Page 10 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 643 @> SiMBĂTĂ 3 MARTIE 1973
7amaB»«mmvus/^wjSU26tiDaaM<ctn»w' *

ucrârile de electrificare tuie lucrările de refaceri la
a liniei ferate Mintia- tunele pentru asigurarea ga­
Livezeni - pentru a vor­ baritului necesar noului sistem
bi numai despre tronsonul ca­ de tracţiune. Amintesc că din
re străbate judeţul nostru - cele 9 tunele supuse acestor
au intrat într-o etapă decisi­ lucrări sînt terminate 6, în
vă. Infruntînd capriciile iernii, prezent lucrindu-se la alte 3
sute de constructori participă tunele. urmînd ca cel mai im­
cu entuziasm şi dăruire in portant, atit din punct de ve­
muncă la finalizarea comple­ dere al lungimii, cit şi al con­ de producţie $
xului de lucrări de la acest diţiilor de execuţie, să se ter­
important obiectiv. Acum, du­ mine in luna mai, conform
pă terminarea lucrărilor afe­ graficului.
rente primului tronson - Sub- - Este vorba de tunelul de
cetate-Mintia - obiectiv rea­ la Băniţa, la care cu puţin
lizat cu o lună de zile mai timp în urmă s-a făcut stră-

Adunările pe secţii şi în­ Pentru a evidenţia preg­ diu, secretarul comitetului
treprindere ale oamenilor nant modul în care iniţia­ de partid pe secţie. E vor­
muncii din cadrul Uzinei tiva amintită şi agitaţia vi­ ba de elaborarea prin tur­
variată,
şi
concretă
ecirificare a „Victoria" Călan s-au în­ zuală, contribuit, în ultimele nare a 7 250 tone radiatoa­
au
cheiat de curînd In cadruh
Activitatea de gospodărire tîlnite situaţii In care di­ Şi nu este de mirare că la lor, s-au fundamentat an­ luni, atît la ridicarea pro­ re şi 3 300 tone la sorti­
a materialelor pe şantiere­ verse materiale, depozitate lot materialele nu ajung şi gajamente mobilizatoare, ductivităţii muncii cît şi la mentele de cilindri. Sarci­
le Trustului de construcţii necorespunzător, sînt aco­ se suplimentează astfel ne­ pentru a căror realizare, formarea oamenilor, la ri­ nile enumerate solicită o
Hunedoara-Deva s-a soldat perite cu pămînt provenit cesarul. dicarea gradului lor de maximă mobilizare a tutu­
în anul trecut cu economi­ din diverse săpături. Tot Risipă exagerată de bani Livezeni-Mintia cei care au dat naştere ini­ conştiinţă e necesar să a- ror muncitorilor din secţie.
sirea unei cantităţi de 110 aici, am întîlnit Insă şi o se face şi la transporturi. ţiativei „De vorbă cu con­ mintim că furnalul nr. 2 In acest sens apare reve­
tone ciment, 215 000 bucăţi iniţiativă bună. Conducerea Numai în anul trecut, chel­ ştiinţa" şi aplică cu bune trebuia să intre în repara­ lator panoul: „Cinci minu­
cărămizi, 105 mc cherestea şantierului „Valea Jiului" tuielile de transport-manipu- rezultate o altă iniţiativă ţie capitală încă de" te pierdute de fiecare sa­
şi 55 tone metal. Desigur, a dispus aplicarea platfor­ lare au fost de 14 la sută „întreaga cantitate de fon­ trecut. Printr-o întreţinere lariat într-o zi de muncă
aşa după cum se sublinia melor pentru descărcarea din costul lucrărilor faţă devreme preocupările con­ pungerea. Aici se aplică, din tă peste plan să fie obţinu­ înseamnă o pierdere de
şi la adunarea generală a betonului. Metoda trebuie de 5 la sută cît prevedea structorilor sînt îndreptate spre cîte am aflat, un procedeu tă cu cocs economisit“, vor 2 220 lei". Referitor la re­
oamenilor muncii pe trust, grabnic generalizată pe devizul. La întocmirea pro­ finalizarea lucrărilor din cea foarte modern care se foloseş­ depune tot efortul, întreaga buturi se menţionează ;
rezultatele ar fi fost şi mai toate şantierele trustului, a- iectelor nu există o colabo­ de a doua etapă, respectiv te pentru prima dată in ţară lor capacitate de muncă. '„Reducînd numai cu 1 la
bune dacă pe toate şantie­ vînd în vedere că este deo­ rare între diverse servicii punerea in funcţiune a tronso­ la construcţia unor tunele fe­ Pentru ca sarcinile şi an­ Munca politică
rele exista mai mult simţ sebit de eficientă. funcţionale ale trustului. nului de linie electrificată Sub- roviare. gajamentele să fie mereu sută procentul de rebuturi
de răspundere în ceea ce Nici în privinţa economi­ Canalele risipei se menţin cetate-Livezeni. - Intr-adevăr, execuţia aces­ în centrul atenţiei colecti­ putem da economiei naţio­
priveşte folosirea materia­ sirii materialului lemnos încă deschise pe şantierele Tovarăşul Florian Trifu, in­ tui tunel se realizează cu una vului, comitetele de partid de masă nale în plus piese a căror
lelor. lucrurile nu stau mai bine. T.C.H. Economiile înregis­ ginerul şef al şantierului 71 din cele mai moderne metode au trecut la organizarea u- valoare este echivalentă cu
Am poposit zilele trecuta S-au făcut în ultimii ani trate reprezintă doar mini­ de construcţii căi ferate Pe­ şi anume metoda scutului. Du­ nei vii şi mobilizatoare agi­ costul a trei apartamente".
pe unele şantiere din ju­ salturi calitative în acest mul din marile posibilităţi troşani, ne-a prezentat cu a- pă străpungerea tunelului, e- taţii vizuale. In ce stadiu în acţiune Mergînd pe linia explică­
deţ şi, spre regretul nostru, sens. Dar mai sînt încă re­ care există la majoritatea mabilitate principalele obiecti­ veniment care a avut loc cu se află aceasta, am aflat cu rii clare, detaliate a anga­
nici în acest an situaţia nu zerve mari la toate loturile. punctelor de lucru. Organi­ ve din cea de a doua etapă 4 zile mal devreme, realizăm prilejul unei vizite în prin­ jamentelor luate (realizarea
s-a schimbat cu nimic. Sis­ Nu se acordă deosebită a- zaţiile de partid, toţi co­ şi stadiile lor de finalizare, cu această tehnologie un cipalele secţii ale uzinei. peste planul anual a 150
temul păgubitor de bascu­ tenţie recuperării lemnului muniştii, trebuie să acţio­ — Vreau să precizez că o ritm mediu de avansare de tone utilaje de' turnare : re­
lare a cărămizilor se folo­ de la cofraje, există în Une­ neze cu mai mult simţ de parte din obiectivele planifi­ peste 2 m pe zi. In plus, se La furnale, atenţia este corectă şi la timp, la care
seşte în continuare. La des­ le cazuri reţineri de la fo­ răspundere pentru ca, acolo cate pentru această etapă au realizează o importantă eco­ atrasă de un amplu panou şi-au adus contribuţia plină ducerea procentului de pro­
duse calitatea a 11-a cu 2 la
cărcări, oamenii nu sînt losirea cofrajelor confecţio­ fost deja terminate. Este vor­ nomie de material lemnos. cuprinzînd angajamentele de dăruire lăcătuşii, elec­
supravegheaţi, aruncă ma­ nate din diverşi înlocuitori. unde se mai Intîlnesc cazuri ba aici de un număr de 7 sta­ Rezultatele de pînă acum furnaliştilor pe 1973; rea­ tricienii, acest furnal func­ sută : scăderea rebuturilor
terialele la întîmplare, betoa- De mai mulţi ani se vor­ de proastă gospodărire, a- ţii de cale ferată care au fost ale colectivului şantierului 71 lizarea a 1 500 tone fontă ţionează în bune condiţii cu 10 la sută şi creşterea
nele le descarcă în locuri beşte la T.C.H. despre ex­ cestea să fie grabnic înlă­ complet sistematizate, pe în­ construcţii căi ferate Petro­ cu cocs economisit, 1 000 şi în momentul de faţă. Şi, productivităţii muncii eu
tregul traseu aferent acestora
neamenajate. In microraio- tinderea consumului normat turate. Să fie Închise cît şani cît şl dorinţa întregului tone zgură granulată cu ca într-un corolar al dărui­ 1,5 la sută), la turnătoria
nul 15 din municipiul De­ la materiale. S-a realizat mal grabnic canalele risi­ fiind şi montată linia de con­ colectiv de a finaliza la timp procent scăzut de umidita­ rii muncitoreşti, a comuniş­ II s-au fixat cîteva panouri
va, conducerea şantierului însă prea puţin pentru a- pei ! tact. In prezent se lucrează la obiectivele prevăzute sînt ga­ te ; 350 000 lei beneficii tilor ce deservesc acest o- care cheamă la : „Rod'’-o
nr. 1 ar trebui să treacă plicarea lui. Mai sînt încă sistematizarea staţiilor Petro­ ranţii sigure că cel de a! doi­ peste plan, 2 500 000 lei de­ biectiv, furnalul produce rea cu 1 la sută a cheltu­
mai des pe la echipele de echipe care consumă cit C. DUMITRU şani şi Crivadia, ultimele din lea tronson al liniei ferate păşirea valorii producţiei fontă de bună calitate* rea- ielilor materiale, ceea ce
lucru din această zonă. Au vor, nu cit trebuie, aşa du­ zonă care vor fi terminate la Subcetate-Livezeni va fl pus globale, 130 000 lei eco­ lizînd şi economia de cocs înseamnă 125 000 lei econo­
existat cazuri cind cantităţi pă cum indică specificaţia sfîrşitul lunii martie. O altă în funcţiune la termenul pre­ nomii la preţul de cost, cuprinsă în angajamente. mii sau 60 tone de lingotie-
grupă de lucrări deosebit de
însemnate de parchet, aco­ din deviz. Evidenţa consu­ importantă în vederea electri­ văzut. 1 kg cocs /tona de fontă sub Despre concreteţea şi spi­ re în plus", sau „Reduce­
perite doar cu o bucată de mului de materiale nu este MIRCEA NEAGU consumul specific. In plus, ritul agitatoric încetăţenit rea produselor de ca'itatee
carton — şi acesta rupt, — ţinută în mod corespunză­ ficării acestei linii o consti- colectivul se angajează ca în vederea rezolvării sar­ a Il-a cu 12 la sută fată
erau expuse intemperiilor, tor. Contabilii de la şantie­ întreaga cantitate de fontă cinilor de producţie vorbeşte
Pe şantierele nr. 4 din Brad, re nu-şi fac conştiincios da­ să se încadreze riguros în . şi panoul; „Reducînd cu de anul trecut duce la ob­
la lotul din oraşul nou, toria. Există cazuri cind din normele de calitate stabili­ 2 la sută pierderile de fon­ ţinerea a 1 500 tone produc­
chiar In ziua prezenţei depozit pleacă o cantitate, te. Pentru ridicarea nive­ tă la turnare faţă de 1972, ţie bună peste plan".
noastre pe şantier, mai iar pe şantier ajunge alta, lului de cunoştinţe profe­ contribuiţi la obţinerea u- Desigur, nu se pont" sau­
multe basculante au golit mai mică decît cea prevă­ Âcfiunî inlfiafe de Consulul sionale se prevede organi­ nei economii în valoare de ne că în secţiile furna '’ şi
1
betonul In noroi, aproape zută în acte. Se mai cîn- zarea cursurilor de perfec­ 105 390 lei". Alte chemări turnătorie s-a făcut totul
jumătate din cantitate ră- tăreşte şi se măsoară une­ ştiinţific zonal de agricultură ţionare cu maiştrii, furna- evidenţiază avantajele creş­ pentru realizarea unei asi
mlnînd nefolosită I La Vul­ ori „la ochi", dar bineînţe­ liştii şi muncitorii de la terii temperaturii aerului taţii vizuale vii. ■ mob'R'a
can, de exemplu, pot fi In- les In favoarea depozitului. ...Titlul este de fapt o va­ Prind contur primele acţiuni iniţiate de Consi­ întreţinere şi reparaţii. insuflat în furnal. toare. Chiar propunerile fă
loroasă iniţiativă născută liul ştiinţific zonal de agricultură, înfiinţat recent In sprijinul realizării o- cute nu s-au materializat
pe şantierele întreprinderii pe lingă Institutul agronomic „Dr. Petru Groza" din După cum arăta, la înce­ întru totul în acest sens. Pe
secretarul
de prospecţiuni şi explorări Cluj şi din care fac parte, alături de cadre didacti­ biectivelor stabilite, al dina­ putul săptămînii, partid pe asemenea, pe parcurs, ea
pro­
procesului
de
mizării
de
comitetului
Cînd există spirit gospodăresc... geologice Deva — iniţiativă ce şi cercetători, specialişti din 11 judeţe ale Tran­ ducţie, iniţiativa „De vorbă secţie, tovarăşul Ilie Andrei, trebuie să fie îmbunătăţi
care a cuprins în angrena­
jul ei miile de sondori şi silvaniei. Au fost create 8 staţii agrozootehnice pi­ cu conştiinţa" îşi eviden­ mai erau de confecţionat tă în funcţie de succesele
lot, GO de puncte de verificări genetice şi pedocli­
El Folosind mal chibzuit fiecare kilogram de cocs pen­ mineri ce-şi desfăşoară ac- ! matice şi 80 de puncte agricole demonstrative. For­ ţiază din. plin eficienţa. De şi alte panouri care vor obţinute pentru a fi meru
tru obţinerea fontei, fumaliştii de la U. V. Călan au reali­ tivitatea în trei judeţe ale mă concretă, viabilă, a integrării învăţămîntului uni­ aceea, şi nu întîmplător, u- fixa, zi de zi, în atenţia pe fază. strîns legată de
zat de la începutul anului o economie de 138 tone cocs. ţării pentru punerea în va­ versitar, cercetării ştiinţifice şi producţiei agricole, nul dintre panouri înscrie furnaliştilor stadiul înde­ realitatea din colectivele
H Lucrătorii de ia oţelăria electrică a C.S.H. au preo­ loare, cît mai grabnic, a activitatea colectivă a celor mai valoroase cadre de un angajament derivat din plinirii planului şi a an­ de muncă Pentru aceasta
cupări statornice pe linia reducerii consumului de mate­ bogăţiilor subsolului. aici s-a orientat spre rezolvarea unor probleme de conţinutul ei şi anume: va trebui să militeze în
riale. Ei au economisit in acest an peste 2 tone de fero- In luna ianuarie pe an­ importanţă majoră pentru dezvoltarea agriculturii. „Să ne desfăşurăm întrea­ gajamentelor asumate. continuat--’ cu fermitate co
mangan utilizat la obţinerea oţelului electric. samblul întreprinderii s-au S-au întreprins o serie de cercetări unice în ţară ga noastră activitate sub Şi planul de producţie al mitetele de partid, toţi
economisit mai mult de privind ameliorarea trifoiului roşu, sparcetci, bobu­ deviza — conştiinţa reflec­ secţiei turnătorie I este, pe comuniştii.
în
tată
producţie
multă,
...şl cînd nu există! 32 mc lemn de mină, iar în lui, orzoaicei, hameiului, a unor graminee perene, bună,-' -ieftină-; eurăţeTriTîf acest an, sporit "-=”-W"SpTl-
februarie peste 30 mc.
Dar colectivul întreprin­ ameliorarea unor rase de vaci ca Bălţata româneas­ ordine şi disciplină". nea tovarăşul Gavrilă Bu- M. BODEA
că şi Bruna de Maramureş.
■ La minele Văii Jiului s-au consumat In luna ianua­ derii nu se mărgineşte la
rie cu 88 mc cherestea mal mult decit a fost prevăzut, economisirea lemnului. Con­
iar la unităţile I. M. Hunedoara cantitatea de lemn de sumul la celelalte materii
mină planificată a fost întrecută cu 630 mc. Conducerile şl materiale, explozivi, ca­ De curînd a avut loc a-
unităţilor respective se pare că au scăpat din vedere că bluri etc. este urmărit cu dunarea generală a mem­
în subteran se pot folosi la susţinere o serie de înlocui­ o deosebită atenţie — ne brilor cooperativei meşte­ Ce am î
tori, mult mal avantajoşi, care asigură totodată securitate spune tovarăşul inginer şugăreşti „Haţegana" din
sporită procesului de extracţie. Corneîiu Arsin, directorul Haţeg In darea de seamă
O In contrast cu realizările furnaliştilor de la Călan)' I.F.E.G. Deva. Aşa se ex­ prezentată cu acest prilej
care respectă întocmai prevederile iniţiativei „Toată fonta plică faptul că în primele s-a relevat faptul că har­ ţară a secretarilor comitetelor de
dată peste plan să fie realizată cu cocs economisit", cei două luni ale anului eco­ nicii cooperatori haţegani
de la Hunedoara au înregistrat in prima lună a anului nomiile la preţul de cost au realizat planul anului
1973 o depăşire a consumului de cocs planificat cu 1 551 sînt de peste 200 000 lei, trecut la toţi indicatorii
tone. La Hunedoara cum acţionează iniţiativa amintită, iar volumul beneficiilor su­ principali. Cei care au luat şi primarilor comunali ? Ce avem de făcut în viitor ?
care, de fapt, aici şi-a avut originea : la secţia I furnale plimentare de peste 250 000 cuvîntul pe marginea dării
a C.S.H. î lei. de seamă au scos în relief
o serie de aspecte, atît po­
zitive cît şi negative, ale
wui^aiiaTaBUMiM'jWiiia-wuL.BE»
La „Hafegarea“
se vor crea noi
secţii
muncii din secţii şi au fă­ Din multitudinea de pro­ re cu aproape 100 000 lei arătat că această nerealizare
cut propuneri pentru îmbu­ bleme dezbătute în adunarea faţă de anul anterior. „Sar­ mult cu 15 000 faţă de pla­
nătăţirea muncii în viitor, activului comitetului comunal cinile asumate vor fi desigur se datoreşte în primul rînd nul iniţial stabilit. Situaţie
pentru ca planul de pro­ de partid, comuniştii din îndeplinite Căile ? Cele cu­ conducerii cooperativei de nemulţumitoare s-a semnalat
ducţie pe acest an să fie Rîu de Mori au stăruit mult noscute ! Se vor folosi mai consum, care nu şi-a dozat însă pe linia contractării
realizat şi depăşit în mod asupra activităţii depuse raţional utilajele, timpul de judicios timpul de lucru pen­ porcinelor. Din planul afe­
ritmic, la toţi indicatorii. pentru dezvoltarea unităţilor muncă al salariaţilor, lucră­ tru îndeplinirea tuturor sar­ rent s-a realizat doar o cin­
Adunarea generală a a- de producţie şi prestările de cinilor. Preocupaţi prea mult cime. „Se puteau îndeplini
probat în unanimitate un servicii către populaţie, rea­ rile vor fi de calitate mai de aprovizionarea magazine­ şi obligaţiile contractuale la
bună".
cuprinzător plan de măsuri, lizarea sarcinilor de con­ lor, lucru constatat din vo­ porcine — relata Cornel Mi-
care prevede, printre alte­ tractări şi achiziţii pentru In anul 1973 se‘ prevede lumul mare de mărfuri e- huţoni, secretarul comitetu­
le, dezvoltarea secţiilor de fondul centralizat al statu­ ca în satul reşedinţă de co­ xistent — la unele articole lui de partid de la C.A.P.
marochinărie şi confecţii mună să se construiască un creîndu-se chiar stocuri su- Ostrov, şi Gh. Gheorghiu,
artizanale, organizarea lu­ lui. Din datele prezentate nou complex meşteşugăresc pranormative — au neglijat inginer şef ia C.A.P. Rîu de
crului pe două schimburi în informare a reieşit că prevăzut cu o secţie de bru­ contractările şi achiziţiile Mori — dacă se desfăşura
în unele unităţi, organiza­ activitatea sectorului de pres­ tărie şi ateliere de croitorie, deşi posibilităţi de realizare însă o muneă mai susţinută
rea' unor expoziţii cu vînza- tări servicii către populaţie s-a cizmărie, frizerie şi eojocă- a lor erau. Desigur, vinovaţi de informare şi convingere
r ! 'desfăşurat în perioada ana­ rie. „La această acţiune de această stare de lucruri, a locuitorilor. Deputaţii au
lizată mai bine ca în alţi s-au angajat să participe deloc mulţumitoare, se fac acţionat sporadic, s-au re­
Slalom printre munţi de şpan şi prin aceea că valoarea lu­ zumat numai la faptul că
ani. Acest lucru este evident
crărilor executate In cele 15 dacă au făcut ei contracte
Strungăria de cilindri nr. 1 din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara — secţie mare, la porcine totul e bine, fără
bine organizată, cu pondere în activitatea combinatului — respiră înfundat. Munţi de şpan, re­ unităţi meşteşugăreşti în fi­ să insiste pe lingă oamenii
zultat de la numărul considerabil de piese ce se execută aici, îi blochează pulsul normal, îngreu­ nul 1972 se ridică -la aproa­
nează munca acelora care lucrează aici. In 24 de ore, în acest impunător atelier rezultă peste pe 400 000 lei. din circumscripţie, să le ex­
30 tone de şpan, iar vagoanele care să-l ridice sosesc doar o dată pe săptămînă. Asta înseam­ plice ce avantaje au dacă
nă că oamenii trebuie să slalomeze zilnic, pentru a ajunge la maşinile lor, printre aceşti munţi Din cuvîntul comunistului
metalici, care ocupă-locul destinat depozitării cilindrilor executaţi; asta înseamnă că, atunci cînd Cornel Bojin, preşedintele fac astfel de contracte". Efi­
vin vagoanele (la zile mari 1). conteinerele fiind pline, şpanul, adunat în forme geometrice, uşor cienţa discuţiilor de la om
de sesizat din fotografie, trebuie încărcat cu lopeţile (după cum se poate observa), operaţiune ce cooperativei de consum, s-a la om, metodă pe care au
reclamă muncă fizică grea şi mult timp irosit ; asta mal înseamnă alterarea aspectului estetic desprins ideea că în anul în prin muncă voluntar-patrio- şi salariaţii consiliului popu­
al atelierului ; asta înseamnă, nu în ultimă instanţă, spirit gospodăresc defectuos. curs valoarea serviciilor ce tică toţi cetăţenii din comu­ recomandat-o pe bună drep­
Oare să nu fie necesar combinatului siderurgic acest şpan ? Oare nu există posibilitatea lar care nu au urmărit şi tate vorbitorii ca să o fo­
transportării la timpul oportun a şpanului din această strungărie? se vor realiza în atelierele nă. Pentru ca lucrările de sprijinit la timpul cuvenit an­ losească deputaţii în munca
meşteşugăreşti va fi mai ma- investiţii să se realizeze în­ gajaţii cooperativei de con­ lor, este rodnică în acest an.
» tr-un termen cit mai scurt, sum în îndeplinirea obligaţi­ Astfel, pînă acum din planul
este necesar ca tovarăşii din ilor ce le-au revenit pe a- stabilit la porcine s-a con­
conducerea IJECOOP Deva eeastă linie. „Anul acesta tractat deja jumătate şi sînt
să ne sprijine mai mult pen­ însă prin măsurile energice
A nins mult în ultimele zile mint, a trunchiurilor de tru deschiderea şantierului. premise sigure ca întreaga
in Munţii Retezat. Straiul de copaci... Pînă acum nu ni s-a adus întreprinse de comitetul co­ cantitate să poată fi îndeoli-
zăpadă a atins grosimea .la Forestierii din brigada de nici un fel de material de munal de partid, de consi­ nită.
parchetul Fruntea Izvor de deszăpezire Ionel Iubaş, E- construcţii şi primăvara — liul popular comunal se pre­ Avînd un profund carac­
un metru şi jumătate, pe mil Tomescu, tractoriştii anotimp In care se pot în­ conizează ca sarcinile la ter de lucru, de consultare,
unele locuri chiar doi. Fo­ după-amiqza zilei de 1 gur ? — l-a întrebat unul cat de jos, de la Rîu Alb, Vasile Ivan şi Rusalin Fi­ cepe din plin lucrările de contractări şi achiziţii să se comuniştii care au luat cu­
restierii veniţi să lucreze martie a.c., pe drumul fo­ din însoţitorii maşinii. mă tot gîndesc ce să le lau. bolinderislul Silviu Ni- zidărie — bate la uşă. îndeplinească cu mult înain­ vîntul la adunarea de activ
aici s-au trezit dimineaţa restier Rîu de Mori — Păl- — Am, măi băieţi, dar spun băieţilor de la ca­ codim, muncitorii drumari Desigur, conducerea IJE- te de termen". a comitetului comunal de
cu ferestrele albite şi dru­ tinei. Le-am însoţit şi noi. credeam că o să mergeţi bană ? Ce angajament să-mi Ştefan Aneea, Aurel Bojin, COOP Deva trebuie să se Afirmaţiile preşedintelui partid : Marcel Radu, Tibe-
murile troienite. Au venit După vreo patru-cinci mai întîi spre Rîu Alb. Că iau: că voi opri eu nin­ Petru Babău au lucrat pî­ preocupe cu stăruinţă de a consiliului popular comunal riu Cojocaru, Cornel Mihuţ,
aici să muncească, nu să kilometri de mers, am vă­ şi acolo parcă e mai rău soarea ?; că voi face zăpa­ nă în zori. Au făcut o sprijini şi rezolva operativ au corespondent în fapte. De Nicolae Hususan şi alţii au
stea cu braţele încrucişate. zut înaintea coloanei de ca la mine. Eu am oameni, da să se topească mai re­ noapte albă şi lungă... doleanţa locuitorilor comunei pildă, pînă la această dată venit cu propuneri valoroa­
,.Să vină şeful de parchet deszăpezire înotînd în nă­ am cai, am utilaje, dincolo pede ?... Ei îmi cer de lu­ ...Nici la cabana de la Rîu de Mori, pentru ca edifi­ s-au contractat 40 000 bucăţi se din domeniul lor de acti­
şi plecăm. N-are rost să meţii de pe drum un că­ de avalanşă. Cîte' nu am! cru. Şi au dreptate. Au ve­ Fruntea Izvor nu s-a stins ciul pe care şi l-au propus ouă, 750 kg carne de pasăre
pierdem timpul degeaba" lător îmbrăcat cu şubă şi cu Ne-am alăturat temera­ nit să ciştige bani, nu să lumina toată noaptea. Cum să-l ridice să se termine la şi multe alte cantităţi de vitate, propuneri din care
— şi-au zis ei. Cei mai ne­ o raniţă în spate. L-am a- rului călător şi conside- admire natura, copacii. Şi s-a confruntat şeful de par­ data stabilită. produse. s-a desprins pregnant con-
răbdători au pus mina pe juns din urmă. Omul era rîndu-ne de-ai casei şi-a sînt băieţi buni. N-aş vrea chet cu băieţii lui de trea­ O altă problemă pe care Pentru că sarcinile de cluzia că membrii activului
lopeţile ce le aveau la în- obosit. Se vedea după su­ dat drumul la vorbă. să-i pierd... bă nimeni nu ştie. Numai comuniştii au analizat-o în realizare a contractărilor şi Comitetului comunal de par-
demină şi s-au apucai să doarea care se scurgea de — N-a fost iarnă să Am ajuns la avalanşa de că a doua zi forestierii au spirit critic a fost activita­ achiziţiilor vizează nu nu­ tid de la Rîu de Mori dove­
facă pîrtie spre drumul sub căciulă pe frunte spre n-am cîte un necaz. Ba ză >adă. ieşit în vîrful picioarelor tea de contractări şi achizi­ mai cooperativa de consum desc maturitate politică, răs­
troienit de nămeţi. Nu ştiau bărbie. n-am avut oameni, ba nu din dormitoare, purtînd pe ţii. Datele prezentate în in­ şi consiliul popular comu­ pundere, _faţă de misiunea în­
că undeva mai jos, la trei- — E nenea Beni Dum­ ne-a ajutat vremea. In lu­ Şi In timp ce meseriaşii formare nu i-au mulţumit pe nal, ci pe fiecare locuitor în credinţată, hotărîre fermă de
palru kilometri, drumul fo­ bravă. şeful de parchet de na octombrie a anului tre­ de pe utilaje se sfătuiau umăr ferăstraie mecanice comuniştii prezenţi la aduna­ parte, în adunarea de activ a-i mobiliza pe toţi locuito­
restier e blocat de o ava­ la Fruntea Izvor — ne-a cut nu s-a realizat planul. in şoaptă cum să organize­ şi ţapine. Au ieşit tăcînd s-a analizat şi modul în rii la îndeplinirea exempla­
lanşă de zăpadă şi că ei spus şoferul Samoilă Me- Acum sînt mulţumit. Am ze mai bine munca de de- să nu-l trezească pe şeful rea de activ. Cooperativa de care cetăţenii satelor comu­ ra a sarcinilor reieşite din
consum
şi-a
realizat sarcini­
i blocare a drumului, omul
erau izolaţi. rean, in maşina căruia ne început anul bine. Avem şi I îmbrăcat greoi, cu şubă şi lor. le de plan la contractări şi nei au contribuit Ia fondul Rezoluţia primei Conferinţe
statului
al
...Două tractoare cu lamă, aflam. depăşiri. Dar dacă n-o să 1 cu raniţă in spate s-a Mai tirziu l-au trezit co­ achiziţii numai în proporţie centralizat agroalimentare. cu pe ţară a secretarilor comi­
In
produse
un bolinder, iar în urma — Se vede că n-ai în­ mai stea oamenii ce mă pacii în cădere... do 52 la sută. Mircea Ursu, 1972 s-au livrat din gospo­ tetelor comunale de partid şi
lor cîteva maşini cu pia­ credere în noi nea Beni de fac ? Iar rămîne sectorul strecurat încet pe deasupra preşedintele Consiliului popu­ dăriile cetăţenilor 145 000 kg primarilor comunelor, pentru
tră concasală au pornit, în plecaşi aşa de unul sin­ în urmă. De cînd am ple- nămeţilor înnegriţi de pă- . „ N. PANAITESCU lar comunal Rîu de Mori, a carne bovine şi ovine, mai propăşirea localităţilor rura­
le.