Page 77 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 77
nr / r v - w ,
Proletari din *oafe ţările unifi-vă TOVARĂŞUL 1G0LÂE CEKSCU
A PRIMIT PE CONSILIERUL
SPECIAL PENTRU PROBLEMELE
COMERCIALE
AL PREŞEDINTELUI S.U.A.
Preşedintele Consiliului de Meeker, ambasadorul S.U.A.
Stat al Republicii Socialiste la Bucureşti. -
România, tovarăşul Nicolae Preşedintele Consiliului de
Ceauşescu, a primit, la 26 fe Stat s-a întreţinut cu oaspe
bruarie, pe Charles Colson, ţii americani asupra unor
consilier special pentru pro probleme actuale şi de per
blemele comerciale al pre spectivă ale relaţiilor bila
şedintelui Statelor Unite ale terale, schimburilor comer
Americii, Richard Nixon, şi ciale, cooperării industriale,
Steven Lazarus, adjunct al tehnologice şi ştiinţifice. In
asistentului secretarului de acest context, a fost exprima
stat pentru comerţ al S.U.A. tă dorinţa comună de a se
ANUL XXV Nr. 5 639 MARJI 27 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
La primire au luat parte întreprinde noi acţiuni pen
George Macovescu, ministrul tru mai buna folosire a po
afacerilor externe, şi Vasile sibilităţilor de dezvoltare a
Pungan, consilier al pre acestor relaţii.
şedintelui Consiliului de Stat. întrevederea s-a desfăşurat
ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ! 3 500 tone brichete A fost de faţă Leonard C. într-o atmosferă cordială.
peste prevederi Şedinţa Comitetului executiv a!
MUNCA PUNA DE ABNEGAŢIE PENTRU de brichete din cadrul Pre-
PETRILA. Colectivul secţiei
paraţiei cărbunelui Petrila s-a
angajat ca în acest an să ’ Consiliului popular judeţean
realizeze peste prevederi Ieri, a avut loc la Deva a prevederilor Legii nr. 19/
15 000 tone brichete din căr şedinţa Comitetului executiv 1971 cu privire la preţuri;
bune. Muncind cu spor, co
ÎNDEPLINIREA angajamentelor lectivul secţiei a reuşit ca pî al Consiliului popular jude adunările generale ale C.A.P.
Concluziile ce se desprind din
ţean. La ordinea de zi a şe
nă în prezent, de la începu
tul anului, să realizeze su dinţei au fost următoarele şi măsurile ce se impun pen
puncte : Analiza modului cum
tru organizarea muncii şi rea
plimentar o cantitate de 3 500 a fost exercitat controlul ges lizarea indicatorilor de plan
In
spectaculos
maraj
asumat.
angajamentului
încă
din
Oţelaril—la jumăta primele două luni ale aces continuare se fac pregătiri tone brichete. tionar de fond asupra activi pe 1973.
tui an hotărîtor pentru rea temeinice pentru producţia De asemenea, a crescut tăţilor economice şi bugetare In toate problemele anali
tea angajamentului lizarea cincinalului înainte viitoare, brigăzile de mineri considerabil calitatea acesto subordonate, precum şi asu zate s-au adoptat măsuri co
de termen va permite oţela conduse de Geza Kalman şi ra - gradul de coeziune fi pra activităţii comitetelor e- respunzătoare. In continuare,
anual I rilor respectarea şi depăşi Francisc Vincze Inregis- ind îmbunătăţit cu 0,7 la su xecutive ale consiliilor popu • comitetul executiv a rezolvat
rea substanţială a angaja trînd lunar viteze la înain tă, datorită folosirii mai co lare municipale, orăşeneşti şi
HUNEDOARA. Destoinicul mentului anual asumat. tări ce depăşesc 90 ml. respunzătoare a lianţilor. comunale; Informarea cu probleme ale activităţii cu
detaşament al oţelarilor hu- privire la modul de aplicare rente.
nedoreni şi-a luat angaja Rodnicia muncii Produse chimice
mentul de a produce peste
nivelul sarcinilor de plan peste plan
din acest an 10 000 tone oţel din adîncuri
cu înalte performanţe calita ilizare activă la executarea
PAROŞENI. Minerii de la ORAŞTIE. Colectivei cin
tive. stei şi al onoarei de la U-
Munca asiduă, plină de Paroşeni s-au angajat în a- zina chimică Orăştie, care
responsabilitate şi înalt pa dunarea generală a oameni
triotism — desfăşurată în lor muncii care a avut loc şi-a asumat responsabilita
preajma cuptoarelor „Sie cu cîtva timp în urmă să tea de a finaliza cincinalul
şi
în
4
mens Martin" sau electrice realizeze peste prevederile înscris ani printre jumătate, şi-a lucrărilor de iâunitătiri
angajamen
de miile de oţelari — aduce planului din acest an 10 000 tele mobilizatoare din acest
zilnic noi sporuri de produc tone de cărbune. încă de pe an şi următorul obiectiv:
ţie. Pînă la ora actuală, o- acum acest angajament a Creşterea indicelui de utili
ţelarii au produs peste pre început să prindă contururi zare a maşinilor în sectorul • Duminică, pe şantierele organizate în comu şi alţii. Peste 40 de ţărani
vederi aproape 5 000 tone o- sigure. Numai pînă ieri s-au mase plastice cu 3 la sută. cooperatori, între care se nu
ţel de bună calitate, ceea ce extras peste sarcinile ^de Obiectivul — generat din ne au participat la muncă sute de cetăţeni. mără Ioan Vălean, Nicolae
reprezintă jumătate din an plan la zi pe luna februarie iniţiativa „Nici o maşină şi ® Exemple care merită să fie urmate de către Loşan, Gheorghe Lup, Gheor
gajamentul anual asumat în aproape 2 700 tone cărbune. nici un utilaj sub randa La Şcoala profesională de construcţii Deva, orele de pregătire toate comunele şi unităţile agîicole socialiste. ghe Irimie, Dionisie Bucur şi
marchează,
adunarea generală a oame Desigur, rezultatele poziti mentul planificat, nici un practică temeinică a încă din primul an, veritabile punţi şi spre în Nicolae Cristea, au lucrat sub
îndemî-
O
dovedeşte
suşirea
meseriei.
pasiunea
şi
nilor muncii din combina ve obţinute şi în luna fe narea elevilor din anul I, secţia tîmplari-dulgheri, Dorel Ignat şl conducerea şefului fermei zo
şi
în
tul hunedorean. bruarie vor asigura îndepli Petrişor Manta — fruntaşi şl la învăţătură Foto: V. ONOIU activităţile Rapoltu Mare otehnice la curăţirea păşunii.
practice.
Fără îndoială, acest de- nirea înainte de termen a (Continuare in pag. a 2-a) Ei au curăţit o suprafaţă de
3 ha. multă hărnicie s-a lu
Cu
Hărnicia cetăteni-or s a concretizai crat şi de către ţăranii din
satul Rapolţel, care, în frun
te cu Nicolae Magda, secre
Profilul moroi se conturează in realizări tarul organizaţiei de partid pe
de prestigiu
Dumitru
şi
deputaţii
brigadă,
Drăghici şi Deac Manase, au
desfundat yValea Lazuri pe o
lungime de 150 ml.
in cimpul muncii bunătăţiri funciare pc terito număr de precum şi utecişti mare îmbunătăţiri pe şantierele de
Prezenţi
salariaţi,
un
Executarea lucrărilor de îm
tovară
funciare,
în
tineri
riul comunei Rapoltu Mare frunte cu Viorel Benţa, se şii Emilian Dobîrcău, secre
constituie o preocupare per cretarul comitetului comunal tarul comitetului comunal de
In uriaşa descătuşare de zi a acestui harnic colectiv manentă a comitetului comu al U.T.C., au taluzat malurile partid, şi Ioan Filip, prima
forte şi energii, generală de ne-a vorbii,, in citeva cu nal de partid şi consiliului pîrîului pe o lungime de pe rul comunei, ne relatau eă
marea bătălie pentru ridica vinte, maistriil Virgil Her- popular, a organizaţiilor de ste 400 ml. Mulţi cooperatori, pînă în prezent s-a executat
rea patriei la uri înalt ni lea, unul dintre puţinii La C. S. Hunedoara partid din C.A.P., consiliilor între care Ioan David, ioan un volum apreciabil de lu
vel de civilizaţie şi bună bărbaţi din fabrică. Alătu- de conducere, a specialiştilor. Filimon-Bretean, Simion Oa- crări Folosihdu-se timpul
stare, pentru înflorirea mul rindu-se celor spuse de In acest scop se organizea na, Viorel Ardean şi alţii, prielnic şi forţa de muncă,
tilaterală a României socia maistru, tovarăşul Dan No- ză, mai ales duminica, ample sub îndrumarea tovarăşului precum şi unele mijloace me
liste, este înglobată şi mun ghiţă, şeful secţiei, a rele Reparaţiile ia timp acţiuni de muncă patriotică Gheorghe Filip, inginer şef canizate, s-a desfundat pîrîul
ca femeilor, care îşi aduc vat priceperea şi vrednicia pe şantierele de îmbunătăţiri al C.A.P. Rapoltu Mare şi Sărmanului ' pe o lungime de
din plin contribufia la în lucrătoarelor Dafina Schei- funciare pentru finalizarea cît membru în biroul comitetului 2,5 km şi s-au taluzat peste
făptuirea dezideratului ma der, Lemenia Carpineţ, Ma şi de calitate asigură mai grabnică a obiectivelor comunal de partid, au con 1 000 ml maluri. De asemenea,
au fost curăţate şi însemnate
jor ce animă întregul popor ria Avram şi Maria Florea, cuprinse în programul pe a- struit praguri pentru linişti suprafeţe de păşune, C. A. P.
— cincinalul înainte de ter care lucrează la confecţio cest an. rea apei. Foit fiind prima care a ter
men. narea butonilor pentru ta Duminică, sute de cetăţeni, Duminică, s-a muncit cu minat de curăţat întreaga su
O părticică din această piţerie, a bucşelor cheie funcţionarea intensivă bărbaţi, femei şi tineri, mo mult spor şi la Bobîlna. Aici,
muncă rodnică, conştientă, pentru maşinile de cusut, a bilizaţi de organele locale de peste 60 de ţărani coopera prafaţă planificată — 20 ha
— pe acest an. Aceste lucrări
este adusă şi de coleclivul buşonilor val din polistiren partid şi de stat, înarmaţi cu tori, sub conducerea tovară — ne spuneau interlocutorii —
Fabricii de nasturi şi mase antişoc pentru Fabrica de tîrnăcoape, lopeţi, sape, hîrle- şului Sergiu Sbnehea, inginer au drept scop să redea cir
plastice din Deva, colectiv detergenţi din Timişoara. a agregatelor siderurgice ţe şi securi, au continuat lu şef al C.A.P., au lucrat la cuitului agricol o suprafaţă de
alcătuit in majoritate din Munca acestor femei mi crările de desfundare, regula desfundarea văii Teoaşului pe 197 ha, să ferească de inunda
femei. ' Acolo, la locul lor nunate, cu gesturi simple, rizare şi taluzare a malurilor o lungime de 450 ml. S-au e- ţii şi degradare prin depune
de muncă, unde nu te în- cu o conştiinţă înaintată, Problemă vitală pentru de rea la sfîrşitul anului trecut ducerea mandrinării mecani pe unele,văi şi pîrîuri, pre re de pietriş şi grohotişuri
timpină nici turbine gigan care transpun neabătut în păşirea sarcinilor maximale a unei producţii suplimenta ce la lucrările de cazangerie cum şi de curăţire a păşuni videnţiat, ne spunea inginerul din viiturile torenţilor, din
tice şi nici macarale înălţa viaţă sarcinile trasate, a din acest an — utilizarea in re echivalată la peste 45 000 , de la uzina cocsochimică, lor! La Rapoltu Mare, peste şef al cooperativei, Dumitru cauza colma tării văilor şi pî-
te pînă la cer, eşti impre fost subliniată şi de Maria tensivă, la întreaga capaci tone fontă, 35 000 tone oţel, pregătirea lucrărilor de re 120 de cetăţeni au muncit la Vălean, Avram Boticeanu, rîurilor colectoare, mari su
sionat de iuţeala miinilor ce Dobrei, secretara organiza tate, a furnalelor, oţelăriilor, 24 000 tone laminate se regă paraţii pe ansamble mari cu taluzarea malurilor pe pîrîul Ioan Simerian, Filip Domşa prafeţe de teren arabil.
se mişcă prin policromia ţiei de partid, şi de Valeria laminoarelor, a celorlalte a- seşte cu merite deosebite şi scopul reducerii timpului de Sărmanului şi construirea de
culorilor, de simplitatea şi Ivancov, responsabila comi gregate siderurgice constituie colectivul secţiei noastre. montaj, confecţionarea unor praguri pentru liniştirea apei. Vata de Jos şi Turdaş
firescul din gesturile lor. siei femeilor. In aprecierile o preocupare de căpetenie a dispozitive pentru uşurarea Continuînd lucrările începute
Prinlr-un proces ce se re lor au revenit frecvent cu tuturor colectivelor de mun Un al doilea obiectiv — muncii fizice a muncitorilor, cu o săptămînă în urmă, ce
petă zilnic — din poliester vinte ca cinste, demnitate, că din cadrul combinatului preponderent în activitatea dotarea secţiei cu o serie de tăţenii, între care am remar
devin fapte
sau polistiren, în culori va corectitudine, disciplină. nostru siderurgic. Este firesc noastră — este calitatea repa utilaje ca : macara pe pneuri cat pc Ioan Danciu, Florian Hotăririie
riate, simple sau combinate, Toate acestea au prins deci ca secţiei noastre de raţiilor executate. De o bună de 25 şi 16 tone, agregate de Silvăşan, Beniamin Danciu,
trecincl rind pe rind prin viaţă acolo, in cîmpul mun reparaţii siderurgice — secţie calitate depinde utilizarea sudură, compresoare etc. Silvia Sicoe, Iosif David, de
operaţiile de rondelat, faso cii, prin îmbinarea armo menită să „revitalizeze" po intensivă, la parametrii pro putaţi, Ioan Costea, Margare » Ameliorarea terenurilor slab de măsuri adoptat de aduna
avarii şi deran
nat, găurit, curăţat, sortat nioasă a activităţii de pro tenţialul productiv al combi iectaţi, fără agregatelor noas Ing. EMERIC DRĂGAN ta Filimon, Elena Magda, productive este una din ac rea activului de partid din
a
jamente
sau ambalat, operaţii făcu ducţie cu munca politico- natului — să-i revină în a- şeful secţiei reparaţii Martin Patachi, Traian Ro ţiunile căreia ţăranii coope
te cu pricepere, conştiincio ideologică şi cultural-educa- cest cincinal misiuni cu totul tre siderurgice şi, indiferent siderurgice a C. S. Hunedoara man şi alţi cooperatori, Ion ratori din comuna Vaţa de comună s-a înscris executarea
unui important volum de lu-
de natura reparaţiilor, o ca
zitate şi dragoste de Dora tivă, care a dus la modela aparte. Cel puţin două mari litate superioară a acestora ' Şotînga, preşedintele comite Jos îi acordă o atenţie spori
Opreau, Maria Cătană, Flo- rea caracterelor, la creşterea obiective ne stau în faţă. In determină ca „vitalitatea" fur (Continuare în pag. a 2-a) tului sindical, cu un grup de tă. In acest sens, în planul (Continuare in pag. a 2-a)
rica Mărgineanu, Lakalos conştiinţei femeilor, la afir primul rînd acela legat de
Valeria, Voica Manea, Her marea în viaţă a principii executarea unor reparaţii în nalelor, să oţelăriilor, laminoa
întreţinută
fie
con
relor
mina Soare sau Maria Şte lor eticii şi echităţii socia timp optim, prin aceasta în- stant, fără „căderi" între
fan — apare acel produs cu ţelegînd scurtarea termenelor două reparaţii. Reparaţiile
denumire banală, poate, dar liste, la afirmarea persona planificate pentru orice cate capitale, mijlocii sau' curente,
atit de necesar nouă tutu lităţii umane. gorie de reparaţie şi deci re de bună calitate, executate
ror : nasturii. punerea în funcţiune a capa spre sfîrşitul anului trecut,
Despre activitatea de zi cu VIORICA CIORBAGIU
cităţilor cu cîteva zile înainte au un cuvînt hotărîtor în a-
de termen. Aceasta înseamnă cest an. Fără a avea „neca
producţie suplimentară, cu al zuri“ deosebite, capacităţile
te cuvinte, avans în înde combinatului „au dat“ peste
plinirea cincinalului înainte prevederile la zi din acest an
de termen. mai mult cu 5 300 tone fon
In această direcţie ne pu tă, 4 400 tone oţel, 2 650 tone
tem mîndri cu unele realizări laminate, însemnate cantităţi
meritorii. La executarea re de cocs.
paraţiei capitale a cuptorului Fără îndoială, este vorba în © Pregătiri, meciuri de
5 de la O.S.M. I s-a obţinut primul rînd de aportul direct
o reducere a timpului de al furnaliştilor, oţelarilor, la- verificare !a fotbal
imobilizare în reparaţii cu 3 minatorilor şi cocsarilor, dar
zile, la schimbarea aparate în acelaşi timp şi de aportul ® LUPiE. Spori de tra
lor de încărcare de la furna colectivului nostru care, luînd
lele 5, 7 şi 8, timpii planifi măsuri eficiente, a asigurat diţie ce aşteaptă
caţi pentru reparaţii au fost un mers intensiv, constant, rezultate mai bune
reduşi cu 8-16 ore, la schim la fiecare agregat în parte.
barea liniei de rulare a la Aş aminti, printre măsurile Comuna Rapoltu Mare. Sute de cetăţeni, bărbaţi, tineri şi femei, mobilizaţi de organele loca © Handbal, tenis de
minorului de „650“ mm ter luate, mecanizarea tuturor o- le de partid şi de stat, au participat, duminică, la executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
Fotografia noastră înfăţişează un aspect de muncă de la taluzarea de maluri la Rapoltu Mare. Ase
menul planificat pentru repa peraţiilor de lucru la schim cîmp, box
menea lucrări s-au făcut şi în satele Rapolţel şi Bobîlna, aparţinînd de această comună.
raţie a fost redus cu 2 la su barea aparatelor de încărca Foto: ION LEHOCZKY
tă etc. Iată de ce în obţine re la toate furnalele, intro
-------------------- ---------------------------
. INSTRUIREA tîlnit şi au purtat dezba ducţie şl diplomelor de e- tre dr. Alexandru Ionescu mul trimestru al anului, de la secţia covoare a Fa
PREŞEDINŢILOR teri — despre familie şi videnţiaţi în muncă. A ur — cercetător ştiinţific 400 kg carne ue vinat. bricii „Vidra“, din Orăştie,
principiile eticii şi echită mat spectacolul intitulat principal la Institutul de Prin contribuţia tovarăşi secţie care funcţionează în
DIN C.A.P. ţii socialiste — cu medicii „La fruntaşi acasă“, dedi biologie Bucureşti, cu te lor Xoan Opreau, brigadier Hunedoara.
Eugenia Jujescu, Doina cat tuturor celor sărbăto ma „Conservarea mediului silvic, Ştefan bum şan, pă Cu acest prilej, Marga
Incepînd de ieri, timp l’ăsculescu şi profesoara riţi. Au evoluat formaţii ambiant“, şi de prof. Octa durar, ioan nrea, briga reta Ciocan, secretara or
de trei zile, la Casa agro Doina Şincu. Dezbaterile le artistice ale clubului: vian Mîndruţ — cercetător dier silvic, Petru Contau, ganizaţiei de partid pe
nomului din Mintia arc au fost urmate de progra brigada artistică de agita ştiinţific la Institutul de pădurar, şi VVatz otio, teh secţia vizitată, şi Sofica
loc instruirea preşedinţilor me artistice prezentate de ţie, formaţia corală, fanfa cercetări pedagogice Bucu nician silvic, pianul tri Morcan, secretara organi
din cooperativele agricole. pionierii şcolilor generale ra, soliştii instrumentişti reşti, cu tema „Noi ipote mestrial a fost realizat in zaţiei de tineret, au fost
Cu acest prilej sînt puse nr. 10, respectiv 7. Tutu şl vocali. ze privind evoluţia palco- tegral.
în dezbatere probleme pri ror participantelor le-au geografică a Pămîntului“. primite ca pioniere de o-
noare ale unităţii de pio
vind organizarea şi retri fost oferite apoi flori. DESPRE EVOLUŢIA Au urmat vii discuţii în PENTRU ORIENTAREA nieri de la şcoala nr. 1.
buirea muncii în C.A.P., Acţiunea a fost iniţiată legătură cu volumele „Lu
acţiunile ce trebuie între de comitetul municipal al Şl CONSERVAREA mea algelor“ şi „Vecini cu PROFESIONALA
prinse pentru pregătirea femeilor şi comitetul mu MEDIULUI AMBIANT abisul“ ale dr. Alexandru VREMEA
temeinică a recoltei vii nicipal de cultură şi edu Ionescu. A ELEVILOR Pentru 24 ore
toare, protecţia muncii şi caţie socialistă. In zilele de 22 şi 23 fe La lucrările simpozionu
altele. lui au participat şi elevi, La Şcoala generală nr. Vreme rece, cu cerul
bruarie, la Deva, Hune 1, din Hunedoara, se pune variabil, mai mult noros.
„LA FRUNTAŞI ACASA» doara şi Vulcan s-au des membri al cercurilor de un accent deosebit pe o- Vor cădea ninsori tempo
DEZBATERI PE TEME făşurat simpozioane orga geografie şi biologie. ricntarea profesională a e- rare. Vîntul va sufla po
DE ETICĂ Şl ECHITATE Sîmbătă seara, clubul nizate de casa corpului di levilor. In acest sens, din trivit, cu unele intensifi
„Minerul“ din GUelar a dactic, la care au partici CARNE DE VINAT iniţiativa organizaţiei de cări din nord-vest. Tem
In cadrul acţiunilor con găzduit — după cum ne pat cadrele didactice care PENTRU EXPORT pionieri, în colaborare cu peratura minimă va fi cu
In atelierul mecanic nr. 2 al C. S. Hunedoara, strungarul
leorghe Vlaicu, este recunoscut ca un muncitor cu multă expe- sacrate apropiatei zile de informează Doru Toma, predau geografia, biologia comitetul U.T.C., un mare prinsă între minus 8 şi
>nţă, conştiincios şi disciplinat. Munca acestui comunist de nă- 8 Martie, femeile din car directorul clubului — fes şi chimia. Ocolul silvic Pui a avut număr de eleve — pionie minus 4 grade, iar maxi
jde nu se mărgineşte doar la activitatea profesională. In orga- tierele G şi 8 ale munici tivitatea înmînării insig Au fost susţinute inte ca sarcină de recoltare şi re şi uteciste — au fost ma între minus 3 şi 0
zaţia de partid este combativ şi exigent, ceea ce constituie încă piului Hunedoara s-au în- nelor de fruntaşi în pro- resante comunicări de că- livrare la export, în pri- oaspete ale muncitoarelor grade.
i merit al acestui strungar.
V_______________________
i