Page 82 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 82
rrrKFKf-n'M ■ m» wwwi&Jlu>WCBBm&GX/v¡PiBXBiaiím
kjp&P T
2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 640 © MIERCURI 28 FEBRUARIE 1973
Deviza comună a sicerurgiştiior jumedoreni şl reşiţeni
In întrecerea
socialistă pentru ZI DE ZI, DECADA DE DECADĂ
îndeplinirea P L A N U L R E A L I Z A T
cincinalului înainte
de termen
L A N I V E L U L M A X I M A L !
Cfieia de boltă a succeselor \-------
„Pentru prima oară îr> cadrul economiei noastre planificate, la unii indicatori de bază
BUNA 0R6ANIZARE A — îndeosebi la producţie, la export — planul are un nivel minim, corespunzător sarcinilor
iniţiale înscrise în cincinal, şi un nivel maxim care reprezintă planul suplimentar, ce înglo
PRODUCŢIEIŞl  MUNCII bează angajamentele comitetelor judeţene de partid, organizaţiilor de partid ale întreprinde >
rilor... Trebui© subliniat de la început că planul este unitar şi trebuie considerai obligatoriu în
întregul său la parametrii săi maximali“.
Colectivul de muncitori, tă şi de calitate, cu canti Ne vorbeşte maistrul cu cocs economisit". Aceas
tehnicieni şi ingineri de la tăţile necesare de fier vechi. (NICOLAE CEAUŞESCU, din Expunerea rostită principal Victor Petroiese-, tă- iniţiativă- ne-a fost de un
oţelăria Martin nr. 2 din Datorită unor deficienţe în la Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noierrubrie 1972) secretarul comitetului de mare folos — remarca in
cadrul Combinatului side organizarea muncii noastre, partid pe secţia O.Si.M. II : ginerul Eugen Gălbenuşă,
rurgic Hunedoara a lucrat a oţelarilor, în anul trecut — Prin multiplele forme, şeful secţiei furnale I din
bine în anul 1972. Succesele nu reuşeam să ne încadrăm metode şi mijloace ale mun cadrul C.S.H. Toţi salariaţii
obţinute aici s-au reflectat în graficul de aprovizionare cii politice de maşă, noi noştri s-au simţit mai mo
în cele aproape 25 000 tone a blumingului cu lingou urmărim permanent să popu bilizaţi, mai- responsabili în
de oţel realizate peste sar cald, neregulă pe care am larizăm iniţiativele valoroa întreaga lor activitate. La
cinile de plan, în sporirea lichidat-o aproape în totali se, experienţa pozitivă-, să sfîrşitul anului ne-am în
sensibilă a indicelui de ca tate. De asemenea, întîmpi- le generalizăm pretutindeni cadrat foarte bine în cqea
litate a oţelului produs, în nam greutăţi în ceea ce pri acolo unde este posibil,, şti qe botărîsem, toată fonta
onorarea promptă a comen veşte reparaţiile la cuptoare, ind că în felul acesta spo realizată suplimentar fiind
zilor beneficiarilor. care depăşeau limitele gra rim rodnicia muncii noas elaborată- cu cocs economisit.
— Este adevărat — a ţi ficelor stabilite, dereglîn- tre,, sporim eficienţa pro Şi în acest an ne străduim
nut să aprecieze inginerul du-ne fluxul tehnologic. De ducţiei. Anul trecut, în să lucrăm la fel de bine,
Alexandru Dragota, adjunc la începutul anului am re preajma Conferinţei Naţio mai bine chiar,. îneît să ne
tul cu producţia al şefului mediat şi această carenţă. nale a partidului, colectivul realizăm integral, de bună
secţiei O.S.M. II — însă Un ajutor substanţial l-am de siderurgişti hunedoreni calitate, la parametrii ma
nici motive de automulţu- primit prin dotarea cu oale s-au angajat să realizeze nu ximali,, sarcinile de plan,
mult sporite faţă de 1972.,
mire nu avem. Ne-am dat de turnare noi, de capaci mai metal cu înalte perfor
acordă ANGAJAMENTELE PRIND VIATA
seama chiar de anul trecut tăţi sporite, şi nu putem tre manţe calitative. Era un act Am dobîndit o bună expe
că, putem munci mai bine, ce cu vederea aspectul asis de înaltă responsabilitate pa rienţă în reducerea normei
că avem posibilitatea să tenţei tehnice ce se triotică pe care oţelarii noş de consum de. cocs, pe care
sporim producţia de oţel şi, cu competenţă pe toate tri l-au semnat în unanimi am diminuat-o de la începu
mai ales, calitatea acestuia. schimburile. S-a acţionat e- tate, care ne-a stat mereu tul- anului cu peste 3 kg/to-
Cu această certitudine am n.ergic şi pe linia muncii Gole două mari producătoare de metal ale ţării t- com în atenţie, ne stă în conti na, de fontă faţă do anul
păşit în noul an, în care politice, a crescut nivelul de posibilităţde proprii fiecăreia. Este îmbucurător că, deşi nu nuare. Aşa se face că anul trecut. De asemenea, expe.-. *
au trecut decit două luni din acest an, angajamentele asu
sarcinile ne sînt sporite cu conştiinţă al oamenilor, iar binatele siderurgice de- la- Hunedoara şi de la Reşiţa se al do.ilea al cincinalului l-am laenţa, pozitivă, îndelungată,,
producţia realizată într-o despre abateri de la disci confruntă în an-uj hotă-rîlor pentru realizarea cincinalului mate se materializează exemplar. Limbajul cifrelor, care încheiat cu rezultate bune a colectivului nostru, ne a-
lună. Cum s-ar zice, anul plina muncii aproape că nu înainte de termen cu sarcini de plan sporite, de mare răs redă angajamentul anual al celor două puternice colective în privinţa calităţii oţelului j.ută să respectăm strict teh
1973 are pentru noi 13 luni. se mai poate aduce vorba. de muncă şi realizările la zi de la începutul anului, este elaborat şi cu o producţie nologiile de fabricaţie, să
Este o creştere mare, dar Aceste măsuri tehnico-or- pundere, pe care şi le-au suplimentat după capacitatea şi elocvent. suplimentară de aproape valorificăm deplin toate re
posibil d<e înfăptuit. Ştiam ganizatorice au condus la 25 000 tone. zervele de care dispunem.
că sîntem în măsură să rea primele rezultate pozitive. De C. S. HUNEDOARA C. S. REŞIŢA Am dobîndit o bună ex Deosebită atenţie acordăm
lizăm aceste sarcini, ştiam la începutul anului, colecti perienţă în sporirea randa indicatorului de compoziţie
că avem posibilităţi, dar şi vul O.S.M. II a realizat su Angajament Realizat Angajament Realizat mentului cuptoarelor, în re chimică a fontei produse,
unele greutăţi şi neajunsuri plimentar peste 4 000 tone de Oţel 10 000 tone 4 500 tone Oţel 8 000 tone 4 250 tone ducerea şarjelor de elabora evitării deranjamentelor şî
care ne-au pricinuit în a- oţel, ceea ce reprezintă mai Fontă 15 000 tone 5 000 tone Fentă 10 000 tone 3 800 tone re, în organizarea. întregii avariilor, reparaţiilor şi re
nul trecut unele neplăceri. mult de o treime din anga munci productive,. viziilor agregatelor, reducerii
Pentru a vedea ce avem de jamentul asumat pe acest Laminate 12 000 tone 3 000 tone Laminate 5 GOO tone 3 000 tone timpilor de staţionare a a-
făcut, cum şă muncim pen Cocs metalurgic 5 000 tone 800 tone Cocs metaluraic 1 000 tone 270 tone — Aşa am proeedat noi — gregalolor din cauza opriri
an la nivelul întregului completează tî-nărul I-on
tru realizarea sarcinilor spo lor accidentale sau planifi
combinat siderurgic hunedo- Băncescu, prim-topitor la
rite, la nivelul lor maximal, cate (indicator care să nu
rcan. Amplul plan de mă de plan din acest an la nivelul lor maximal, de- a contribui cuptorul nr. 1. Am. aflat de
ne-am întrunit la sfat în suri cuprinde şi alte capi Cifrele ilustrează concludent hărnicia celor două mari la îndeplinirea dezideratului suprem al poporului nostru — iniţiativa, tovarăşilor noştri depăşească 1 la sută din
tregul colectiv al secţiei. Au tole care se referă concret colective de siderurgişti, hotărîrea lor de a realiza sarcinile cincinalul înainte de termen I de la C.S. Reşiţa, prin- ca timpul calendaristic). Deşi
fost de faţă şi reprezentanţi la ceea ce trebuie să facem re au luat în primire locuri v nu sînt, poate, noutăţi, aş
cu munci de răspundere din fiecare la locurile noastre de muncă principale ale pro .rea_ să spun că operativele
conducerea combinatului. de muncă. Toţi le cunoaş ducţiei, sub deviza : „Tine săptămînale pe care le or
Ne-am reanalizat rezultatele tem, ne străduim să le res retul — factor activ în în ganizăm cu participarea
-bune, posibilităţile materia pectăm întocmai, să ne rea deplinirea cincinalului îna maiştrilor, şefilor de secţii şi
le, umane şi tehnice de care lizăm sarcinile la nivelul inte de termen“. N-am stat de echipe, şi cele lunare. la
dispunem ; am pus din nou maximal, aşa cum ne cere piuit pe gînduri şi am hotă care îi invităm pe toţi fac
în balanţă şi lipsurile pen partidul, aşa cum s-a su rît şi noi: „Cuptorul nr 1 torii răspunzători dc proce
tru a le găsi fără întîrziere bliniat la plenara C.C. al — cuptorul tineretului“. îm sul de producţie, clin cadrul
antidotul ; am solicitat spri P.C.R. din 20-21 noiembrie organizaţiilor de partid, alq
preună cu colegii mei A- U.T.C. şi din grupele sin
jin factorilor competenţi, am 1972, aşa cum ne-a reco
drian Drăgul'cscu şi Cornel
hotărît să ne mobilizăm mai mandat tovarăşul Nicolae dicale sfnt deosebit de uti
Bucur, prim-topitori în ce le.
energic, să fim mai decişi Ceauşescu cu prilejul vizi
lelalte două schimburi, ne-am
şi mai atenţi în întreaga ac tei în judeţul şi în combi — Acţiunile numite de
întocmit un plan concret de
tivitate. natul nostru. tovarăşul Gălbenuşă se în
acţiune care prevede, prin
Cheia de boltă a succese N-avem însă pretenţia că tre altele : realizarea în a- cadrează, de fapt, în iniţ.ia-
lor este buna organizare a am lichidat toate lipsurile cest an a unei producţii su „Dirigenţia muncitoreas
producţiei şi a muncii, che din munca noastră, că ne plimentare de 2 500 tone de că", pe care noi am pre
ie pe care o avem mereu în putem declara mulţumiţi pe oţel, înregistrarea unor luat-o de la minerii din
mîinile noastre, dar pe care deplin cu rezultatele bune economii de 500 000 lei, Valea Jiului şi o aplicăm
trebuie să ne învăţăm s-o obţinute de la începutul a- reducerea consumului de cu bune rezultate la condi
folosim mai bine. Şi am por ccstui an. Mai avem de pus combustibil cu 2,5 kg pe ţiile noastre de muncă ____________
nit cu toate motoarele în la punct unele lucruri, mai tona de oţel. Sigur că aces sublinia tovarăşul Vasile A-
plin. In urma unui plan de este loc să ne perfecţionăm te angajamente vor cunoaş despei, secretarul organiza
măsuri deosebit de valoros, activitatea. Mai avem pro te încă îmbunătăţiri. Toţi ţiei de bază pe schimbul B
de complet, cu repartizarea bleme cu calitatea oţelului băieţii, dc pe toate schim al secţiei I furnale. Adică,
de sarcini pe termene şi cu pentru ţevi, cu reducerea burile, îşi fac datoria, re maistrul, şeful de echipă discu
responsabilităţi precise pe consumurilor specifice la zultatele obţinute de la în tă cu oamenii din subordine de
• oameni, conducerea combi feroaliaje. Important este că ceputul anului sînt foarte pe poziţia dirigintelui, cu
jji
calm
răspundere, se ana
1
natului ne-a dat un sprijin oamenii se mobilizează, că bune. Vom continua să lizează lucrurile bune şi re
de neprecupeţit. In ce con fiecare îşi organizează în a- muncim la fel de bine pen
stă, în esenţă, acest plan, şa fel lucrul îneît să asigure tru a ne realiza sarcinile la le, se dau sfaturi, se iau
această bună organizare a continuitate fluxului tehno nivel, maximal, pentru a ne măsuri. Reciprocitatea de
producţiei şi a muncii pe logic, calitate şi eficienţă aduce contribuţia la reali ajutor şi' înţelegere, de o-
care o promovăm, sprijinul întregii munci. Numai în a- zarea celor 4 milioane de pinii şi propuneri este co
acordat de conducerea com ceşt fel vom fi în măsură tone de oţel cît revine C.S.
binatului ? In primul rînd, să ne ridicăm la nivelul sar Hunedoara în acest cincinal. ordonata principală a aces
în respectarea cu maximă cinilor mari pe care le avem O iniţiativă de mare va-, tei acţiuni deosebit de inte
rigurozitate a tehnologiilor de realizat în aceşti ani şi
loare, care a făcut repede resante, de valoroase. Ea sa
de fabricaţie. încadrarea în următorii, să ne onorăm află la început, însă rezulta
şarjelor în timpul stabilit, înconjurul C.8.H., fiind pre
menţinerea decalajului optim cum se cuvine angajamente luată în scurt timp şi de tele bune conduc Ia conclu
între cuptoare — la încăr le asumate în marea între furnaliştii de la U.V. Călan, zia că. poate şi trebuie ex
care şl descărcare — pentru cere de realizare a cinci
a fost lansată anul trecut tinsă la toate locurile de
a avea la vreme disponibi nalului înainte de termen, loan Eerghcte. Gheorghe Preda, Ioan Bănccscu. Trei dintre,cei nouă tineri destoinici, care au preluat deservirea cuptorului de către secţia I furnale a muncă. In succesele noastre
le macaralele şi utilajul cir să livrăm economiei naţio nr. 1 din cadrul O.S.M. II a C.S. Hunedoara, deciarîndu-1 „Cuptor al tineretului“. Pe chipurile lor se citeşte entuziasmul, hotă
rîrea, încrederea în izbîndă. Rezultatele din primele două luni ale anului confirmă pe deplin aceste atribute tinereşti. C.S. Hunedoara, Titulatura se reflectă şi această ini
culant, aprovizionarea ritmi nale numai oţel eu înalte Foto : VIH.GIL ONOIU ei : „Toată fonta realizată ţiativă — formă eficientă a
că cu fontă lichidă suficien- performanţe calitative. peste plan să fie elaborată muncii politice.
Deranjamentele mecanice la laminoare— Cu aceleaşi capacităţi-producţie
sporită de otel
sursă de risipire a metalului s
Una
din
prin
mărit
cuptoa
colectivu
fundamentale ale preocupările timpul aceea că de am funcţio zului la refacerea însemnat cum şi un sprijin mai ma
efectiv
relor,
ceea
ce
a
tu
partea
din
forului
re
De obicei, cînd vorbim sectorul mecanic — a con mai de aceea am căutat să ţa înlocuirilor. Acolo unde lui C.S. Reşiţa —■ apreciază nare al cuptoarelor, pro reducerea cu două zile a telar. Astfel, va trebui să
despre economisirea metalu tinuat inginerul Pavel Zar respectăm, graficele de re nevoile o cer, am redi- prim-maistrul oţelar Mihail ducţia pe suprafaţa de va opririi unui cuptor la re ne concentrăm atenţia spre
lui în laminoare, ne refe cula. Explicaţia este de vizii şi reparaţii, să pre mensionat unele utilaje. O Lupşan — este mărirea tră, am redus durata de facere. mecanizarea operaţiilor dc
rim la măsuri strict tehno ordin obiectiv. După mo gătim cadrele din atelie a doua problemă ar fi le producţiei do metal pe ba elaborare pe diferite faze, Dorinţa noastră este să descărcare a unor materia.-
logice. Intr-o discuţie avu dernizarea liniilor mijlocii rul mecanig. Consider că gată de exploatarea utila za unei folosiri intensive a în special timpul de în înfăptuim chemarea care a lc, cum sînt magnezrta
tă cu inginerii Francisc şi fină, au apărut o seamă acolo unde sînt solicitări jelor. La liniile moderni agregatelor şi instalaţiilor. cărcare, economisind în fost adresată de partid cla granulată, feroaliajele, alu
Antoh şi Pavel Zarcula, de de neajunsuri în întreţine mari în exploatare, aşa zate, pupitrul de comandă Acum, cînd am încheiat medie 12 minute pe şarjă. sei muncitoare de a face miniul, extinderea trans
la Combinatul siderurgic re. Or, fiecare deranjament cum e cazul în laminoare, este deservit acum de elec bilanţul economico-finan- Aceste măsuri, ca şi al din 1973- anul ele vîrf al portului paletizat la mate
Reşiţa, s-a relevat însă că înseamnă oprirea lamino este absolut necesar să dis tricieni, care cunosc mai ciar al celui de al doilea tele legate de folosirea e- cincinalului, atît în privin rialele refractare, întreţine
şi sectorul mecanic are un rului pe flux, deci apariţia pui de un atelier propriu,, bine ius.tala.tule. De aseme an al cincinalului, putem, ficientă a forţei de muncă, ţa creşterii producţiei, cît rea utilajelor de deservire.
rebutului, iar în cazul cup dotat cu utilaje şi perso nea. urmărim ca macaragiii arăta că măsurile iniţiate au permis creşterea produc
rol în această acţiune. şi a măririi eficienţei eco Intrucît este vorba, de un
toarelor, o supraîncălzire şi nal care să asigure piesele să fie poliealificaţi în me atunci, în lumina indicaţi tivităţii muncii faţă de
— Desigur, nici o clipă nomice. Rezultatele obţinu- dialog al experienţei des
pierderi prin ardere. La de schimb. seriile de electrician şi lă ilor date de secretarul ge 1971 cu peste 10 procente, t
nu încetăm să ne preocu te de la începutul anului făşurate între comunişti,
linia fină am avut multe — Putem conchide, deci, cătuş, îneît să participe neral al partidului, tova ritm superior celui atins la
păm de stăvilirea risipei, răşul Nicolae Ceauşescu, arată că întregul colectiv între oameni de aceeaşi
necazuri prin faptul că la că funcţionarea ireproşabilă personal la înlăturarea u- nivelul combinatului.
de căutarea unor soluţii acţionează unit. Astfel, pe meserie, am dori să cu
ieşirea din laminor profi a utilajelor este o cale de nor deranjamente, dar în cu ocazia vizitei făcute pe Considerăm o datorie pa
menite să conducă la re primele două luni, după da noaştem cum sînt soluţio
lul se deforma. După mul economisire a timpului, de special să le prevină. platoul oţelăriei noastre, triotică a noastră ca anul
ducerea delectelor de la te operative, nivelul maxi nate la Hunedoara unele
te încercări am ajuns la evitare a risipei de mate In încheierea discuţiei, s-au dovedit eficiente. A-
minare — a ţinut să pre acesta să folosim şi mai mal al planului va fi de probleme. Aşa dc pildă,
concluzia că totul provine rial. Ce se întreprinde pen interlocutorii ne-au prezen nul trecut, topitorii au e-
cizeze inginerul Francisc de la deformarea separato tru a se asigura satisface tat şi efectele măsurilor 6 laborat o cantitate mărită bine capacităţile de produc păşit cu peste 4 200 tone ne-ar interesa să ştim cum
Antoh. Astfel, în ultimul rului. Am făcut nişte ros rea acestui deziderat ? luate. In prima lună de la 9 de metal atît faţă de ni- ţie. In acest spirit se des de oţel. se rezolvă problema trans
timp, am acţionat asupra turi de dilatare şi acum nu — Intrucît s-au schimbat aplicarea lor, în condiţiile 9 velul anului anterior, cît făşoară întreaga muncă Acest început de an fruc portului interuzinal, modul
meselor de ghidare. La li mai avem material neco condiţiile de muncă — re în care au laminat profile j şi faţă de prevederile pla politică, a cărei eficienţă se tuos nu nc-a determinat să în care se face răspîndirea
nia reversibilă, închizînd respunzător. latează inginerul Zarcula care se pretează la condu nului. Analizmd căile şi reflectă în faptele oameni socotim că am soluţionat experienţei înaintate, în ce
caja nr. 4, am evitat ră — Intr-o discuţie, un in — am trecut la reorgani cere automatizată, rebutu factorii care au concurat lor, în activitatea lor. Ast toate problemele. Dimpotri măsură oţelarii sînt infor
sucirea lingoului. O altă giner afirma că atunci zarea formaţiilor de lucru, rile au fost cu 9 la sulă fel, se acţionează mai sis vă, cu toate că în ultima maţi despre progresele în
măsură a fost. valorifica cînd utilajele funcţionează lăcătuşii şi electricienii fi mai mici decit media tri la aceste realizări obser tematic pentru introducerea perioadă am reuşit să mo- registrate în alte uzine din
anterioare.
au
şi
linii.
O
ind
pe
rea capetelor de tablă, sub ireproşabil, trebuie să ac altă repartizaţi este pregătirea mestrelor consumului Prin văm că sporul provine din noului, mecanizarea operaţii. canizăm unele mai operaţii, să într-o din străinătate. Poate
ţară,
faţă
ţionezi ferm.
măsură
reducerea
mai
a
eficientă
platine pentru
folosirea
dc
formă
ur/or
tomatizarea
raţiona!
gospodărim
i laminoarel-e de tablă sub primul Intr-adevăr — adaugă pieselor preventiv. a In pe înlo metal normele linia 274 tone cuptoarelor capacităţi am dat Secţia noastră a fost dota timpul de lucru şi materia ţă de la Hunedoara, pu
viitoare
coresponden
—
de
an-
schimb
de
de
fabricaţie
—
;
adică
cu
s-au
economisit
fi
interlocutor.
Dacă
pentru
samble,
ţire de la Nădrag şi Ga
aceleaşi
motostivuitoarc,
tă
cu
am
aspecte
sînt
încă
primă,
reversibilă
la
se
deranjamente,
apar
acest
blicată i:i ziarul nostru din
cuite
laţi.
mecanizara
să
munceşte
pompieristic
care
rapi
o
cor
rezolvare
nu ai timp să gindeşti. Toc şi sens, facem un studiu al şi 130 dc tone la linia de mai. mult oţel. Acest dezi reuşit dc evacuare a opera dă din partea noastră, pre Reşiţa vom găsi răspunsul
tablă.
uzurii pentru a şti frecven
derat s-a putut înfăptui
ţiile
molo-
la aceste v probleme.
— In 1972, efortul prin
cipal l-am îndreptat spre
s