Page 81 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 81
Proletari din toate [ănle unifi-vă’
Şedinţa Comitetului
Executiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 27 februarie 1973, a avut şi unele măsuri privind dezvoltarea în
loc şedinţa Comitetului Executiv al Co continuare a educaţiei fizice şi spor
mitetului Central al P.C.R., prezidată tului, stabilind ca acestea să fie supu
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre se plenarei C.C. al P.C.R.
tar general al Partidului Comunist Ro Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R.
mân. a dezbătut şi adoptat unele măsuri cu
Comitetul Executiv a discutat proiec privire la îmbunătăţirea organizării şi
tul de lege privind înfiinţarea, organi retribuirii muncii în agricultură şi a
ANUL XXV Nr. 5 640 MIERCURI 28 FEBRUARIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI
zarea şi funcţionarea Consiliului Su hotărît ca acestea să fie supuse spre
prem al Dezvoltării Economice şi So aprobare plenarei C.C. al P.C.R.
ciale a României, proiectul de lege cu Pe linia aplicării în viaţă a hotărîri-
COMERŢUL DIN MEDIUL RURAL Minerii de Sa Vulcan şi funcţionarea Curţii Superioare de Con lor Conferinţei Naţionale a Partidului
privire la înfiinţarea, organizarea şi
Comunist Român, Comitetul Executiv a
stabilit să se ia în continuare măsuri
Paroşeni au îndeplinit trol Financiar, proiectul de decret pri ferme împotriva fenomenelor de biro
vind înfiinţarea şi funcţionarea Consi
liului pentru problemele organizării e- cratism, pentru simplificarea şi reduce
SÄ RĂSPUNDĂ DEPLIN înainte de termen planul conomico-sociale, precum şi unele pro rea aparatului administrativ al ministe
puneri de modificare a legilor nr. 9 şi
relor şi instituţiilor centrale şi folosirea
10 din anul 1968. S-a stabilit ca pro
pe primele două luni iectele de lege, îmbunătăţite pe baza raţională a specialiştilor şi altor cadre
în activitatea productivă din fabrici şi
uzine, în sectoarele hotărîtoare ale dez
CERINŢELOR POPULAŢIEI marea întrecere declanşată ţă de sarcinile pe prime cutiv, să fie supuse spre dezbatere voltării economice şi sociale a ţării.
observaţiilor făcute de Comitetul Exe
în
VULCAN.
Angajate
le două luni. Ortacii lor
Comitetul Executiv a hotărît ca aceste
realizarea
pentru
lului înainte de cincina de la Paroşeni nu au ră plenarei Comitetului Central al parti probleme să fie supuse şi plenarei Co
mas mai prejos. De Ia în
termen,
colectivele minereşti de la ceputul anului, plusul Ia dului. mitetului Central al P.C.R.
O Magazinele săteşti trebuie să pună la dispoziţia ente. Acest magazin desface Vulcan şi Paroşeni rapor producţia de cărbune rea Comitetul Executiv a luat apoi în dis In încheiere, Comitetul Executiv a re
— pentru a răspunde cerinţe
cetăţenilor mărfurile solicitate de ei şi nu cele pe care tează îndeplinirea exem lizat aici se ridică ia a-
lor populaţiei, lucru întîlnit şi plară a sarcinilor de plan proape 7 000 tone de căr cuţie informarea cu privire la activita zolvat unele probleme ale activităţii
le vor unii salariaţi ai cooperativelor şi de la IJECOOP. la magazinul din Săliştioara pe primele două luni ale bune. tea de educaţie fizică şi sport, precum curente.
Magnetofoanele nu pot înlocui in nici un caz sarea de — şi mobilă. Depozitarea a- anului 1973. Succesele înregistrate de
bucătărie. cesteia se face însă în condi Muncind cu spor, mine cele două mine sînt o ga
ţii necorespunzătoare — în rii din abatajele E.M. ranţie sigură că sarcinile
9 Cînd aprovizionarea magazinelor se face in mod şurele unor cetăţeni. Şeful Vulcan au scos la lumină de plan şi angajamentele
preferenţial, după criterii omologate de conducerea co magazinului ne spunea că a- pînă ieri o producţie su Tovarăşul
nul trecut s-a promis de că plimentară de aproape pe acest ah vor fi reali Şedinţa Biroului Executiv
operativei din Zam, suferă cetăţenii. Ce să se vîndă in
tre conducerea cooperativei 8 000 tone de cărbune fa zate exemplar. * i
tr-un magazin sau altul trebuie stabilit pe baza cunoaş Nicolae Ceauşescu
de consum că se va construi
terii cerinţelor şi gusturilor cumpărătorilor, a specificului o magazie. Anul acesta, cu
şi tradiţiilor locale. prilejul adunării generale a al Consiliului Naţional al va face o vizită
cooperativei, s-a făcut ace Tineri pe şantiere
® Merceolog — un loc in schemă care trebuie să-şi eaşi promisiune. Se va ţine
justifice deplin existenţa sa. de cuvînt ? Vom vedea 1 gospodăreşti Frontului Unităţii Socialiste neoficială in
Am întreprins de curînd un de unitate Visalon Muntean Mai multă ordine, SIMBRIA In ca care au fost introduse R. S. Cehoslovacă
raid prin mai multe unităţi — pune la dispoziţia cetăţe drul acţiunilor iniţia conductele pentru alimen Marţi, 27 februarie, sub pre tărit să-l supună dezbaterii şi
comerciale de la sate. Se re nilor un bogat sortiment de te de Consiliul popular tarea Simeriei cu apă po şedinţia tovarăşului Nicolae aprobării plenarei Consiliului
marcă peste tot o mai mare mărfuri textile, tricotaje, con mal multă grijă în al oraşului Simeria pen tabilă Sub îndrumarea Ceauşescu, a avut loc şedinţa Naţional al Frontului Unităţii Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
preocupare pentru buna a- fecţii, articole de menaj. De tru înfrumuseţarea şi gos unor meseriaşi din cadrul Biroului Executiv al Consiliului Socialiste. De asemenea, Biroul secretar general al Partidului
provizionare şi servire a asemenea, magazinul este podărirea localităţii, un întreprinderii de gospodă Naţional al Frontului Unităţii Executiv a discutat cererile de Comunist Român, va face, la in
populaţiei săteşti şi o mai ra bine aprovizionat cu făină, gospodărirea fondului mare număr de elevi de rie comunală şi Iocativă Socialiste. aderare Ia Frontul Unităţii So vitaţia tovarăşului Gustav Hu-
ţională dirijare a fondului de orez, zahăr, paste făinoase, la liceu şi şcoala profesio din oraş, elevii celor două Biroul Executiv a discutat pro cialiste a unor asociaţii şi orga sak, secretar general al Comite
marfă pe reţea, o mai mare ulei, sare, conserve de carne nală au luat parte dumini şcoli au refăcut în acelaşi iectul de Hotărîre privind per nizaţii obşteşti, a adoptat pla tului Central al Partidului Co
grijă faţă de păstrarea şi şi peşte, conserve de legume, de marfă că Ia o acţiune de mun timp pavajul străzii. fecţionarea activităţii consiliilor nul de muncă pe primul semes munist din Cehoslovacia, o vizi
gospodărirea mărfurilor, pen compoturi, produse zaharoase că patriotică pe strada Frontului Unităţii Socialiste şi tru al anului in curs şi a rezol tă neoficială de prietenie in Re
tru curăţenie şi igienă. Sînt şi altele. Fondul de marfă es Teiu, în cadrul căreia au VIOREL HOTARIŞ creşterea rolului lor in viaţa so- vat unele probleme ale activi publica Socialistă Cehoslovacă,
însă şi unele „pete negre" ca te bine păstrat şi gospodărit. Facem un popas şi la ma fost astupate şanţurile în corespondent cial-economică a ţării şi a ho- tăţii curente. in primele zile ale lunii martie.
re umbresc activitatea comer Aici, cu sprijinul cetăţenilor, gazinul sătesc din Tomeşti,
cială din mediul rural. s-au amenajat spaţii cores
aparţinînd de cooperativa de
punzătoare pentru depozitarea
consum din Vata de Jos. Ges
şi buna păstrare a mărfurilor. tionarul unităţii, Nicolae On- Acţiune de
„Magazinul nostru vă Gestionarul este un bun co cu, a deschis magazinul la
merciant şi un bun gospodar.
ora 11. Atunci venise cu au
magazinul
la
Şi
universal
oferă un bogat din Vălişoara, aparţinînd de tobuzul de la Brad. Artico orientare
strictă
necesitate
lele
se
de
aceeaşi cooperativă, aprovi găsesc din abundenţă. Este
sortiment de mărfuri zionarea cu mărfuri şi servi însă o mare neorînduială în şcolară
rea populaţiei se face într-un
modul de depozitare şi păs *
mod corespunzător. Persona trare a mărfurilor. Curăţenia
VEŢEL. In scopul orien
ieftine şi de bună lul este amabil cu cetăţenii. şi igiena sînt două „articole" tării profesionale, elevii
Oferă şi serveşte cu prompti
tudine mărfurile solicitate. care lipsesc de mult timp ges Şcolii generale din Vcţcl, în
tionarului. Comisia de control
calitate“ Numai şeful de unitate — A- obştesc a trecut pe aici. A soţiţi de profesorii diriginţi
lexandru Indrieş — făcea no făcut observaţii judicioase. ai claselor VII-VIII, au c-
tă discordantă. El.servea fără fectuat o acţiune de stu
Conducerea cooperativei din
Intre această reclamă şi halat. Aici trebuie să existe Vaţa de Jos „nu a găsit" diu şi orientare şcolară la
ceea ce îţi oferă magazinul mai multă ordine în depozita timp însă pentru îndreptarea grupurile şcolare—profesio
universal din satul Săliştioa- rea mărfurilor, o mai mare situaţiei. nale Deva, Hunedoara, Cu-
ra, comuna Vălişoara, aparţi- grijă pentru păstrarea lor. Din acest magazin lipsesc gir, Călan. Geoagiu, ne in
Opri-
profesoara
formează
nînd cooperativei de consum Spaţiul de depozitare este in totuşi şi unele mărfuri soli ţa Crengăniş.
Brad, există o deplină con suficient, iar cel existent nu citate de cetăţeni cum sînt: Elevii au făcut cunoştin
cordanţă. Magazinul — şef este dotat cu rafturi sufici- bocancii pentru bărbaţi, fe ţă cu tainele meseriilor re
mei şi copii, cizmuliţele din se învaţă acolo. Ei au fost
cauciuc pentru femei şi co deosebit de călduros primiţi
pii, ghetele galoşate pentru de elevi, maiştri, ingineri,
femei, aţa şi arniciul, unele care le-au împărtăşit din
modele de ciorapi pentru fe frumuseţile neaşteptate ale
muncii.
mei şi copii, damigenele şi
Mulţi viitori absolvenţi
bidoanele de material plastic ai şcolii din Veţcl îşi vor
Calitatea de viitor N. BADIU Executarea reperelor pentru cadrele păşitoare utilizate în abatajele Văii Jiului reclamă pricepere, minuţiozitate. Calitatea lor îndrepta paşii spre aceste
este asigurată la F.S.H. Vulcan de cadre competente, cu o înaltă pregătire profesională. Fotografia ii înfăţişează în timpul lucru şcoli profesionale, care, in
vizitele efectuate, i-au che
lui, pe maistrul principal Mihai Gudas (în mijloc), pe maistrul de schimb Karda Ştefan (in stingă) şi pe strungarul Andrei Ciobanu.
specialist implică (Continuare in pag. a 3-a) mai înspre ele.
pregătire şi
In întrecerea socialistă pentru îndeplinirea C H E N A R Ne-am despărţit şi intr-ade
perfecţionare continuă văr, peste citeva zile, confra
tele meu fotoreporter a avut
cincinalului înainte de termen un subiect de zile mari : Con
Dezvoltarea continuă a e- condiţiile cunoaşterii pînă la Completare stantin Grădinaru, împreună
conomiei noastre duce ne amănunt a cadrului în care cu brigada lui lansase iniţia
mijlocit la necesitatea for îşi vor desfăşura activitatea. tiva „100 metri liniari avansa
mării unui număr impresio Aceasta, deoarece mai exis DIALOGUL EXPERIENŢEI: re medie lunară la lucrările
nant de cadre cu o cît mai tă cazuri de studenţi fără o de pregătiri". O iniţiativă va
bună pregătire, care să facă pasiune pentru viitoarea la fotografie loroasă, care sporeşte simţitor
faţă cu succes tuturor sar meserie sau, mai grav, „stu vitezele de avansare în lucră
rile de pregătiri miniere şl, în
cinilor ce le revin, rezultate denţi“ veniţi la facultate HUNEDOARA-RESITA Mi se intimplă uneori să fac - Am ciţiva băieţi noi în final, contribuie la crearea de
din hotărîrile Conferinţei fără o motivaţie serioasă. cunoştinţă cu cineva, să stau brigadă şi pină se obişnuiesc noi fronturi de cărbune pen
Naţionale a P.C.R. şi ale Studentul, prin reuşita Ia de vorbă cu el şi totuşi pe o să fie mai greu - spunea tru exploatare.
Plenarei C.C. al P.C.R. din examenul de admitere, îşi a- In pagina a ll-a a ziarului, in (îşi exprimă opinia ing. Ale ste un timp să nu mi-l mai a- el. Dar nu mă tem. Cu pla Spuneam la început că omul
3-5 noiembrie 1972. sumă un rol special, îşi a- mintesc. Mi s-a întîmplat chiar nul stau binişor, nu aşa cum acesta ml-a rămas în minte,
Invăţămîntul superior teh sumă răspunderi concrete. cadrul ,,Dialogului experienţei : Hune- xandru Dragota, adjunctul cu să fac cunoştinţă cu acelaşi aş vrea, dar zilele astea mă deşi l-am văzut şî-am stat de
nic este o verigă de primă Aceste răspunderi se mani doara-Reşiţa", consemnăm citeva din producţia al şefului secţiei om de mai multe ori, şi-abia redresez... vorbă cu el o singură dată.
importanţă în asigurarea in festă pe diferite planuri, ca eforturile pe care le depun in muncă într-un tîrziu să-mi dau sea M-a privit citeva clipe mai Ceea ce m-a impresionat a-
dustriei noastre cu acele ca urmare a sarcinilor viitoru siderurgiştii din cele două puternice O.S.M. II din cadrul C.S. Hune ma că de fapt ne-am mai in- cu atenţie, probabil să vadă tuncî şi-mi stăruie şi astăzi este
dre de înaltă calificare, care lui specialist. Astfel, este o doara). tîlnit şi altă dată. Am cunos dacă se poate încrede in mi energia acestui bărbat. Gîn-
să poată soluţiona toate pro cerinţă ca fiecare student să cetăţi de metal ale ţării, metodele lor cut insă şi oameni care-mi ne, apoi a continuat : durile, vorbele, gesturile răs-
blemele ridicate de tehnica se angajeze cu multă hotă- de acţiune şi rezultatele obţinute de la ® Prim-maistrul oţeîar reşi- stăruie în minte ani in şir, - Coc ceva in mintea mea. pindeau energie. Chiar şi a-
industrială contemporană şi, rîre într-un studiu indivi incepâtul anului, în drumul viguros spre ţean Mihail Lupsan argumen deşi n-am stat în preajma lor Nu vă spun încă despre ce tunci cînd m-a iscodit cu pri
mai mult decît atît, să poa dual intens pentru dezvolta decit citeva ore, deşi n-am este vorba, dar cu siguranţă virea am simţit energia ochi
tă ridica industria noastră rea orizontului său de cu devansarea cincinalului. tează : „CU ACELEAŞI CAPA schimbat decit citeva vorbe. o să auziţi. lor lui. O viaţă energică, băr
la nivelul celei mai înainta noaştere, a spiritului de in CITĂŢI — O PRODUCŢIE Un astfel de om este Con Confratele care mi-l reco bătească, o voinţă mai rar in-
te tehnici mondiale. Din a- vestigaţie şi creaţie, în ve stantin Grădinaru, miner, şef mandase, şi care era şi fotore tilnită, o ambiţie c9 un ţel
ceastă sarcină rezultă răs derea asigurării unei temei Astăzi aducem SPORITA DE OŢEL“. de brigadă la mina lipcani. porter in căutare de subiecte, precis : munca să fie mai
punderea morală uriaşă ce nice pregătiri. Mai mult de © La C.S. Hunedoara — INI L-am cunoscut mai de mult, a vrut să-l prindă in obiectiv. spornică şi cit mai folositoare.
revine institutelor de învă- cît atît, studentul este da intr-o împrejurare pe care îmi L-a observat şi l-a oprit cu ...Prilejul de-a scrie aceste
ţămînt superior. Această tor să combată superficiali în prim-pian: ŢIATIVELE, EXPERIENŢA po permit să v-o povestesc. Era un gest energic : citeva cuvinte despre Constan
răspundere se transmite însă tatea şi mediocritatea, să zitivă cîştigă teren. la începutul experimentării - Nu acum I Te rog I Peste tin Grădinaru - omul căruia
iminent tuturor acelor care militeze pentru afirmarea noului program de 6 ore al citeva zile, atunci da. i-am uitat culoarea părului
îşi desfăşoară activitatea în puternică a opiniei colective • REZULTATELE primelor © „Eliminind deranjamente minerilor din Valea Jiului. Ie Mi-a plăcut gestul lui. Nu şi-a ochilor, dar nu şi energia
tr-un astfel de institut. Nu împotriva celor care nu-şi două luni din 1973, fată în fa le mecanice la laminoare, COM şise din subteran, abia se îm- era al celui care refuză o da ce sălăşluieşte în el - mi l-a
mai răspunderea personală îndeplinesc îndatoririle pro băiase, cînd mi-a fost reco tă, pentru a fi rugat a doua oferit o fotografie publicată
a fiecărui cadru didactic, a fesionale, in a-şi spori me ţă cu ANGAJAMENTUL anual. BATEM RISIPA DE METAL“ mandat de un confrate. In oară. Nu era nimic prefăcut recent în ziar. Am vrut să fie
fiecărui student, poate duce reu pregătirea politico-ideo- • „Cheia de boltă a succese (ing. Francisc Anton şi ing. sala de apel a minei era for in el ; era reacţia firească a o completare la portretul ace
ia îndeplinirea ţelului final fotă mare şi am ieşit afară. omului care nu se simte încă la fotografic.
al şcolii superioare. Trebuie Asistent inginer lor — BUNA ORGANIZARE A Pavel Zarcula, de la C.S. Reşi Am stat pe treptele de la in îndreptăţit să pozeze in faţa
relevat mai întîi modul plin EMANUEL ANDREESCU PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII“ ţa). trare şi-am vorbit îndelung. obiectivului fotografic... GH. PAVEL
de răspundere în care fieca Institutul de subingineri
re elev, viitor student, tre
buie să-şi aleagă viitoarea Hunedoara
meserie conform calităţilor
ce le posedă, şi numai în (Continuare în pag. a 3-a)
EXCURSIE INSTRUCTIVA să se reunească la un Ioc gana“ din Haţeg s-a în GATER DE MARE vînzătoare. Desigur, o da
cu familiile pentru a săr fiinţat de curînd un ate lă cu îmbogăţirea bagaju VREMEA
Comisia de femei de pe bători „Ziua turnătorului“, lier de tricotat, dotat cu CAPACITATE lui de cunoştinţe profesio
lingă comitetul sindicatu plăcut prilej de destinde două maşini mecanice, ur- nale, efectele sc văd di Pentru 24 ore
mînd
timp
lui salariaţilor din Consi re, de mai bună cunoaş scurt să ca se într-un monteze s-a La C.A.P. Rîu de Mori rect în tot mai buna ser Vremea va ti rece, cu
rodajul
unui
început
tere şi apropiere a mem
mai
Acţiuni de gospodărire liul popular judeţean a brilor acestei secţii frun altele două, de mare pro nou gater de debitat ma vire a cumpărătorilor. cerul ninge schimbător. Vînlul Local
mare capa
zilele
trecute,
organizat,
o
pentru
citate
va
taşe.
SPECTACOL PENTRU
slab.
va
interesantă excursie de do
ductivitate.
cumentare la Muzeul Bru- Cel prezenţi au asistat terial lemnos, gater cu a- MUNCITORII C.F.R.-IŞTI sufla potrivit, cu uncie in
a satelor kenthal din Sibiu, unde au la un program artistic sus DEZBATERE PE gricolă şi-a propus să ob Formaţia de muzică nord-vest. din Temperaturile
Jutorul
căruia
unitatea
a-
vest
şi
tensificări
ţinut de brigada de agita
fost vizitate secţia de is
toric şl galeriile de artă. ţie a secţiei (cu activita MARGINEA NOULUI ţină in acest an un venit populară a Clubului sindi minime vor fi cuprinse
de peste 1 500 000 lei.
catelor din Simeria a pre
De asemenea, a fost vizi tea cea mai îndelungată COD AL MUNCII zentat, ieri, un program intre minus 10 şl minus
MÂRTINEŞTI. Duminică, în satele Dineu Mic şi tat Muzeul de ştiinţe na In întreprindere), solişti artistic cu muzică şi mo 5 grade, iar maximele in
tre minus 5 şi 0 grade.
parcul
şt
muzică
de
In
cadrul
Jeledinţi, comuna Mărtincşti, s-au organizat acţiuni turale Dumbravă. A zoologic vocali de de proaspăta populară popularizare a acţiunii Fi- CALIFICARE LA mente vesele, in faţa mun
formaţie
şi
o
fost
din
legilor,
de muncă voluntar-patriotică la întreţinerea şi re excursie deosebit de In de căluşari in care au e- iiaia Deva a asociaţiei ju LOCUL DE MUNCA citorilor de la sectorul de Pentru următoarele
pararea drumurilor, la care au participat 60 de lo structivă şi totodată plă voluat artişti amatori tot riştilor a organizat, la Re Comitetul oamenilor vagoane al U.M.M.R. Si două zile
meria.
cuitori cută, recreativă. din cadrul turnătoriei. In- gionala C.F. Deva, o in muncii de la O.C.L. Ali A rămas în obiceiul ar
tilnirea
continuat
cu
a
La Dineu Mic s-a împrăştiat pietriş pe 1 km de „SEARA TURNĂTORULUI" dans. teresantă dezbatere asupra mentara Hunedoara se tiştilor amatori din Sime Vremea va fi rece, cu
noului Cod al muncii, ca
permanenţă
în
preocupă
meargă
drum, iar la Jeledinţi s-a lucrat la desfundatul şan re intră In vigoare la 1 de ridicarea nivelului de ria să pentru a-i printre cerul schimbător. Local va
muncitori
de
ninge slab. Vîntul va su
ţurilor pentru a favoriza scurgerea apei şi apărarea A devenit o tradiţie ca ATELIER DE TRICOTAT martie a.c. Axată pe între pregătire profesională al lecta citeva minute. Artiş fla potrivit din vest si
drumului iu ultima duminică a lunii La propunerile locuitori bări şi răspunsuri asupra tinerilor salariaţi. Recent tii au fost aplaudaţi pen nord-vest. Temperaturile
în
februarie.
an,
fiecare
Printre cei evidenţiaţi pot fi amintiţi Cornel O- colectivul de muncitori, lor din zona Ţării Haţegu noului document, discuţia a luat sfîrşit un curs de tru reuşita programului, minime vor fi cuprinse in
calificare ia locul de mun
care a făcut ca muncitorii
tre minus
10 şi minus 5
prinescu, Kemus Cîndroi şi alţii. Acţiunea a fost or ingineri şi tehnicieni de la lui, în cadrul cooperati amintită a stîrnit un larg că, cu durata de 6 luni, să-şi reia lucrul cu o a- grade, iar maximele intre
ganizată de consiliul popular comunal. turnătoria I a U.V. Călan vei meşteşugăreşti „Haţe- interes. absolvit de 25 de tinere mintire plăcută. minus 5 şi o grade.