Page 83 - Drumul_socialismului_1973_02
P. 83
J
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 640 © MIERCURI 28 FEBRUARIE 1973 3
La atelierele de reparaţie a aparatelor cat Iarna cea năzdrăvană s-a Ju şl
noi,
cu
amăgindu-ne
făcîndu-ne optimişti. Micuţii
se plictisiseră- deja să. se cul
ce oftînd, ca să viseze nămeţi
de uz casnic şi electrotehnice şi săniuţe, zăpadă, şi bulgări
oameni
ză
de
zăpadă,
multă
padă. Primăvara bătea la u- se
şă, cu cortegiul ei de ghiocei. F I L M „marea
Tocmai acum şi-au făcut ai Penfru meiomani
zăpadă,
fulgii
de
pariţia întors gîndurile de cara 9f
„Rotiţe“ obiective şi subiective zvonurile primăverii la munţilor; La cel de-al Ifl-lea- Festi termeni persiflanţi), ci acea filmul lui Sturges în comple TRU VIOARA ŞI OR
la(
ne-au
© „CONCERTUL PEN
cres
tele
ale
înzăpezite
patine,
şi
la
săniuţe
schiuri;
puse de mult la păstrare. Cî- val internaţional al filmului sumă de pelicule care a xul de circumstanţe ale răz CHESTRA" DE BEETHQ-
boiului mondial. Şi- cu toate
te vise făurite de cei mici şij " de la Moscova,, Şteye Mac promovat non-valoarea şi VEN în interpretarea lui
mari n-au reînviat la vederea) [Qţieen, interpretul; personaju care a compromis nejusti că au trecut decenii de la Yehudi Menuhin, acom
produc - evadare-, a- obţinut Manele ficat noţiunea filmului de amintirea neînchipuitelor su paniat de Filarmonica din
fulgilor !
fasciste,
imobilizarea
fiarei
lui Virgil Hilts din „Marea
aventuri.
un
valoros
Viena,
este
feri nţr, a amarelor experien
am
Ei-emiui de; interpretare - maş-
Dacă
insistat
pentru
. culiraâ,. Faptul, denqtă, cate acestui preambul, e asupra ţe trăite în lagărele de con disc apărut sub eticheta
F.lectrecprdrului.
Discul
Oraşul coiţora goric, că ijlmul lui. John că delimitarea „Mării eva centrate hi-tleriste persiâtă estp stereo-coţnpatilpih deci
Tot mai mulţi dita-tíre noi piese- de schimb, completa Petroşani: „Pe raza munici Sturges, fâce parte din ca dări" de- masa amorfă şi in viu în memoria- celor- care se. poate, asculta şi mono
1
avem in case televizoare, a- Teodor Bîrlădeanu. Mao: bine piului nostru lucregză- foarte tegoria peliculelor de excep estetică; lipsită de oricare le-au trăih Virgil- Hilts- şi şi stereo.
parate de radio, frigidere, ar fi vorbit tovarăşul Iva- mulţi cetăţeni la reparaţii ţie,. sporind) renumele,: de ca mesaj, a peliculelor anonime camarazii săi au fost subiec © Acompaniată de or $
maşini de spălat, aspiratoa nov despre respectarea tari de radio şi televizoare, fără re, sp,- bucură- un valoros re este absolut necesară. „Ma ţii- acelor evenimente, subi chestra Gcorgc Vpncu, so-
re. Nu concepem viaţa de felor, deplasarea în teren şi a avea autorizaţii. (Aviz cir gizor american,, considerat pe ree evadare" nu este pur şi ecţi care- s-au depăşit pe ei Iişta ANA MUNTEANU
zi cu zi fără să ne folosim alte probleme. Căci de con cumscripţiei financiare d'e la * drept unul din maeştrii fii- simplu- un film de- aventuri, înşişi, animaţi de marea do prezintă cîteva melodij de
1
de serviciile acestora. Ce fa sultat este consultat, dar nu consiliul popular municipal !). ' melor- de aventuri; ci este unul politic, conţi- rinţă: a reidobîhţtirii; libertăţii. succes: „Şo vorbiră junii
cem, însă, clnd se defectea participă. Din comoditate. Aceasta- face să- scadă- numă Doar oraşuj, îşi trăia mai' de-i * Ceea cei este semnificativ nînd; un- mesaj umanist, lim Qpera lui John: Sturges . es toţii, „Dc-ar fi după,, gîn-
ză ? rul clienţilor noştri. Pe de parte viaţa intensă, şi-şi' eta în cazul „Marii- evadări“,, e pede. formulât. Acest mesaj te construită cu. rigoarea, u- dul meu", „Măruţ; roşu
dezinvoltură
O UNITATE ÎNCHISĂ altă parte, pentru acest an, la cu trecuse încet şi frumosul.; faptul că Sturges demon precizează că detenţia este nui film documentar. Acest
însera-i
Ziua
(
CONTRASTE DIN CARE Şl FĂRĂ ORAR. ALTA CU 1973, necesarul de materii şi rea îşi- întindea, imperiul, şi| strează elocvent existenţa vi incompatibilă cu fiinţa ome lucru: înseamnă că. reconsti după ţară*' ş a..
umbrele- peste crestele de nă
IES PĂGUBIJI CLIENJII LUCRĂTORI INDISCIPLINAŢI, materiale ne este asigurat în meţi- ale clădirilor. Cînd- to vacităţii genului, posibilita nească şi că dragostea de tuirea, epocii este făputăi cu
proporţie de abia 30-40 la tul era cufundat în linişte,, tea smulgerii lui, dintr-un libertate — ideal consecvent maximum de -fidelitate. Pe
IAR LA A TREIA
Anul trecut, în urma unui sută; la piese, de schimb cînd tăcerea era spartă dqari context demonetizat de mîini urmărit — nu poate fi stri ecran reînvie atmosfera te-
raid întreprins pe la secţiile NU-I BUN... ORARUL pentru radio, televizoare, a- de maşini şi paşii vreunui tre nedibace. Nu genul este- de vită; de cizmele cotropitori rorizantă a lagărului hitle-
întîrziat,
spectacolul!
cător
de reparat obiecte de uz parate de uz casnic, nici străzii era ireal,, oraşul', cobo valorizat; prin- urmare' (asta lor. rist, cu orizontul’ său întu Specfacofe
casnic, conducerea coopera La uşa secţiei reparaţii te jumătate din. piesele trebui ra paroâ din- legendă. Strada) pentru, că obiectiv nu există Antiteza dintre dorinţa, de necat. Singura rază de lu
tivei meşteşugăreşti „Mure levizoare din centrul vechi toare- nu ne sînt asigurate. - părea o albia. îngheţată,. în genuri • devalorizate; despre libertate şi răpirea ilegală a mină care- poate pătrunde în © Teatrul de stat „Va
al Petroşaniului — cea cu cadrată de o parte şi de alta)
şul", din Deva, ne răspun Apoi oscilaţiile mari de ten de pomi dezgoliţi. Manechi care se- poate vorbi doar în libertăţii se conturează în această lume a obscurităţii lea Jiului" prezintă astăzi
dea, printre altele, că s-a firma spartă, fără orar, cu siune Ia curentul' electric nele- din vitrine, qu ghioceii în care sînt închişi prizonie la Brad piesa „INIMĂ
geamuri urîte; murdare, ca în păr şi haine de primăvară,, mmm
repartizat o zi pe săptămînă duc- la defectarea frecventă tremurau- în bătaia- salbelor 1 rii de război proveniţi din, RECEl. In zilele ce ur
o maşină pentru secţia din muflate cu hîrtie arsă de de reclame, luminoase, prinse) rîndurile trupelor aliate este mează. acelaşi teatru va
soare- şi îngălbenită de vre a acestor aparate. La coope
Gojdu. pe piepturile clădirilor; sur credinţa fermă în libertatea oferi spectatorilor, din U-
me — am bătut de 3-4 orii, rativa- „Rad-io-Progres“ — prinse de; viclenia- zînei. albe, caire, exiştă dincolo de, sîr-
— In ce zile vă este pusă împreună cu mai mulţi cer Bucureşti avem lâ reparat, iar mărţtşoarele din vitrine ricani (2 martie) şi', pe
la dispoziţie- maşina pentru, păreau speriate c-au apărut mele ghimpate. troşani (3 martie) piesa
tăţeni. Ne-a întîmpinat de de Reste un an, un genera Din Runet de vedere es
ca cetăţenii să-şi poată trans prea devreme. Doar statuile, „Casa, care a fugit prin
fiecare dată un lacăt mare tor de- miră. De atiţnci la mute şt reci, prezidau in tă tetic, filmul este, de aseme
porta la şi de. la reparat di cere, jocul, fulgilor- cernuţi de uşă" de Petre Vintilă.
secţia reparaţii televizoare nea, o reuşită. Ritmul pe
ferite aparate — îi întrebăm imensa sită a ceruluj. Şl peste © „SUB CORTINA LA
nr. 46, din Petroşani, nu a- toate; cetatea înaltă, clădită care, Sţuţ-ges îl imprimă fil
pe Loghin Drăgoi, şeful sec vem generator de miră, fără din- piatră, părea un uriaş- cu CETATE"- — apreciatul
ţiei respective. Raid întreprins cuşmă enormă, ce stă neobo mului. său oreează o tensiune spectacol al Teatrului d'e
de care. n.u putem lucra Ia constantă,: dramatisţnul- si
— Păi şi eu am ridicat tă doar cîte-va probleme pe sit d,e, veghe.. tuaţiilor anihilează senzaţia *■ estradă dip Deva: va fi
oraşul
Dimineaţa,,
scţntqia
problema cu maşina. Să mi-o la cererea mai care noi nu, le. putem rezol în erupţia de' lumină, reflecta llingjmi}. excesive (filmul: du prezentat publicului din
dea cel puţin o zi pe săp va". tă de mii ite faţete argintii. rează- 2 ore 53 de minute). A-ninoasa (1 martie), Ha
tămînă. Mi s-a promis de multor cetăţeni din Tfeodor Bîrlădeanu, şeful Apoi răsări- soarele şi dezghe Distribuţia, este susţinută- de ţeg (2 martie): şi' Biad
multe ori,, dar... serviciului producţie de la ţă albijUe îngheţa-ţe- şi cres actori, ejccelenţi,, celebrităţi : (3 martie).
de
tele
redescoperin-
nămeţi,
— In timpul acesta, cînd Ceva şi Petroşani U.J.C.M. : „Pentru fiecare an du-ne frumuseţea uzată a căl- mondiale, ca.: James, Garnar, © Azi, Ia Deva, or
cetăţenii nu au cu ce-şi a- noi întocmim din timp ne darîmu-lui şi- acoperişurilor de Richard Aţtenborcţugh, James chestra populară „N. Băl-
duce televizorul ori alte a- cesarul de piese de schimb, ţiglă roşje. Donald, Charles, Bropson, cescu" din Craiova pre
Nostalgic,. oraşul cobora' "din
parate, maşina cooperativei pentru- toate cooperativele cţin legondă... spre adevăr. Donald Pieasence, James zintă publicului- spectaco
şi insensibil, chiar şi faţă, ; lul „CINTA OLTENIA
staţionează în gol, fără efi judeţ. Dar intervine un fe Scenă- din filmul „Marea. evadare", care va rula, îneepînd de Coburn şi Hannes Messşmer-
de cei ce veneau cu televi VIORICA CIORBAGIU TOATA".
cienţă, nu aduce nici un ve nomen ciudat: Ceea ce soli azi, la cinematograful „Patria“ din Deva, de la orele 10,00; 13,00-,
zorul legat în cearşaf. Ne-
nit; ba, dimpotrivă, pierderi cităm-— noi (piesele- respecti 16,00 şl 1?,00. AL. COVACI
fiind. orar afişat nu poţi şti
— completa Teodor BhTă- ve),, furnizorii nu mai fabri
deanu, şeful serviciului pro cînd să revii. Anunţul scris că. Introduc în- fabricaţie
ducţie de la U.J.C.M. Vom de- mină, din- geam : „închis piese noi, aparate noi, des EdiiorSaie
lua legătura cu conducerea din cauză de incendiu" se pre a ’ căror existenţă noi
cooperativei „Mureşul" şi îi zic.e că-i depăşit. Focul a ra avem, de unde şti, deci, ii de comori“ ®. „DUNĂREA. IN IS a Editurii Politice a. apă-,
r
vom stabili un program con fost de mult. A mai rămas n-avem cum- Ie solicita. Apoi, TORIA POPORULUI RO rut „DESFACEREA PRO*
doar anunţul acelor zilef^Să MÂN" de Iulian Cârţână DUSELOR INDUSTRIALE
cret acestei, maşini. în cursul anului apar situa 33
La, aceeaşi- secţie din Goj fie atît de... inventivi lucră ţii. ca cele văzute pe teren de şi Ilie Seftiuc, apărută în ŞI MARKETINGUL" de
du notăm o listă întreagă torii secţiei' respective; că se d-v. ; nu mai- şînt piese de Editura Ştiinţifică, evocă G. Manolescu şi G. Pă*
de piese lipsă, din carp cau folosesc de el cînd n-au chef schimb, aparatele, aşteaptă cu cale pentru pregătirea şi momenta importante- de răianu.
ză diversele- aparate ale ce de treabă ? ! lunile, populaţia este nemul Boz desfăşurarea acestei acţiuni Buces ordin politic, istoric, di @. Tot în Editura., Poli
tăţenilor nu se pot repara, Secţia reparaţii obiecte de ţumită. Se impune, prin ur s-a concretizat într-un spec plomatic din lupta Româ tică a. apărut lucrarea
un telefon 71031 — ce nu uz casnic din cartierul Ae tacol bun, vizionat de peste niei în problema dunărea „PENTRU REPUBLICA IN
mare, o colaborare mai fruc
este cunoscut de populaţie roport, condusă, de Ioan In, sala. căminului cultural 500 spectatori. Un mare număr de spec nă. ROMANI-A", de. A>. Petrici
tuoasă între furnizori şi
— nefiind trecut în carte — Ştall, s-a bucurat multă vre serviciile de specialitate de (transformată într-o. autenti tatori au urmărit, cu mult (§ In colecţia „Prele N. Petreanu, C:, Mocanu,
alte greutăţi, iar la secţia me de aprecierea clienţilor. că expoziţie de artă popu VICTOR MUREŞAN interes,. duminică după-a- geri de marxism-Icninism" T: Caranciuc. şi Şt;. Lache,
la forul nostru central, apoi inspector la Comitetul judeţean
condusă de Marin Mihai, Se făceau reparaţii prompte lară de- către harnicele co miază, la căminul cultural
o informare prealabilă şi pentru cultură şi educaţie,
notăm : şi de calitate. De o vreme operatoare Cătălină Favel, din Buceş, predarea ştafetei
periodică a noastră, a jude socialistă
— Am fost personal Ia încoace, îneepînd de la şe Elena Ghiura, Elena Tămaş folclorice de către „Căută
ţului, asupra a ceea ce este
Bucureşti, la depoz-i-tul- ful secţiei a... început indis şi Rozalia Dehelji m faţa u- torii’ de comori" din Blăjeni
I.C.R.M. şi mi-am adus tot ciplina-; beţii, întîrzieris ab nou. H.C.M. 753/1965 şi in nui- numeros, public s-a des celbr din Buceş.
ce aveam nevoie. Doar ro senţe, Proporţional au cres strucţiunile 860 A reglemen făşurat spectacolul folcloric După solemnitatea lumi
tează- această obligaţie; în Pui
toare pentru aspiratoare nu cut nemulţumirile cetăţenilor. al comunelor Vorţa şi Bră- nării albumului ştafetei,
au. In rest, de toate. Clien Aşa că după cum spunea să... doar cu îndemnul : „des- nişca. oaspeţii au prezentat în faţa
telă să fie, că pot satisface I-lie Sorescu, preşedintele co curcaţi-vă !", n-avem cum re De la îpeeput, atenţia pu publicului cîteva din cele „NEGUSTORIE" CU cartierul Dada s-a comple- ^
orice cerinţă — arăta şeful operativei „Unirea“', se< vor zolva acesta grele probleme Mesagerii ar.tei- populare mai valoroase creaţii folclo MARŢIŞOARE
de eare ne izbim de ani şi blicului a fost captată- de tat cu o patiserie - „Garofi- \
de secţie. lua măsuri aspre pentru în ani de zile, cu implicaţii ne şezătorii? folclorice prezen din trei comune- — Pui, Să- rice locale. ţa", bine aprovizionată şi ţ
___.„Lucrez, de mulţi ani în dreptarea situaţiei. gative în servirea populaţiei tate de către- căminele- cul laşu de- Sus - şi Baru — şi-au Cei care au preluat ştafe Ultimele zile qle lui fe mult căutată de consumatori. /,
cooperativă, dar n-am po — La' ora 8 venim la ser judeţului". turale din Vorţa,. Brânişca şi .dat . întîlnire pe scena cămi ta — artiştii, amatori de pe bruarie dezlănţuie o verita Tăate bune şi- frumoase, dar, \
menit aşa ceva: în comerţ viciu. Pî.nă facem focul, pînă Boz. De remarcat este fap nului, cultural-, din Pui, în raza comunei Buceş — au bilă avalanşă de sensibilitate la puţină vreme- după des- i
se află anumite piese de. una, alta, trec două ore. Pe Fe lingă impulsionarea ac tul că pe scenă au urcat in tr-un adevărat spectacol- prezentat în faţa, spectatori în rîndul- cumpărătorilor dor ch'iderea- noului local, a în- d
schimb, iar noi nu le avem. cînd munQim mai bine-, se tivităţii serviciilor de apro terpreţi vîrstnici, ca Ioan ooncurs urmărit şt aplaudat lor un frumos şi variat pro nici să ofere celor dragi măr- ceput să~se facă simţită o la- r|
Vin oameni cu televizoare fae.e, ora 13;0Q, şi- trebuie să- vizionare din. cooperative şi Benea din Visca, de 73 de de o-, numeroasă asistenţă-. gram artistic compus din ţişoare. Şi au de- unde să a- cună a complexului-: grupul
la noi, îi trimitem să-şi închidem, să plecăm. Reve de la U.J.C.M. prin delega ani, Loghin Rai din Brăniş- Primii „căutători; de co cple- mai reprezentative, co leagă. multe şi frumoase şi, sanitar necesar unei aseme- tl
cumpere piesele, apoi să- re nim la ora 17,00 şi iar pier rea- unor oameni- competenţi ca, de 88 de ani, Maria Co- mori" care au deschis spec mori folclorice locale. uneori, şi... la grămadă. Adi nea unităţi, Imprejurimilte stau >j
vină la noi ca să le mon dem o oră, două pînă facem să facă aprovizionarea cu vaiz din Brănişca, de 8,6 de tacolul au fost reprezentan Au fost. îndelung aplau că îngrămădite în aceeaşi dezolantă mărturie a acestei )
tăm, uneori, cumpără ce n-u piese de schimb -r- proble ţii comunei. Sălaşu de Sus, date pentru calitatea inter cutie- mârţişoare cu diferite
focul ş.i ne apucăm de trea ani, Nieolae Olaru,, de. §3 de scăpări, dar-şi-, a modplui ne- y
trebuie, îi trimitem înapoi, ma nr. 1 a cooperaţiei — oare au. prezentat o echipă pretării solistele Norica Hu- preţuri iniţial, dar metamor
bă. Iar la ora 20,00 închi ani şi. Pete Marioara din civilizat- de comportare a u- ;
îi punem pe drumuri — su dem. Am spus de atîtea ori se impune ca şi UCECOOM Brănişca,. de 53 de ani,, care de: dansatori ai şcolii gene ran din Buceş-Vulcan, Ma fozate valoric după bunul nor- consumatori care cpm \
blinia Nieolae Ivanov, şe să-şi îndrepte- mai mult a- rale;. un. masiv grup foi-clo- ria- Boglea din Buceş, pre plac al vînzătoarelor. Am gă
că orarul- acesta nu-i bun. au adus în- program cântece uită- unde se află la ieşirea ţ
ful secţiei reparaţii televi Cînd noi închidem este cea tenţia spre aceste mari greu locale, cîntece haiduceşti sau p-i» din Rîu. Mic (foarte- a- cum şi- Elena Bota din Stă- sit, spre exemplu, mărţişoa- din* locqj.
zoare şi radio. Normal ar fi mai mare afluenţă de cli tăţi cu care este confruntată jocuri populare interpretate preciat artistul amator Ioan nija re de 2,70 lei „rătăcite" în Şi' îhcă ceva. La ora închi- /
ca noi să avem aceste piese. enţi. Ni s-a tot promis că cooperaţia meşteşugărească la fluier. Rădoni în. vechiul obicei lo Un grup vocal din Buceş cutia, cu eticheta : 4,50 lei la derii,. ca, pest.e. toţ, se spală. 1
Dar cred că de 10 ani n-a se va schimba şi se va a- din jud'eţul Hunedoara. Meş cal „Cerbul.!") precum şi a interpretat „Marşul lui A- Par.fumer.ia. din centrul Devei. pe jos. Apa mqrdară e pro-, i
venit nimeni de la aprovi dopta şi orarul cerinţelor teşugarii ' noştri au sarcini Alături de cei- vîrstnici formaţia de căluşari, din vram. Iancu" iar echipa de De vină, motivează vînzătoa- iectată cu, mqţyrile şi cu gă- /
zionare să se consulte cu populaţiei. Dar promisiune mereu sporite la export, în s-au remarcat şi' cei tineri, Nucşoara. dansuri- din localitate a pre rea, sînt clienţii care le a- leţi|e peste -trepte şi trotuar, I
noi asupra celor trebuitoa a rămas — declara Nieolae diversificarea serviciilor că în formaţiile de dansuri din „Nunta: de la Pa roş" şi zentat o frumoasă suită de mestecă: dir|ţr-a cutie în al în drum, u,nd,e< sîpt bălţi care. ţ
re, dînşii fac comenzi pentru Culda, lucrător la atelierul tre- populaţie etc. Indeplini- Vorţa, Brănişca (şcolile ge „Şezătoarea satului." au fost ţarini. ta, Chiar aşa să fie:? Ni se acuşi, qcuşi Gheamă, brotacii i
piese de care n-avem nevoie, de reparat obiecte de uz «rea lor exemplară — aşa nerale) şi dansatorii din for punctele de rezistenţă ale O surpriză plăcută- pentru mulţumeşte pentru atenţio
care stochează în depozite. casnic, nr. 40, Piaţa Victo cum s-au angajat — o vor maţia căminului- cultural artiştilor amatori din comu- spectatori- a fost apariţia pe nări... să concerteze sub clan de Iu- >
— întotdeauna cînd se fa riei, din Petroşani. \ putea materializa- numai din Brănişca;, care au inter na Baru, scenă- a- echipei de căluşari La Galanteria, de alături, nă, că. nu, qpu.că sp se, usuce \
ce necesarul de piese, şefii pretat la un nivel calitativ Gazdele şi-au- etalat co de- lă Şcoala generală din- tot din centrul Devei, la ra njcicind,. 1
sprijiniţi- şi îndrumaţi mai satisfăcător jocuri populare morile folclorului local prin După Piatră, instruită de In zilele senine,, ussaţe şi i
de secţii sînt consultaţi. To CE SE POATE FACE mult în soluţionarea proble ionul - pqş_eţe, unde se. vlnd
varăşul Ivanov a fost folosit melor — şi nu-s puţine ! — locale.. S-au remarcat de a- echipele, de. dansatori, şi. flu-- Viorel V-ulturaru; mârţişoarele, saltul e şi mai geroase, pe gheţuşul „ame- 1
şi ca specialist îh acest do PENTRU DISPARIŢIA semenea grupurile vocale ieraşi din satul Federi, un PETR1ŞOR CIOROBEA mare. Mărţişorul de. 3,60 lei najat" cu grijă de salariatele. /
meniu, la nivel' d'e uniune. „ÎNDEMNULUI" : pe care la nivelul judeţului ale căminelor culturale din grup vocal din. Băieşti. şi se vinde cu 6,50 lei. La mi „Garofiţei", s-au dat destui \
Visca şi Boz prin autentici solişti vocali din satele Urie metodist la Centrul de îndru peste cap. E drept că gura 1
Nu ştiu cum poate spune că DESCURCAŢI-VĂ ! nu le pot încă singuri revol- rarea noastră, o vînzătoare.
tatea cîn'tecelor prezentate. şi Galaţi. mare- a, creaţjei populare şi a de scurgere e cam depărtişor ?
nu i se cere părerea. Ade va. Preocuparea organelor lo , Ci STRAJAN mişcării qrtistjce de masă. ripostează : „Dar dv. de unde
vărul adevărat este că sîn- Ilie Sorescu, preşedintele Ştiţi preţul ?". li răspundem : plqsaţă, dar ea există şi aş- I
tem- slab- aprovizionaţi- cu cooperativei „Unirea", din GH. I. NEGREA de la alte unităţi, şi-i arătăm teaptă să fie luată în seamă. ^
mărţişorul sigilat în plic cu
preţul real. FURA... CURENT
Primim unitate cu riposta : ELECTRIC
şi
acum
„Fiecare
preţurile
sa ei".. De cînd asemenea regle soare, Adrian Todorici, închi
din
scăpat
De-abia.
din
mentări ? Cu o zi înainte se
vînduse- la acelaşi raion măr Lupeni, strada Crizantemelor,
ţişorul de 2,50 lei la 3,50 lei. nr. 2, a căutat o soluţie „in
deplin cerinţelor populaţiei Amintindu-i vînzătoarei, a- electrice. Şi-a improvizat do- {
genioasă" de furt al energiei
ceasta se miră : „Păi de ce
uă priz.e pe care le-a. racor-. i
ne
mi-aţi
tund ?“. qtr.as. atenţia. a> dat. djrect la reţeaua, de qli- ţ,
Deci tot. cumpărătorul este mentpre a. locuinţei, în. aşa. I-
(Urmare din pag. 1) această întrebare ar putea să seşte un sortiment bogat de Pentru buna aprovizionare vinova.t că, e tras pe sfoarq ? fel incit energia: consumată .'
răspundă conducerea coope mărfuri industriale şi alimen şi deservire a populaţiei să să, nu poată fi: înregistrată \.
de toate capacităţile, vasele rativei de consum, merceolo tare. Tot ce nu găseşti la teşti se impune cunoaşterea NOTA ZECE I de contor,. (j.
gul Roman Maciu. Aceasta Glodghileşti, inclusiv sarea, cerinţelor, şi preferinţelor ce
emailate de la 2-10 litri. Co La un recent- control efec- ţ
deoarece toate produsele, care se găseşte din abundenţă la tăţenilor, tradiţiilor şi speci Din Qobrq ni se. relatează
menzi am făcut — spunea la Tomeşti lipsesc se găsesc Brădăţel. Magazinul a fost a- ficului local. Aprovizionarea tuat- în locuinţa- sa; organele
despre fapta unei eleve — de- miliţie au descoperit in y.
gestionarul — mărfurile insă din abundenţă la magazinul prov-izionat şi cu. lemne. In unităţilor trebuie să se facă Mariq. Stănilă din clasa- a plin exerciţiu al funcţiunii do* l-
nu le-am primit. De ce ? La d}n Ob.îrşa> unitate e cald şi bine. Cetă în funcţie de aceste cerinţe, X-a - care, găsind pe stra uă radiatoare- de c-îte 10- kW- F
ţenii pe care i-am înţîlnit în ţinînd seamă de gusturile dă o sumă. d,e bani a pre fiecare, Măsura a fost luată V
magazin, spuneau, că sînt mul populaţiei şi nu în mod biro dat-o imediat, la miliţie, de pe loc. Procesul verbal de i
cratic, după, ceea ce cred unii
Magazinele trebuie să ofere ţumiţi de moduL în cape sînţ salariaţi de. la un depozit sau unde suma. a ajuns- la'oăpu- contravenţie i-a „prescris" a-
în
magazinul
şi
serviţi
lor
baş. D.ar, dincolo de lăuda
chitarea sumei de 16-009 lei-, i
găsesc tot ce doresc. altul al IJECOOP. De aseme bilul gest al, tinerei eleve, in- în conformitate c-u legile în ^
nea, trebuie exercitată cu mai tr-up catalog imaginar, meri vigoare, care- prevăd că- în l-
ma
a
aprovizionare
Slaba
cetăţeanului marfa solicitată gazinului din Glodghileşti se multă operativitate munca de tă să fie consemnată nota a-stfel de cazuri- să fie- plăti-
Fără cuvinte... datoreşte lipsei de preocupare control pentru a se evita a- zece- familiei, şi şcolii pentru tă energia consumată pe o |
a,
pnoviz-ionarea
preferenţială,
Desen de M. CARANFIL şi răspundere din partea con V- grija faţă de educaţia tinerii perioadă de 3 ani.. Tadbrici- (
unoi) magazine, condiţionarea
Aceasta este o regulă ele faţa- acestuia. Magazinul nu- ducerii cooperativei. Merceo lor. este bun, da plată, dar tat- 1
mentară de comerţ care din are nici un fel dC textile, că logul acesteia, Cornel Mun livrării unor mărfuri de ac i odată şj-, de o. pedeapsă pe- 1
păcate este uneori ignorată. măşi: bărbăteşti şi bluze: Bo tean, care: răspunde: de apro ceptarea altora-. Merceologii- ţ LANŢUL SLĂBICIUNILOR nală pentru alte acte da furt l
Calitatea de viitor Aşa- se explică de ce unele- canci bărbăteşti nu s;-au pri vizionarea magazinelor din a- re nu se. achită cu răspunde De mai bine. de un an, săvirşite în oraş,. Se vede i
sărşi facă. meseria, iar cei ca
mit toată iarna. Au venit cî
treaba că-i place mult să mai )
ceste sate, s.-a. ocupat multă
nu
săteşti
pun
l-a
magazine-
re de sarcini să fie traşi la
dispoziţia cumpărătorilor-măr- teva perechi în luna februa vreme de alte treburi. răspundere. Trebuie manifes ţi complexul de deservire din meargă, pe unde a mai fost. ţ
adu-
specialist implică pregătire furile unele produse ei, care- rie. Totodată-, lipseşte spiritul; Zam — ne cooperativei din tată toată grija ca mărfurile;
solicitate
de
Conducerea
pe
cînd
tovarăşul
spunea
care se găsesc din abundenţă
n.u. le.-a solicitat, şi n.u. le gospodăresc.,, se. manifestă, lip.-, Emil Furdui; secretarul comi în, depozite şă n.u lipsească;
cumpără nimeni. Se mai prac
şi perfecţionare continuă tică şi metoda de a se „băga să de grijă pentru buna păs tetului comunal- d'e partid, din reţea. Nu-i permis sub
trare a mărfurilor. In maga
Burjuc
—
comunei
primarul
pe gît" unele mărfuri. Aceas zie domneşte o mare. neorîn- se ocupă slab de aprovizio nici un motiv să nu găseşti Con cur stil
ta pentru că şi la depozitele duială. Mărfurile sînt claie narea unităţilor comerciale ce sare, paste făinoase,- Gompo-
(Urmare din pag. 1) tă lipsă a tradiţiei nu tre IJECOOP şe condiţionează li peste grămadă. Făina de gfîu le are pe teritoriul comunei turi, ulei şi alte produse în-
buie însă să ne dezarmeze, vrarea unor mărfuri de pri este depozitată' într-un şo noastre. Şi la Burjuc şi la tr.-un magazin. O mare aten
logică pentru a putea duce ci să ne stimuleze în acti mirea altora. Aş.a se face că pron în condiţii necorespun Tâtărăşti aprovizionarea ma ţie este necesar să se acorde
păstrării
gos
depozitării,
şi
■ la viitorul său loc de mun vitatea noastră pentru crea uneori gestionarii nu primesc zătoare. Gestionara magazinu gazinelor lasă- de dorit. Am podăririi- fondului de marfă.
lui, Elena Ardelean, nu-i de
că o activitate organizatori rea unei tradiţii proprii de ceea ce comandă, ci ceea ce solicitat preşedintelui coope
tăria celei industriale hune- li se dă. loc ajutată. Tremura de frig PrPjasta, gospodărire, risipa, In cursul zilei de. marţi, au nnu: sosit la redacţie, 22 de
că şi de educaţie,. Fiecare după tejghea. Conducerea co rativei- să treacă- pe la noi, trebuie combătute, cu fermi-,
student, încă de la primul dorene, pentru înscrierea în La magazinul sătesc din operativei n-a binevoit să să ne: sfătuim şi să vedem tale. răspunsuri la concursul „Cunoaşteţi fotbal ?", purtîncl şjtamr-
curs, îşi asumă responsabi tradiţia şcolii superioare ro Glodghileşti, comuna Burjuc, trimită lemne-pentru foc. Am ce trebuie să întreprindem pila poştei cu data. de luni. Intrucît aceste răspunsuri au
litatea de onoare ce implică mâneşti. Este de datoria A- aparţinînd cooperativei de balajul, în valoare, de peste pentru îmbunătăţirea aprovi Eforturile tuturor conduce sosit la termenul' fixat iniţjal au fost admise în con,curs.
aceste eforturi, prin prezen sociaţiei Studenţilor d-in In consum din Zam, în loe de 16 000 lei, n-a fost ridicat de zionării şi servirii populaţiei-. rilor cooperativelor de con Publicăm lista celor care nu au răspuns corect, neaeuinu-
lînd; primul punct:
tarea ia sfîrşitul studiilor la stitutul de subingineri, este sare s.e oferă cumpărătorilor Nici- anul trecut, dar nici. a- sum, ale lucrătorilor- din uni
Dănilă Czire (Brad), Magdalcna Cizu (Chimindia), Ioan
locul de muncă unde ţara de datoria fiecărui student magnetofoane „Griinding". Sa luni de zile. Numai sacii ne- nul acesta, măcar cu. prile tăţile- să comerciale săteşti tre Papp (Ghelar), Ionel Andreişan (Haţeg), Ioan Şandru (Geoa-
ridicaţi au o valoare de pe
fie-
îndreptate
spie
buie
are nevoie de el. din Hunedoara să-şi asume rea, produs de strictă necesi ste 10-000 lei-. jul adunărilor săteşti, n-a tre îmbunătăţirea continuă a a-, giu), Nieolae Homorodcan (Cigmău), Aurel Lucaci (Cigmău).
In Hunedoara a luat fi- responsabilităţile proprii stu- tate, care se găseşte din a- cut pe la noi nimeni nici de
. inţă un institut de subingi- denţimii pentru ca intr-un bundenţă în depozite, lipseş Magazinul din Br.âdăţeL — la- cooperativă, nici de la provizionării şi servirii popuv Reamintim că rămip în concurs ■— pentru. întrebarea a
neri ce are rolul să răspun timp scurt „Gaudeamus"-ul te de mai bine de o lună la sat aparţinător tot comunei laţiei. Posibilităţi sînţ, Se cere doua şi următoarele — numai cei 219 concurenţi care au
dă necesităţilor siderurgiei. hunedorean să aibă răsune Glodghileşti, deşi maşina ca Burjuc — este la 12 km de. U.J.C.C: Nu ştiu de ce ne o- o mai bună organizare a răspuns (bine' sau rău) la întrebarea nr. 1. Ultimul termen
Hunedoara este un _ centru tul şi. tăria focului dngontor re face aprovizionarea maga Zam şi 5. km de. cel din, Glnrl- col'esc. Purtăm doar împreu munei-i, un- control riguros şi de- expediere a răspunsurilor va fi ziua de duminică a fie
efic.ignt, din partea organelor
cărei săptămîni (se va lua* în considerare data de pe ştam
universitar tînâr, întîmpi- care a făcut faima Hune zinelor din satele mai Înde ghileşli. Dar modul cum. este nă întreaga răspundere pentru comerciale judeţene, organe pila poştei). ,
aprovizionat unul şi altul' di
nînd, datorită acestui lucru, doarei în întreaga Românie feră foarte mult. Aici se gă aprovizionarea populaţiei. lor de partid şi de stat locale.
o serie de dificultăţi. Aceas socialistă. părtate trece întotdeauna prin