Page 1 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 1
Proletari din toate fărlle unlfi-vă!
Plenara Consiliului Naţional
al Frontului Unităţii Socialiste
Miercuri, 28 februarie 1973, ganizaţiile respective, plena — Plenara a hotărît elibe
a avut loc plenara Consiliu ra a aprobat următoarele rarea tovarăşilor Ilie Alexe,
lui Naţional al Frontului U- schimbări în componenţa Con Dan Marţian, Gheorghe Pe-
nităţii Socialiste, prezidată de siliului Naţional al Frontului trescu şi Miu Dobrescu din
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Unităţii Socialiste şi a Birou Biroul Executiv, care au pri
secretar general al P.C.R., lui Executiv : mit alte sarcini.
preşedintele Consiliului Na — Au fost cooptaţi ca mem — Tovarăşul Mihai Dalea
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R ST AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ţional al F.U.S. bri ai tovarăşi : Naţional a fost eliberat din funcţia de
Consiliului
Plenara a dezbătut şi apro
Dumitru
secretar al Consiliului Naţio
următorii
bat hotărîrea privind perfec Bălan, preşedintele Consiliu nal al Frontului Unităţii So
ţionarea activităţii şi creşte lui judeţean Brăila al Fron cialiste, în urma alegerii sale
rea rolului consiliilor Frontu tului Unităţii Socialiste, Şte ca preşedinte al Consiliului
lui Unităţii Socialiste în via fan Mocuţa, preşedintele Con Central al Uniunii Generale a
ANUL XXV Nr. 5 641 JOI 1 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI ţa social-economică a ţării. siliului judeţean Cluj al Fron Sindicatelor din România.
Hotărîrea adoptată va fi dată tului Unităţii Socialiste, Iu — Plenara a ales în Biroul
publicităţii. lian Ploştinaru, preşedintele Executiv pe următorii tova
Plenara a aprobat cererile Consiliului judeţean Mehe răşi : Florian Dănălache, pre
de aderare la Frontul Unită dinţi al Frontului Unităţii So şedintele U.C.E.C.O.M., Oliviu
ţii Socialiste a Consiliului Na
Plenara Comitetului Central duratei repara ţional pentru Apărarea vînăto- şedintele Ion Frontului judeţean Rusu, preşedintele Duca, şeful
cialiste,
Consiliului
pre
Catrinescu,
Prin scurtarea
Păcii,
Naţional al Inginerilor şi Teh
Consiliului
generale
Asociaţiei
a
al
Prahova
Aurel
nicienilor,
Unită
rilor şi pescarilor sportivi şi
Aldea Militarii,
ţii Socialiste,
preşedintele
Uniunii
P.C.R.,
Corneliu
Mănescu
şi
bine.
ţiilor la cuptoare, Asociaţiei crescătorilor de al le a Cooperativelor Naţiona secţiei propagandă a C.C. al
Agricole
modificărilor
Ca
a
urmare
Aldea Militaru.
al Partidului Comunist Român aproape 2000 în conducerea unor organiza cu, preşedintele Grupului ro — Avînd în vedere adera-
de Producţie, Corneliu Mânes-
un plus de
ţii care alcătuiesc Frontul U-
mân
al
Uniunii
Interparla
nităţii
baza
Socialiste,
pe
mentare.
(Continuare in pag. a 2-a)
recomandărilor făcute de or
tone oţel
Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrări mare cu privire la principalele concluzii asupra ac Cuvintul tovarăşului
HUNEDOARA. Colecti
le Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu tivităţii de educaţie fizică şi sport. vul de muncă al secţiei
nist Român. 10. Informare cu privire la activitatea interna cuptoare industriale din
Deschizînd lucrările şedinţei, tovarăşul Nicolae ţională desfăşurată de Partidul Comunist Român şi cadrul Combinatului side
Ceauşescu, secretar general al P.C.R., a propus ur statul român în anul 1972. Prezintă informări Secre rurgic Hunedoara a înre NICOLAE CEAUŞESCU
mătoarea ordine de zi, care a fost adoptată în una tariatul C.C. al P.C.R. şi Consiliul de Miniştri. gistrat în perioada scursă
din acest an realizări me
nimitate : Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, ritorii, reuşind să execu
1. Informări privind aplicarea măsurilor stabili reconfirmată şi de actuala plenară, la lucrări par te în termen şi de calita După cum este cunoscut, momentul de faţă trebuie să în concordanţă cu hotărîrila
te de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, re ticipă ca invitaţi : membrii guvernului şi conducători te toate reparaţiile încre de la constituirea Frontului punem îndeosebi accentul pe plenarei Comitetului Central
feritoare la pregătirea condiţiilor necesare îndepli ai organelor centrale de stat şi obşteşti ; secretarii dinţate. reparaţia cuptoare Unităţii Socialiste au fost soluţionarea unor probleme din noiembrie 1971, este ne
La
nirii şi depăşirii planului pe 1973. Vor prezenta in pentru problemele economice ai comitetelor judeţe lor de 400 tone, de la sec luate un şir de măsuri in ve obşteşti, a unor probleme e- cesar să coordonăm mai bine
dilitare,
şi să unim, pe baza unui pro
a
problemelor
legate
derea
atribuţiilor
or
lărgirii
formări : Consiliul de Miniştri, Secretariatul C.C. al ne de partid ; prim-vicepreşedinţii consiliilor- populare ţia O.S.M. II, s-au recu ganismelor sale, astfel îneît de ridicarea nivelului de trai. gram unitar, eforturile tutu
P.C.R., precum şi o serie de ministere şi comitete judeţene; directori ai centralelor economice; direc perat 103 tone cărămidă consiliile frontului să-şi poa Se impune o folosire mai bu ror factorilor care concură la
judeţene de partid. tori şi secretari ai comitetelor de partid din mari în refractară, ' reprezentînd o tă îndeplini în condiţiuni cît nă a forţelor organizaţiilor formarea omului nou, la lăr
economie de 168 000 lei.
2. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organi treprinderi industriale", directori ai institutelor de De asemenea, termenul de mai bune rolul şi sarcinile ce componente pentru înfăptui girea orizontului general de
zarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Dezvol cercetări şi proiectări ; directori ai întreprinderilor de dare în funcţiune a fost le revin în viaţa noastră so rea programului trasat de cunoaştere al poporului nos
Conferinţa Naţională a parti
tru. Consider că aceasta tre
cială şi politică.
tării Economice şi Sociale a României. comerţ exterior ; redactori-şefi ai presei centrale. redus cu 50 ore, fapt ce a S-au obţinut, desigur, o se dului în vederea dezvoltării buie să constituie o preocu
3. Proiectul de Lege cu privire la înfiinţarea, or Problemele supuse spre dezbatere plenarei au fost • dus la realizarea în sec- j rie de rezultate bune în acti generale a economiei şi ridi pare mult mai accentuată de-
j ţie a unui plus de aproa- j
ganizarea şi funcţionarea Curţii Superioare de Con analizate şi de următoarele comisii permanente ale i pe 2 000 tone oţel. vitatea desfăşurată de F.U.S. cării bunăstării materiale mun şi cît pînă acum a consiliilor
spirituale
oamenilor
a
Frontului
trol Financiar. Comitetului Central al P.C.R. : Comisia pentru pro L_...................................................i Dar trebuie să spunem des cii. inclusiv a Unităţii Socialiste,
Biroului
Executiv
4. Proiectul de Decret privind înfiinţarea şi func blemele economice ; Comisia pentru problemele chis că aceste rezultate nu In al doilea rînd, se are în al Consiliului Naţional. De
sînt încă pe măsura aşteptări
ţionarea Consiliului pentru problemele organizării muncii organizatorice, de cadre, activităţii organelor lor şi a posibilităţilor pe ca vedere o mai bună coordona altfel, există şi o comisie în
economico-sociale. de stat şi formelor obşteşti de participare a mase re le au consiliile Frontului re a controlului obştesc. E- această privinţă — comisia
5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 lor la conducerea societăţii ; Comisia pentru pro Unităţii Socialiste. Consiliile j xistă acum, în această privin pentru răspîndirea ştiinţei şi
culturii — şi va trebui real
încă
insuficientă
reuşesc
în
pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea blemele de agricultură, silvicultură şi industria ali Pagina a lil a să coordoneze şi să u- ţă, o hotărîre, s-au constituit mente să dăm un impuls mai
şi comisii care şi-au început
măsură
de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi mentară ; Comisia pentru relaţii internaţionale. nească eforturile tuturor orga activitatea. Probabil, în cursul puternic acestei activităţi de
construirea de case proprietate personală de odih In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la nizaţiilor componente. Din a- acestui an va trebui să facem primă importanţă pentru
nă sau turism. realizarea unităţii organizatorice şi politice a clasei CURIER ceastă cauză, există încă mul o analiză a rezultatelor obţi Frontul Unităţii Socialiste. In
aş
dori
această
să
privinţă
6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 muncitoare din România, Comitetul Central a con te paralelisme, se pe desfăşoară nute în această privinţă, sta menţionez necesitatea ca Con
diferite
aceleaşi
activităţi
privind administrarea fondului locativ şi reglemen sacrat şedinţa plenară de ieri sărbătoririi solemne S0CIAL- linii, în timp ce unele proble bilind ce trebuie făcut în con siliul Naţional, organizaţiile
tinuare pentru ca organisme
tarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru me rămîn nesoluţionate. De le din domeniul controlului Frontului Unităţii Socialiste
7. Proiect de hotărîre cu privire la îmbunătăţi edificarea socialismului în ţara noastră. aceea, în proiectul de hotărî obştesc să-şi îndeplinească în să coordoneze efectiv activi
Consi
rea organizării şi retribuirii muncii în agricultură. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae CETĂŢENESC re prezentat plenarei Frontului mai bune condiţiuni rolul pe tatea educativă care se desfă
Naţional
al
care-1 au.
liului
şoară pe teritoriul lor, indife
8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Unităţii Socialiste se are în Punem un accent deosebit' rent de cei care o organizea
de conducere şi îmbunătăţirea structurii organizato • Fapfe vedere lărgirea în continuare pe coordonarea activităţii e- ză. Frontul Unităţii Socialis
Român.
rice la ministere, centrale şi organizaţii economice. a atribuţiilor şi creşterea ro ducative şi culturale de ma te trebuie să iniţieze cît mai
9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvolta Plenara Comitetului Central îşi continuă lucră o Atitudini lului Consiliului Naţional, al să, ţinînd seama că, practic, multe asemenea acţiuni, în-
tîlniri şi dezbateri, care să se
rea continuă a educaţiei fizice şi sportului ; infor rile joi, 1 martie. consiliilor Frontului Unităţii toate organismele şi organiza desfăşoare sub conducerea
Socialiste de la toate nive ţiile din cadrul Frontului U-
• Soluţionări lurile. In primul rînd, se are nităţii Socialiste au astfel de consiliilor sau dacă au loc în
în vedere creşterea acestui preocupări, desfăşoară, în- fabrică — sub conducerea or
rol în direcţia coordonării, pe tr-un fel sau altul, activita ganizaţiilor de partid, a sin
A*. • Răspunsuri diferite domenii, a activităţii tea în acest domeniu. Este de dicatelor. In acest sens, a-şi
iilorea desfăşurate de organizaţiile cienţa activităţii educative, (Continuare in pag. a 2-a)
înţeles că pentru a ridica efi
componente ale frontului. In
c Respectarea ajn
Stimaţi tovarăşi, dezvoltarea tot mai largă a sului revoluţionar, a cuceri îndu-se astfel partidul unic
acţiunilor unite ale mişcării rii de noi poziţii de către ma al clasei muncitoare, căruia sarcină de onoare
Plenara Comitetului Cen muncitoreşti, conlucrarea tot sele populare, de către forţele i-a revenit sarcina conducerii
tral are loc la cîteva zile de mai strînsă a Partidului Co democratice, a devenit tot luptei poporului român de
la împlinirea unui sfert de munist cu Partidul Socialist mai imperioasă necesitatea transformare socialistă a ţă
veac de la unul din marile şi Social-Democrat. realizării unităţii organizato rii. Aceasta a constituit o mă
momente ale istoriei noastre In condiţiunile dezvoltării rice şi politice a clasei mun reaţă victorie politică a pro CUM ASIGURAŢI
revoluţionare : realizarea uni activităţii revoluţionare, ale citoare — forţa socială dc letariatului, a maselor mun
tăţii organizatorice şi politice luptei patriotice, antifasciste, bază a societăţii. Aceasta con citoare din România, care a
a clasei muncitoare şi crea din România, în momentul în diţiona însăşi îndeplinirea de avut repercusiuni profunde a-
rea partidului ei unic, mar- care se punea problema unor către clasa muncitoare a mă supra întregii desfăşurări ul ÎNDEPLINIREA LOR?
xist-leninist. Ţinînd seama de schimbări radicale, de impor reţului rol pe care era che terioare a evenimentelor, a
importanţa excepţională pe tanţă istorică în viaţa poporu mată să-l joace în România, luptei pentru înfăptuirea mă
care a avut-o pentru lupta lui nostru, cînd erau la ordi rolul de clasă conducătoare reţelor transformări revolu întreprinderea de prospec la lucrări de foraj geologic explorări geologice în vede
politică a proletariatului, a nea zilei pregătirea şi organi in lupta pentru lichidarea de ţionare. ţiuni şi explorări geologice şi 200 ml la galerii ; rea urgentării punerii în va
întregului nostru popor, pen zarea insurecţiei armate na finitivă a exploatării omului In cei 25 de ani care au din Deva desfăşoară o am © Realizarea a 900 000 lei loare a imenselor bogăţii as
tru transformarea revoluţio ţionale antifasciste în vederea de către om, în marca operă trecut de la unificare, parti plă activitate de cercetare economii la preţul de cost. cunse in subsol. In situaţia
nară a societăţii şi victoria răsturnării dictaturii militaro- de edificare a noii orînduiri dul nostru şi-a îndeplinit cu geologică (extinsă pe raza a — Care este pînă Ia ora că cifrele de plan vor rărnî-
socialismului în România, fasciste, pentru ieşirea Româ sociale — orînduirea socia cinste misiunea pe care şi-a trei judeţe) în vederea des actuală stadiul îndeplinirii ne constante, noi ne vom
consider potrivit să evocăm niei din războiul antisovietic, listă. Mersul ferm al poporu asumat-o în faţa clasei mun coperirii şi punerii în valoa acestor obiective ? — adre îmbunătăţi substanţial an
acest eveniment, în mod so întoarcerea armelor împotri lui pe acest drum făcea ab citoare, a întregului nostru re a unor noi baze de ma săm întrebarea tovarăşului gajamentele iniţiale.
lemn, în cadrul plenarei de va Germaniei fasciste şi ală solut necesară crearea unui popor. Călăuzindu-se neabă terii prime de cărbune e- inginer Corneliu Arsin, di — Un alt obiectiv al an
astăzi. turarea ţării de forţele aliate partid unic al clasei munci tut de principiile fundamen nergetic şi cocsificabil, mi rectorul întreprinderii. gajamentului se referă la
Crearea Partidului Comu antifasciste s-a pus cu o deo toare, ca detaşament de avan tale ale teoriei revoluţionare nereu de fier, aluminiu, al — In legătură cu lucrările obţinerea unor considerabi
nist Român a fost rezultatul sebită stringenţă realizarea gardă, revoluţionar, capabil a proletariatului, aplicînd în te minereuri complexe şi le economii la preţul de
unui proces istoric obiectiv, mai fermă a unităţii de ac să unească în jurul său toate mod creator adevărurile ge nemetalifere necesare econo Astăzi răspunde tovarăşul cost.
al particularităţilor dezvoltă ţiune a clasei muncitoare. forţele naţiunii în noua pe nerale ale socialismului la miei. Această activitate — ing. CORNELIU ARSIN, directo — Intr-adevăr. In acest
rii noastre sociale, al luptei Tocmai această necesitate im rioadă istorică în care avea condiţiile concrete ale ţării căreia în lucrările Conferin rul I.P.E.G. Deva an ne-am propus ca prin
revoluţionare a celor ce mun perioasă a făcut ca în apri să intre România. noastre, punînd mai presus ţei Naţionale, Plenarei C.C. reducerea consumurilor de
cesc din România, al maturi lie 1944 să fie realizat Fron După cum se cunoaşte, în de orice interesele vitale ale al P.C.R., din 20-21 noiem material lemnos — combus
zării politico-ideologice a cla tul Unic Muncitoresc între procesul desfăşurării luptei întregului popor, aspiraţiile brie 1972 şi Conferinţei ju fizice ţin să menţionez că a- tibil, exploziv, alte materii
sei muncitoare şi al creşterii Partidul Comunist Român şi revoluţionare, al conlucrării sale de libertate, dreptate so deţene de partid i s-a acor vem în mai puţin de două şi materiale — să obţinem o
rolului ei în viaţa politică a Partidul Social-Democrat, în dintre partidele comunist şi cială, independenţă, bunăsta dat o atenţie deosebită sta- luni un avans faţă de cifre economie de peste 900 000
ţării. Lichidarea sciziunii din jurul căruia s-au coalizat a- bilindu-se sarcini concrete le de plan de aproape 300 lei. In acest sens, am trecut
poi, într-un timp extrem de social-democrat, dintre repre re şi fericire, Partidul Comu în vederea atragerii în cir ml la foraj geologic şi de deja la înlocuirea armături
rîndurile mişcării 1 muncito zentanţii acestora, au avut nist Român a desfăşurat o 100 ml la galerii, ceea ce
reşti, realizarea unităţii poli scurt, toate forţele democra loc largi contacte şi, în prac vastă activitate organizatori cuitul economic chiar şi a oferă garanţia că angaja lor din lemn cu cele din
tice şi organizatorice a prole tice, patriotice, antifasciste tică, s-a trecut la constitui că, politică şi ideologică, asi- zăcămintelor mai sărace în mentul nostru este pe de beton, la noi soluţii piro
tariatului, crearea unui puter ale întregului popor, în vede rea şi realizarea unor orga gurînd înfăptuirea, pas cu conţinut — cuprinde în a- plin realizabil. tehnice în vederea economi
nic partid politic de avangar rea asaltului decisiv împotri nizaţii politice unice ale cla pas, a ţelurilor refacerii şi grenajul ei mii de sondori, — Dat fiind faptul că in sirii materialului exploziv.
dă în stare să conducă lupta va dictaturii militaro-fasciste sei muncitoare, cu conducere modernizării economiei naţio mineri, geologi care, la che mai puţin de două luni co — Consideraţi că ritmul
tuturor celor ce muncesc îm şi a cotropitorilor germani, unică. Aceasta s-a concretizat nale, aşezării ei pe baze so marea partidului de a nu lectivul întreprinderii şi-a actual de lucru este în mă
pentru salvarea naţională. precupeţi efortul pentru ex sură să ducă la îndeplini
potriva exploatării şi asupri Realizarea acestui front larg, pînă la urmă într-o hotărîre cialiste, făuririi relaţiilor so plorarea bogăţiilor subsolu îndeplinit cu ceva mai bine rea planului valoric înainte
rii, pentru libertate şi drep al cărui nucleu l-a constituit comună a conducerii celor cialiste de producţie, organi de 50 la sută acest an de 25 decembrie — aşa cum
tate socială, a fost un vechi clasa muncitoare unită, a fost două partide şi în elaborarea zării întregii societăţi pe lui, muncesc zi de zi, oră gajament nu consideraţi că s-a angajat colectivul între O imagine care se repe
deziderat al militanţilor Re condiţia sine qua non a vic unei platforme care a fost principii noi, ridicării conti de oră, cu maximum de băr angajamentul luat este insu prinderii ? tă în fiecare an, mereu
responsabilitate.
şi
băţie
plină
voluţionari, al luptătorilor toriei actului istoric de la 23 dezbătută şi adoptată în ca nue a nivelului de trai mate ficient de mobilizator ? întinerită şi tot mai
pentru progres social din August 1944, premisa elibe drul organizaţiilor partidelor rial şi cultural al tuturor ce Convinşi de misiunea lor — Răspunsul la întrebare — Cu • siguranţă ! Amin de încărcătură omenească !
dar
România. Intrînd în ărena rării ţării în condiţiile favo respective şi în procesul con lor ce muncesc. Convingîn- deosebită, menită să asigure necesită o discuţie mai lar tesc doar faptul că prin mai Un simplu, modest ghiocei
raţionala folosire a capacită
buchet
de
gingaş
luptelor sociale împotriva re rabile ale victoriilor strălu stituirii, jos, în organizaţiile du-se prin propria experienţă unităţilor industriale baza gă. Succint este vorba de ţilor şi a timpului de lucru pentru cei dragi, pentru
gimului burghezo-moşieresc, cite obţinute de Armata so unice. că politica Partidului Comu de materii prime necesară faptul că sarcinile noastre obţinem decadă de decadă mama, pentru bucuria fa
clasa muncitoare a simţit în vietică, de celelalte forţe ale In aceste condiţiuni, a avut nist este expresia fidelă a in finalizării cincinalului îna de plan suferă (cum s-a în- un spor de productivitate de miliei, un mărţişor ales cu
inte de termen, lucrătorii de
că de la început nevoia de coaliţiei antihitleriste. loc, la 21 februarie 1948, Con tereselor sale supreme, po la I.P.E.G. Deva şi-au luat tîmplat şi la sfîrşitul anu 0,5-1 la sută. Este doar un migală, un plus de afec
a-şi strînge rîndurile şi^ de a Frontul Unic Muncitoresc a gresul de unificare, care a porul a urmat neabătut piar- recent, In adunarea genera lui trecut şi cum probabil exemplu. Munca plină de ţiune faţă de toţi cei din
acţiona unită pentru împli continuat să joace un rol e- consfinţit de fapt realitatea tidul nostru, înfăptuind cu lă a reprezentanţilor oame se va întîmpla şi în acest dăruire şi responsabilitate a jur.
nirea misiunii istorice ce-i senţial şi In perioada care a din ţară, revenindu-i sarcina devotament şi abnegaţie pro nilor muncii, însufleţitoare an) modificări dinamice. Es colectivului nostru oferă în Milioane şi milioane de
revenea în crearea noului des urmat eliberării ţării, în uni de a proclama în mod public gramul său de zidire a socia angajamente ' dintre care te firesc să fie aşa de vre să o mulţime de astfel de oameni, de toate vîrstelc
tin al poporului român. Aspi rea eforturilor clasei munci şi solemn unificarea celor lismului pe pămîntul Româ consemnăm : me ce conducerea partidului exemple. şi preocupările, ţin la a-
raţia spre unitate s-a afirmat toare, ale întregului popor două partide într-un partid niei. şi statului nostru impulsio ceastă datină nobilă, ca şi
planului
Depăşirea
•
nează tot mai pregnant ac
cu deosebită tărie, în special pentru participarea la războ unic, pe baza concepţiei revo zic pe anul 1973 cu 500 ml fi tivitatea de prospecţiuni şi Discuţie consemnată de sufletul poporului nostru.
în momentele grele ale luptei iul antihitlerist, în vederea luţionare materialist-dialecti- C. ILIESCU
revoluţionare, în perioadele eliberării totale a României ce despre lume şi viaţă, cre- (Continuare In pag. a 2-a)
de înfruntare deschisă cu cla şi zdrobirii definitive a Ger
sele exploatatoare, pentru maniei hitleriste, pentru des -------------------------------------~
salvgardarea libertăţilor şi făşurarea victorioasă a mari -----
nist.
drepturilor vitale ale celor ce lor bătălii politice în vede EXPOZIŢIE ma „Fundamentarea poli mulus Apoi, tovarăşul Bo- IN INCUBAŢIE brutărie sătească. Aici se VREMEA
prim-seclje-
tică,
Dragoş,
profesiona
măiestria
muncesc, pentru interesele su rea democratizării ţării, în- CU INOVAŢIILE lă şi disciplina în produc tar al Comitetului munăşi- Cooperativa de consum va face pîine pentru asi
dc
necesităţilor
gurarea
preme ale naţiunii. frîngerii împotrivirii claselor Miine, 2 martie a.c., se ţie — atribute esenţiale in pal vorbit U.T.C. Hunedoara, din localitatea Zam. care consum ale populaţiei din Pentru 24 ore
al
viaţa
calităţile
tineretului
nostru“,
a
despre
In numeroase acţiuni de exploatatoare şi izolării parti va deschide în holul clu la care au participat un moral-politice ale tineri creşte, în cooperare cu Sarmizcgetusa şi satele în Vreme rece, cu cerul
vecinate.
gîştc
de
C.A.P.
Sălciva,
clasă, în marile lupte sociale delor politice reacţionare, bului „Siţlerurgistul“ din mare număr de tineri me lor utecişti. ' mare productivitate, se Noua brutărie va pro schimbător, temporar no-
o
Interesantă
Hunedoara
ninge
şi politice împotriva patroni pentru cucerirea puterii în expoziţie cu scopul de a seriaşi. cadrul simpozionului In încheiere, pionierii de preocupă încă de pe acum duce zilnic 2 400 kg de ros. Izolat va minimă slab.
va
In
Temperatura
pîine.
2,
nr.
lor, a regimului burghezo- stat şi transformarea pe cale populariza cele mai valo au fost invitaţi ca să vor la şcoala generală aplaudat de mărirea şi reîmpros fi cuprinsă între minus S
au
prezentat
efectivului
un
acestei
pătarea
moşieresc s-a înfăptuit fron revoluţionară a societăţii ro roase invenţii şi muncitori, bească Gheorghe Bătrlna, program artistic. specii de păsări. Astfel, la „RECLAMA şi minus 4 grade, iar ma
inovaţii
producţie
de
4
tul unic de jos, s-a_ realizat mâneşti. In focul acestor lupte realizate şi de ingineri din fruntaş I în cazangerie, de la incubatoarele speciale din xima între minus din şi nord 3
grade.
slab
Vînt
tehnicieni
la
secţia
o colaborare strînsă între co aprige s-a întărit şi consoli diverse unităţi economice U.M.M.R. şi Florian Uri- ORAŞUL BRAD VA AVEA municipiul Arad au fost CINEMATOGRAFICA" şi nord-est. Dimineaţa,
• rimisc 1 200 dc ouă şi ur
munişti şi socialişti, între or dat tot mai puternic unitatea ale Judeţului. Invităm ci can, secretarul comitetului MAI MULTE FLORI mează ca în zilele urmă- In scopul îmbunătăţirii ceaţă locală.
titorii
noştri
ganizaţiile sindicale, pe o de acţiune a clasei muncitoa la inaugurarea să participe de partid din uzină. ■oare, alte 1 500 să fie mijloacelor de populariza
acestui...
terminat
lucrările
platformă politică comună. re, a comuniştilor şi social- valoros... „mărţişor“ oferit CINSTEA DE de S-au extindere a serei de incubate. Cele două uni re a filmelor artistice şi Pentru următoarele
tăţi şi-au propus ca în a-
Această colaborare s-a accen democraţilor. Această unitate de comisia inginerilor şi A FI UTECIST flori din oraşul Brad. A- coastă primăvară să creas documentare, întreprinde două zile
în
tuat în preajma celui de-al se manifesta atît în marile tehnicienilor, Consiliul colabora lături de cel 80 metri pă că 7 000 pui de gîscă din rea cinematografică în jude Vreme rece şi frumoasă,
organizează,
cola
ţeană
judeţean
cu
re
acţiuni politice de masă ca La Casa de cultură din traţi, cit avea sera îna prăsllă proprie. borare cu Uniunea arhitec
doilea război mondial, în re au avut loc în perioada al sindicatelor. Hunedoara, într-un cadru inte, s-au adăugat alţi G0 ţilor — Filiala Deva, o cu cerul mai mult senin.
minimă
lupta antifascistă, împotriva respectivă, cît şi în cadrui sărbătoresc, au fost înmî- de metri pătraţi. LA SARMIZEGETUSA masă rotundă cu tema Temperatura minus 15 va
oscila
şi
între
Aceasta
In
că
înseamnă
dictaturii antonesciene, a în guvernului democratic instau SIMPOZION nate carnetele roşii de Brad — atît pe străzi, cît SE CONSTRUIEŞTE „Reclama cinematografică“. minus 7 grade, iar maxi
Reuniunea
loc
robirii ţării de către_ Germa rat la 6 Martie 1945, în care Clubul sindicatelor din U. T. C. de unui număr şl în' casele şl pe balcoa O BRUTĂRIE miine, orele va avea se ma între minus G şi mi
tineri,
80
de
de
la
18,00,
nia nazistă şi a războiului clasa muncitoare avea rolul Simeria a organizat şi găz curînd primiţi în rîndurile nele oamenilor — vor fi In comuna Sarmizcgelu- diul întreprinderii cinema nus 2 grade. Vîntal va su
slab din est. Diminea
fla
antisovietic. Lupta împotriva conducător. duit un simpozion cu te- Uniunii Tineretului Comu- mult mai multe flori. sa se află în construcţie o tografice din Deva. ţa, ceaţă locală.
războiului, rezistenţa înv'otri-
va politicii fasciste au impur Pe măsura adîncirii proce-