisă prin 27 de călători au mers în­ putarea contravalorii biletelor care îi informăm pe locata­ şi acela că un cetăţean vine
le formulează. Zi de zi, oră tivă a grupului nominal (ca îi este necesară atît celui poştă şi ajunsă din greşeală tr-o dimineaţă de la Totia la călătorilor din cursa respec­ rii de pe o stradă sau din- de 3—4 ori cu sesizări, avînd
de oră, pe aripile fanteziei organism psihosocial), ci se Simeria pe gratis deoarece tr-un bloc că, în conformita­ acelaşi obiect. E un semn că
care mînuieşte condeiul, cît la un consătean cu acelaşi tivă de pe ruta Totia—Sime­
şi creativităţii sale, unii pă­ dezvoltă şi aptitudinile te cu planul nostru operativ, prioritatea lucrărilor n-a fost
şi celui care dirijează strun­ nume. taxatoarea autobuzului 31- ria". cel mai bine stabilită.
rinţi toarnă cîte un pic din creative ale fiecărui mem­ gul, o presupune mînuirea imobilele de pe strada lor
plumbul conformismelor so­ bru al grupului. Pe marginea notei apărute, vor intra în întreţinere şi re­
penelului, dar şi bisturiul am primit la redacţie răs­ oIj CIOCLEI
ciale, pînă cînd reuşesc să Care sînt calităţile care, în acţiune o implică cu paraţii în cutare lună a anu­
facă din el un... „pedestru" cultivate cu pricepere, pot stringenţă. Civilizaţia, cul­ punsul întreprinderii de pros­
desăvîrşit. „Este tipic acest duce la dezvoltarea şi ma­ pecţiuni şi explorări geologi­ Programul Unîversifăfiî serale
fenomen ?“, se vor întreba nifestarea creativităţii ? tura, progresul sînt de ne­ ce Hunedoara-Deva. Spicuim
„creatorii" unei „noi" ste­ conceput în afara creativi­ din el: „Greşeala aparţine cal­ de marxîsm-iefwnssm Deva
Cred că în această pri­ culatoarei de salarii Mogoş
reotipii. Nu, le răspundem, tăţii. Iar şcoala este grădi­
vinţă va trebui să începem Cornelia, de la secţia Brad a
dar este contaminant şi Miăm
cu ceea ce ne îndemna, na In care creativitate poa­ I.P.E.G., care nu a completat LUNI, 26 FEBRUARIE 1973 : S
prin aceasta dăunător.
cîndva, Einstein : să le for­ te şi trebuie să fie cultiva­ pe mandatul poştal toate da­ \
Uneori şi în şcoală copi­ măm copiilor noştri capa­ tă. tele necesare identificării be­ - Economie anul I - predare, la Cabinetul judeţean de partid;
lul este supus unui proces citatea de a se uimi, de a neficiarului. Cazul respectiv - Filozofie anul II - predare, in sălile şcolii generale „Dr. Pe­ \ N-AI MĂRUNT, AŞTEAPTA... pentru servirea consumatori­
tru Groza";
lor. Un spaţiu împărţit în
de tocire a creativităţii : în­ se mira, de a se întreba. De Lector univ. ION DRÂGAN a fost prelucrat de către con­ două. Unul imediat cum Intri
văţatul „ca-n carte" (sau ce, pentru ce, de unde, de Universitatea Timişoara ducerea secţiei Brad cu per­ - Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul II - | Mal există în practica u- şi altul ceva mai încolo, în
sonalul vizat, iar conducerea dezbatere la tema ¡„Locul şi rolul muncii politico-ideologice 1 nor taxatori de la I.T.A. De-
întreprinderii a trimis o cir­ în activitatea organelot şi organizaţiilor de partid", în să­ l va prostul obicei de a nu da spatele unor perdele.
lile şcolii generale „Dr. Petru Groza"; i rest călătorilor care nu au De regulă, consumatorii
- Etică anul II - predare, la Cabinetul judeţean de partid; 1 bani potriviţi pentru bilete. maî grăbiţi iau Ioc la mese­
- Istorie anul I - predare, la Cabinetul judeţean de partid. ^ Exemple în acest sens sint le din primul spaţiu, cei care
i destule. au la dispoziţie timp mai
Medicul Dora Băbescu domiciliu aşa-zisele „Sfa­ MARŢI, 27 FEBRUARIE 1973 :
tocmai se înapoiase din te­ turi pentru mame" în tim­ - Economie anul II — dezbatere la tema : „Sistemul informa­ 1 Aşa s-a întîmplat mai zile- mult trec dincolo.
ren. Fusese la Ciungani pul cărora se dau îndru­ ţional şi rolul său în organizarea şl planificarea economiei ţ le trecute pe ruta Deva-SI- Numai că gestionara uni­
pentru un caz urgent, Sem­ 0 nedezminţită mări preţioase pentru creş­ naţionale. Organizarea informării şi documentării pe dife­ l merla. Ne-am urcat dintr-una tăţii, Irina Haidu, are un nă­
/ din staţiile de pe traseu.
nalat de dimineaţă, un caz terea şi îngrijirea copiilor. rite trepte ale conducerii economice", în sălile şcolii gene­ ) l-am dat banii taxatoarei Su- rav de care zice că nu se
care cerea neapărat pre­ Utilizăm de asemenea fil­ rale „Dr. Petru Groza" ; l sana llioni, am primit bile- poate nicicum lecui: năravul
zenţă ei. Drumul cu trăsu­ mele cu teme de educaţie - Studiul principiilor şi metodelor muncii de partid anul III - : tul, dar nu şl restul la suma separeului. Acest separeu în-
ra îi luase ' aproape o ju­ sanitară, simpozioane, ex­ dezbatere la tema: „Conducerea de către partid a organe­ 1 înmînată. Am întrebat-o ce semnînd spaţiul destinat pre­
medicului profesiune
mătate din programul zilei. puneri şi chiar întreceri pe lor locale ale puterii de stat", la Cabinetul judeţean de ^ se întîmplă. Ne-a răspuns în- gătirii cafelei, ţinerii unor
Dar ceea ce i-ar părea cui­ teme medicale. Ne mai stau partid ; produse etc. Un. spaţiu desti­
va extraordinar, la îndemînă şi alte posibi­ - Etică anul I - predare, în sălile şcolii generale „Dr. Petru ţ ţepat: „N-al mărunt, mai aş- nat cu totul altor scopuri
> teaptă, că pînă ajungem, pri-
pediatru îi părea un fapt o- lităţi, folosirea unora sau a Groza" ; ţ meşti restul". Am aşteptat pî- decît servirii clienţilor. Dar
bişnuit. se mai vorbeşte de mult în altora depinzînd de situa­ - Istorie anul I! — predare, in sălile şcolii' generale „Dr. Petru 1 nă la Simeria. Nu l-am prî- dumneaei aici îi adună pe
— Cînd la terminarea in­ — Un climat prielnic dă ţia ivită. Groza" ; / mit. In autogară ne-am dat „clienţii casei", adică fini,
muncă, un colectiv mărini­ satele comunei noastre, iar fine, cumetri, naşi, nepoţi şi
stitutului mi s-a pus şi ul­ — Credeţi în puterea pa- - Studiul principiilor şi metodelor muncii de sindicat - pre­ 1 jos, taxatoarea a dispărut.
mos, ajuns la deplină ma­ afecţiunile uşoare la copii alte „rude". Chiar sancţiona­
tima notă în index — spu­ naceelor, tovarăşe medic ? dare, în sălile şcolii generale „Dr, Petru Groza". I Am căutat-o şi am găsit-o la
turitate ; un exemplu de sînt soluţionate direct în tă pecuniar, gestionara Irina
ne medicul pediatru — _ Cred într-unul singur ■ ghişeul autogării. Viza foaia.
conştiinciozitate şi probita­ circumscripţie, nemaitre- Haidu „uită" repede şi tot
eram aproape convinsă că şi acesta este încrederea re­ MIERCURI, 28 FEBRUARIE 1973 : 1 l-am cerut restul. Tot „n-a-
te .profesională servit de so­ buind să chemăm „Salva­ mai introduce cite un... „fin"
am scăpat de emoţii. Nu ciprocă între bolnav şi me­ —Economie anul II - predare, în sala comitetului municipal de ^ vea" bani mărunţi, cu toate
ţii medici Traian şi Sirona rea" pentru internare. Ur­ în separeu. Năravul din fire...
puteam să-mi închipui că dic. Nu este O noutate să partid ; i că în geantă zomâiau mone-
Costina, acum pensionari. mare firească a acţiunilor
examenul cel mai sever al spun că am avut oameni - Ştiinţa conducerii societăţii socialiste anul I - predare, Ia > dele de metal. S-a prefăcut
Fiecare succes al instituţiei largi de educare şi pregă­ CUMPĂRAŢI...
profesiunii urmează, din pe care i-am vindecat dez- Cabinetul judeţean de partid ; i că schimbă şi, foarte nervoa-
acel moment. Nu-mi dă­ noastre se leagă strîns de tire sanitară a populaţiei, voltîndu-le încrederea am­ - Politica externă a P.C.R. şi a statului nostru anul I - pre­ i să, ne-a înmînat partea noas- TUTUNGERIE ?
aportul lor dezinteresat. educaţie organizată cu
deam seama că probleme­ biţioasă în puterile proprii, dare, în sălile şcolii generale „Dr. Petru Groza" ; ^ tră. Poate nu este învăţată
le adevărate, nebănuite mi Temeinica pregătire de sprijinul organelor de par­ în regimul ele viaţă indicat. - Sociologia religiei anul I — predare, în sălile şcolii generale l să dea restul ? Atunci s-o în- Oricit s-ar părea de curios,
se vor pune în saloanele specialitate era dublată la tid şi de stat, aportul cetă­ Pe de altă parte, noi tre­ „Dr. Petru Groza". | veţe cineva... dar în Hunedoara, pe strada
spitalului şi la dispensarul dumnealor de o rară capa­ ţenilor la descoperirea şi buie să credem în sinceri­ (Programul va începe la ora 18,00 pentru toate secţiile). A. lancu,. există o tutungerie
de vînzare. Pe trei din pe­
circumscripţiei. citate organizatorică şi de semnalarea cazurilor de îm­ tatea şi suferinţele pacien­ ^ MEREU ABSENTE
o mare dragoste pentru om. bolnăviri este din ce în ce reţii ei de sticlă scrie: „O.C.L.
Noi, medicii tineri, avem tului, să-l ascultăm cu răb­ Produse industriale Hune­
Cînd i-am cunoscut, mi-au mai mare. Dacă pînă mai a-
In faţă o profesie din ca­ revenit în minte primele cum 4—5 ani nici un locui­ dare şi să simţim ce-1 doa­ \ Tot maî mulţi cititori ne se- doara. Tutungeria nr. 16". Iar
re ne facem o profesiune cursuri de deontologie me­ tor din satul Căzăneşti nu re. ! sizeară faptul că dimineaţa, pe doi dîn pereţii ei scrie
de credinţă. Ea se sprijină Se vede că la dumnea­ i la orele de vîrf, autobuzele
dicală, conţinutul cele­ venea să anunţe vreo afec­ mare; „De vînzare".
pe o experienţă care, dacă ţiune ivită la propriul copil, voastră a vorbi frumos nu ţ de pe liniile 5 şi 6 din De- Ne-am oprit curioşi să ve­
nu este prea lungă, a fost brului jurămînt al lui Hip- mai înseamnă respectarea i va se metamorfozează din
pocrat: iubirea faţă de oa­ în prezent ne putem bizui dem cărui produs i se face
trăită fără rezerve, înţele- mult pe operativitatea : şi exigenţelor externe ale lim­ i două într-unul, vin la inter-
gînd de la început că în­ meni, încrederea reciprocă bajului ci nevoia de a fo­ ^ vale de timp de cîte o ju- reclamă în stilul acesta. Dar,
dintre medic şi bolnav, sim­ promptitudinea cu care ac­ deziluzie. Tutungeria-i goală,
vingerea dificultăţilor re­ ţionează fiecare familie de losi valoarea tonică a ex­ l niătate de oră, în loc de 15
prezintă întotdeauna adju- ţul răspunderii şi ataşamen­ primării. I minute, cum prevede progra- goluţă. O sticluţă în care a
tul faţă de profesiune. aici. Â pătruns şi aici, ca fost apă de colonie marca
vantul necesar succeselor în toate celelalte sate, de­ — Fără îndoială, cuvîntul ţ mul, şî atunci cînd vin, în
noastre de orice fel. — Şi după aproape şase încrederii în nostru trebuie să se opreas­ ( mod firesc, sînt supraaglome- „Levănţică", patru siguranţe,
ani ce ne puteţi spune ? altfel, raza / rate. Intre 18-29 ianuarie, probabil arse, două cutii cu
Medicul Dora Băbescu puterea de- astăzi a ştiinţei că nu la urechea omului, lipici nu pot constitui... su­
nu-şi mai aminteşte primul — Evident, numai lucruri medicale. ci în inima lui şi cu aceas­ 1 zile în şir, cetăţenii dîn Ga.j- biecte de reclamă. Aşa că
om cu care a stat de vor­ noi. Condiţii superioare de ' — Vreţi să enumeraţi ta cred că am spus totul. l du au întîrziat la serviciu de vînzare este nici una, nici
bă la sosirea în Vaţa. I s-au muncă, o bază materială cîteva forme pe care le-aţi Cei care o cunosc în­ i fiindcă au aşteptat de la o- alta decît tutungeria, în... pe­
întipărit însă în minte i- mult dezvoltată şi o înca­ folosit pentru educaţia sa­ deaproape pe medicul Do­ 1 rele 6,20 pînă la orele 6,45 reţi, postament şî acoperiş.
maginea primului copil a- drare corespunzătoare a u- nitară a mamelor ? ra Băbescu simt în persoa­ . \ sosirea unui autobuz. Poate Treaba aceasta cu anunţul
dus în braţe de mama lui, nităţii cu cadre medicale şi na sa omul care nu-şi cru­ ţ n-ar strica ca ia aceste ore pare, oricum, curioasă. Mul­
prima reţetă şi primul zîm- personal mediu sanitar ca­ — Desigur. S-a instituit ţă nici timpul propriu, nici .' să treacă şi conducerea ser-
bet despovărat de suferin­ re, împreună, îşi aduc con­ şi la noi acea formă de energia şi nici elanul tine­ ţ viciului transporturi al I.G.C.L. te cumpără omul în viaţa lui,
ţă. Zîmbetul copilului a în­ tribuţia la asigurarea stă­ pregătire cunoscută sub reţii pentru sănătatea oa­ ţ Deva prin staţiile cu pricina. dar să te înfăţişezi acasă cu
semnat pentru ea prima rii de sănătate a comunei. numele de „Şcoala mamei", menilor, îndeosebi a oame­ S-ar putea să găsească şi o tutungerie în spate, iată o
vorbă de încurajare, sim­ Şi, revenind la domeniul la ale cărei şedinţe săptă­ nilor în devenire, pe care dînşii absenţele amintite şi tîrguială la care nu ne-am
ţind, de atunci mai hotărît, profesiunii mele, îmi este mînale participă obişnuit nu îi iubeşte atît şi pentru să le consemneze acolo unde
plăcut să spun că indice­ numai femeile cu copii mici, e cazul I fi gîndit. N-o fi găsit condu­
chemarea spre ocrotirea vie­
le de natalitate a crescut de dar şi viitoarele mame. A- care e gata să facă sacrifi­ cerea O.C.L. Produse indus­
ţii şi sănătăţii celor mici. la an la an, el ajungînd poi, în cadrul planului nos­ cii. \ NARAVUL... SEPAREULUI
— Ce condiţii de muncă în 1972 la cifra de aproape tru de. educaţie sanitară, triale Hunedoara altă metodă J
de a-şi „mărita" unitatea nr.
aţi găsit la instalarea dum­ o sută. De fenomenul trist sînt programate periodic la Prof. SABIN SELAGEA J Cofetăria „Victoria", din 16 ?
) Călan, are spaţiu suficient
neavoastră aici la Vaţa ? al deceselor la domiciliu nu căminele culturale, ori la Şcoala generală Vaţa de Jos