Page 100 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIAUSMULUI Nr. 5 665 © JOI 29 MARTIE 1973

urmă. Şi să se respecte a- Un autobuz
La D o b r a Lucrători din secfia de specîafităfi Orarul nu este ceastă ordine.
obligatoriu? LEON VILCELEANU „încurcă iunie“...
de panifscafie Deva Călan
Vă sesizăm un caz în le­
Prin satul nostru, Rîu Alb,
Echipele de con Atenţie, gătură cu starea de lucruri Sugerăm conducerii trece şi duminica dimineaţa
care persistă la chioşcul de
ziare din centrul muncitoresc cîte un autobuz, care circu­
lă spre Haţeg. Numai că a-
Teliuc. De cele mai multe ori I.6.C.L. Simeria cesta mai mult încurcă. De
să-şi trăiască existenţa se a f l ă prin nu putem obţine ziarele do­ Am călătorit în ziua de 16 ce spunem aşa ? Iată : dumi­
rite pentru că la chioşc se a-
nică, 11 martie a.c., autobu­
flă o salariată pe care nu martie a.c., cu autobuzul 31- zul a trecut prin Rîu Alb la
I.G.C.L.
o
interesează
Zilele trecute, Remus Cris- face. De ani de zile, de cînd prea programului de respecta­ HD-2341, pe aparţinînd Chimindia- orele 7,00, duminica următoa­
Simeria,
ruta
serviciu,
rea
nu in scripte, tea, salariat la la întreprinderea lucrez aici, nu s-a întîmplat aprovizionarea cu ziarele so­ Simeria. De la Simeria la re, la orele 6,00. Aşa că nu
aşa ceva. Nu-mi pot da sea­
de construcţii forestiere Deva,
mai ştim ce oră de trecere
Băcia am mers cu autobuzul
redacţie.
prezentat
s-a
licitate de cititori.
ma ce a gîndit cînd a făcut
Dintr-un şerveţel a scos două fapta aceasta. In orice caz, In zilele de luni în loc să 31-HD-2938, al aceleiaşi în­ are. Fiecare şofer îşi face
Zilele trecute am organi­ că nu se ocupă de aspectul din judeţ, pentru a-i confec­ capete de corn noi va trebui să-l găsim pe se deschidă la ora 10, cum treprinderi. Am rămas sur­ programul după cum îi con­
prins că în aceste autobuze
zat un raid la o parte din estetic al localului, nu res­ ţiona alt guler ? — Priviţi ! Fetiţa mea a făptuitor. N-are ce căuta este programul afişat pe nu există tăbliţe cu numele vine sau există o oră bine
unităţile comerciale pentru a pectă nici normele p.c.i. — Ar fi, dar... cumpărat acest corn de la u- printre noi. geam, stăm de regulă pînă stabilită ?
constata pe viu din registre­ — Pe la dumneavoastră a nitatea de desfacere a plinii — Dacă acele ar fi fost în după ora 11. Iar sîmbătă, şoferilor şi taxatoarelor. Am Noi am propune conduce­
le unice de control felul în trecut controlul obştesc ? — — Da, este un... dar. El se din cartierul Dacia. A mîncat făină ar fi trecut prin cernă- cînd soseşte revista „Maga­ sugera o soluţie în acest sens: rii autobazei din Haţeg să
care îşi exercită atribuţiile am întrebat-o pe gestionară. datoreşte faptului că tovară­ din el pînă aici. Mai depar­ tor. Dar nu a fost aşa. Se zin", dînsa vino la chioşc nu­ aceste tăbliţe să fie confec­
reprezentanţii obştei, însăr­ — Parcă a fost cineva pe şii din conducerea coopera­ te... vede sigur că au fost puse mai cu 5 bucăţi. Aşa s-a în­
cinaţi să controleze unităţile aici, mai acum cîteva luni. tivei de consum Dobra nu se Da Mai departe nu se pu­ cu mîna, fixate precis în ca­ tîmplat sîmbătă 24 martie
comerciale şi de interes ge­ Mi-a spus să le dau un re­ preocupă cu stăruinţă, nu în­ tea. In cele două capete de petele cornului — arăta ing. a.c. şi a motivat că numai a-
unităţilor
activitatea
drumă
neral din comună şi să vină gistru, nu mai ştiu cum îi din subordine, însă aceste corn erau înfipte două ace Georgeta Danciu, şefa secţiei tîtea a primit ? ! !
cu propuneri. Prima vizită ziceau dumnealor atunci. cu gămălie ! franzelărie. Noi ca muncitori plecăm
am făcut-o la super-magazi- Pentru că nu am avut ce stări de lucruri se datoresc Fiind vorba despre o fap­ — Nu-mi pot închipui ce a de acasă cu o jumătate de Corespondente de (a cititori
nul din Dobra. Din dialogul mi-au cerut, au plecat. şi inactivităţii echipelor de tă ieşită din comun, de-a gîndit acest om. A vrut să-mi oră şi chiar şi mai mult pen­
purtat cu cîţiva vînzători a Mai trebuie oare căutată control obştesc din comună. dreptul condamnabilă, am în­ facă un rău mie, şefului său tru a ne încadra în progra­
rezultat că în anul 1973 con­ o altă cauză care să justifi­ Cazurile amintite au fost cercat să-i găsim autorii. de echipă, colectivului nos­ mul efectiv de lucru. Oare SEMNALE CRITICE
trolul obştesc încă nu şi-a fă­ ce de ce în atelierul de croi­ aduse la cunoştinţa tovarăşu­ La secţia franzelărie din tru care se bucură de multă la acest chioşc nu se poate
cut apariţia în unitatea unde torie pentru femei tronează lui Adrian Costa, primarul Deva, unde se fabrică aceste apreciere ? Ori consumatori­
ei lucrează. In acest super- dezordinea ? ! comunei Dobra, preşedintele cornuri, locul de unde a por­ lor ? ca gestionara să plece la SUGESTII ® PROPUNERI
magazin activitatea de ser­ In centrul satului reşedin­ Consiliului comunal al Fron-, nit şi cel cu acele de gămă­ — Dar ace de gămălie un­ poştă pentru a ridica ziare­
vire se desfăşoară în general ţă de comună funcţionează tului Unităţii Socialiste. „Ac­ lie în interior, stăm de vor­ de se află prin apropiere ? le cu 10-15 minute mai îna­
bine. Există o mare gamă de şi o croitorie pentru bărbaţi. tivitatea celor 11 echipe de bă cu mai 'mulţi muncitori. — întrebăm. inte, pentru a deschide la
mărfuri, dar sînt necesare şi Aspectul estetic al acestui a- control obştesc din comună Le cerem părerea despre a- — Avem chiar aici, în ser­ timp chioşcul de ziare ?
unele retuşuri, în sensul de telier ar corespunde, dar ce a slăbit mult în ultimul timp ceastă faptă făcută de cine­ tarele celor două mese. Pre­
a nu se mai ţine ambalaje­ folos dacă tronează alte ne­ — ne-a spus interlocutorul. va dintre ei. cis de aici le-a luat.
le în local, de a se păstra reguli. De pildă, croitorul Acest lucru se datoreşte şi Muncitoarele care tocmai Desigur o cît de mică so­ Un grup de muncitori an­ ţionate şi puse la locul lor răspundă numeroaselor sesi­
mai multă ordine. La unita­ Petru Crauzer serveşte pre­ faptului că nici noi nu ne-am pregăteau aluatul pentru chif­ luţie pentru a evita astfel de gajaţi la I.M.H., locuitori ai cît mai repede, iar şoferii să zări pe care i le-am adresat
tea de gogoşerie, gestionată ferenţial. Iată un exemplu: ocupat suficient de ele. Pen­ le, privesc mirate cele două fenomene ar fi şi dispariţia comunei Teliuc fie controlaţi îndeaproape în pe această temă, dar mai a-
de Cornelia Josan, nu se locuitorului O. I. nici după tru viitor însă ne propunem capete de corn, nu le vine acelor de gămălie din secţia munca lor. Să-i cunoaştem şi les să stabilească un orar
poate servi în local din pre­ 6 luni nu i s-a terminat de să le repunem pe picioare, să să-şi creadă ochilor. franzelărie. Dar soluţia defi­ noi călătorii pe lucrătorii ca­
paratele casei din cauza fu­ cusut costumul de haine co­ urnim la treabă toate echipe­ — Este imposibil ca o mi­ nitivă stă în puterea comu­ De ce numai 1 zile? re nu-şi fac conştiincios da­ precis acestor autobuze care
mului. Gogoşile sînt pregătite mandat, în vreme ce la une­ le de control obştesc. Pentru nă de om care face pîine niştilor, a conducerii secţiei, toria la bordul autobuzelor. trec duminica dimineaţa prin
în aceeaşi încăpere unde se le cunoştinţe de-ale meşte­ ca munca lor să fie cît mai pentru oameni să fie în sta­ a întregului colectiv de oa­ Incepînd cu ziua de 1 mar­ Spun doar că autobuzul de satul Rîu Alb.
şi serveşte. Cînd am între­ rului li se cos şi cîte 2-3 cos­ utilă, vom căuta să le instru- re de o asemenea faptă — meni cinstiţi care lucrează tie a.c., secţia de panificaţie pe traseul Chimindia-Simeria
bat-o pe gestionară de regis­ tume pe lună. im, îndrumăm şi controlăm reţinem din părerile expri­ aici. Făptaşul se află printre din Orăştie a fabricat şi li­ ne-a adus la destinaţie cu 25 TRAIAN BALOSIN
trul unic de control, s-a ui­ — Cetăţeanului O. I. de ce cu mai multă răspundere". mate. ei, lucrează alături, cot la cot vrat comerţului un nou sor­ de minute mai tîrziu. De ce satul Rîu Alb, nr. 30
tat la noi mirată. nu i s-a terminat costumul — Eu zic că cine a făcut-o cu dînşii Prin urmare, este timent de pîine. Ne-am bu­ să rămînă „anonim" un ase­
— N-am nici o condică de de haine pe care l-aţi înce­ Deşi cam tîrziu, să sperăm este un om iresponsabil — imposibil să nu poate fi vă­ curat cînd am găsit-o în u- menea şofer care ne face să
reclamaţii tovarăşe — ne-a put încă din luna august totuşi că echipele de control notăm părerea şefului de e- zut, prins şi demascat cînd nităţile de desfacere, am a- întârziem la treburi, noi, su­
spus gestionara, după un 1972 ? obştesc din comuna Dobra chipă Alecu Hăulică. Mai a- încearcă să facă asemenea Î preciat-o foarte mult. Dar tele de călători ? Avem necazuri
timp de meditaţie. Mi-a spus — E o poveste lungă cu vor porni la treabă, pentru les că se vede bine că a fă­ fapte. Colectivul de muncă iată că după numai 15 zile,
un funcţionar de la coopera­ costumul omului ăsta — ne-a a-şi duce la îndeplinire mul­ cut-o intenţionat. al secţiei franzelărie din De­ acest sortiment de pîine a EMIL CORBU cu ambalajul
tiva de consum că o să-mi informat croitorul Crauzer. tiplele sarcini ce le revin, a- — Dumneavoastră cum vă va este dator să-l descopere fost scos din fabricaţie, nu-1 Călan
dea şi aşa ceva. Am avut cîteva ucenice să şa cum se stipulează, de fapt, supravegheaţi oamenii din pe individul care împroaşcă mai găsim în vînzare. Cînd
In vecinătatea unităţii de mă sprijine în muncă, iar eu în Legea nr. 6/1972 elaborată subordine ? — îl întrebăm pe cu noroi în munca lor cinsti­ am întrebat vînzătoarele de Timp de doi ani, I.C.R.M.
care am amintit mai sus se să le învăţ meserie. Dar în în acest sens. şeful de echipă. tă şi plină de răspundere la unităţile de unde o cum­ Deva nu a mai ridicat am­
află un atelier de croitorie loc să mă ajute, mi-au rătă­ — Eu nu-1 pot supraveghea faţă de oamenii ce mănîncă păram, ni s-a răspuns prin La „Scala“ citim balajele de la unele maga­
pentru femei. Interiorul aces­ cit unele piese de la costu­ ANDREI OPREA pe fiecare. Am o rază mare zi de zi pîine făcută de mîi- ridicări din umeri. Socotim zine alimentare din oraşul
tui local este neprimitor. Pe­ mele de haine. Gulerul de la economist la U.J.C.C. de acţiune. In lipsa mea cine nile lor. că secţia de panificaţie din mereu „Primim Simeria. Astfel, în momentul
reţii sînt nevăruiţi de mai haina cetăţeanului O. I. nu N. PANAITESCU vrea să facă ceva rău, poate G. IGNAT de faţă se găsesc depozitate
mulţi ani, mobilierul este a- l-am găsit, deşi am răscolit Orăştie, conducerea ei ar pu­ marfă“ prin magazii însemnate can­
ranjat fără nici un gust, sa­ tot atelierul. tea da un răspuns mai con­ tităţi de lăzi de tix, cartoa­
lariatele nu dovedesc solici­ — Bine, dar n-aţi mai gă­ cret la întrebările noastre. ne Dero, Deval, sodă, Per-
tudine. Responsabila atelie­ sit material asemănător în Cofetăria „Scala", din com­
rului, Rodica Suba, pe lîngă nici un magazin de textile Un spital mic cu oameni „mari“ Un grup de muncitori de plexul comercial din Petri- lan, Ultra, Alba menaj şi al,
la, a fost renovată de cu- tele.
la U. C. Orăştie rînd. Lucrarea a fost făcută Se motivează că I.C.R.M.-
La începutul acestei luni m-am îmbolnă­ plară mi-au făcut o profundă impresie. Sînt
cu mult gust, unitatea fiind
vit. Medicul întreprinderii mi-a făcut bilet caracteristici ale oamenilor ce lucrează în ; acum frumoasă, curată. Nu­ ul nu ar avea spaţiu şi că ar
de trimitere la' Spitalul din Baia de Criş. acest spital. j „Clienţii“ casei fi obligată O.C.L. Alimentara
Am fost primit de medicul Nicolae Florea. Intr-un timp scurt, datorită priceperii me- j mai că publicul consumator să le ridice. Dar iată că tim­
După ce mi s-a făcut o consultaţie amănun­ dicului Nicolae Florea, îngrijirilor primite Sîmbătă, 17 martie a. c., este întîmpinat prea adesea pul trece şi sute de lăzi şi
la „Scala" cu anunţul „Pri­
CREŞTEREA BUNĂSTĂRII ţită am fost internat. Zilele cît am stat în din partea surorilor Eugenia Bărăştean, Flo- m-am îndreptat spre cabine­
spital m-au impresionat profund, ca pe toţi rica Sturza, Eva Mariş, Aurora Laza, asis­ tul stomatologic din Călan, mim marfă" pe uşă. Este o cartoane zac, încurcînd spa­
bolnavii internaţi, dealtfel. Există aici, în tentei Maria Bulz, eu, şi ca mine alţi bol­ cu gîndul că poate, poate voi practică mai veche care se ţiul magazinelor, iar cu oca­
OAMENILOR MUNCII acest spital rural o grijă aparte faţă de navi, ne-am însănătoşit, astăzi ne aflăm în reuşi să-mi plombez un din­ tolerează la această unitate. zia inventarului ce se face
omul ajuns la suferinţă. Medicii, persona­ mijlocul familiilor noastre şi al tovarăşilor te. La orele 8,00 eram la uşa Mai spunem că la respecti­ din trei In trei luni acestea
lul sanitar şi de serviciu înconjoară cu de muncă. Oamenii de omenie ai acestui cabinetului, fiind al patrulea va cofetărie a fost adus şi trebuie mutate, numărate şi,
Aparate electrocasnice—>în tot mare dragoste şi atenţie pe fiecare om bol­ spital sînt demni de întreaga noastră recu­ în ordinea sosirii. Numai că
noştinţă. aveam să mă conving că aici un aparat de cafea, aparat bineînţeles, trecute în inven­
nav. Colaborarea reciprocă ce există între tar, deşi se degradează pe zi
mai multe case Ing. CONSTANTIN HARAGUŞ nu prea se respectă rîndul. care a devenit piesă de mu­
medici, ordinea, disciplina şi curăţenia exem­ I.I.L. Brad Au apărut două doamne care zeu înainte de a fi pus în ce trece.
Veniturile oamenilor muncii cresc de la an la an. To­ au intrat în laboratorul den­ funcţiune.
todată şi bunăstarea lor. In tot mai multe case găseşti tar, iar ceva mai apoi le-am MARIA HERT
acum radiouri, tele,vizoare, frigidere, maşini de spălat sau văzut pe scaun la dentist. A EMILIAN DOBOŞ
aspiratoare. Ne-au devenit, practic, indispensabile. Refe- mai venit un cetăţean care Petrila, str. Minei nr. 1 responsabila magazinului 52
rindu-ne la numărul aparatelor electrocasnice vîndute popu­ de asemenea a intrat direct, Simeria
laţiei judeţului nostru în cursul anului trecut, cîteva cifre i ¡II .- II spunînd că are fiica înăun­
ni se par edificatoare: Au fost cumpărate 10 666 aparate «iii ¡¡fi tru. Un pic mai tîrziu şi dîn-
de radio, 8172 televizoare, 4 762 maşini de spălat, 4 059 5,- f. v.DAV, sul era pe scaunul dentistu­ —------ ------------------------------
frigidere, 2 626 maşini de cusut şi 1 804 aspiratoare de praf. lui. Cînd iese ne spune că ii
Chiar şi numai aceste cîteva cifre, mai mari cu mult trebuia doar o plombă şi FOILETON
faţă de anii precedenţi, ne vorbesc de la sine despre creş­ n-avea rost să aştepte pen­ i
terea nivelului de trai al poporului — scopul fundamental tru atîta lucru. Pe cînd să-mi
al politicii partidului nostru. vină rîndul, în sfîrşit, o asis­
tentă deschide uşa şi anunţă
să intre cine urmează. Dar
Grijă pentru familiile cooperatorilor nu> deschide bine gura şi dă Poveste
cu ochii de o doamnă pe ca­
Un element nou al grijii statului pentru toţi copiii, re o cunoştea. Ii face semn
pentru oamenii din toate sferele producţiei sociale, a să intre. Aşa că n-am avut
apărut o dată cu hotărîrea partidului de a acorda alo­ nici acum noroc. In ziua a- cu o poartă r
caţie de stat copiilor cooperatorilor agricoli, de a acor­ ceea nu am mai putut aştep­
da cooperatorilor asistenţă medicală gratuită şi posibi­
litatea trimiterii lor în staţiuni la tratament. ta că trebuia să intru la lu­
cru. M-am dus luni, 19 mar­
In anul 1972, în judeţul Hunedoara, s-a plătit, sub Pe la Unirea, o comună răspuns >/ ^ Sa ­
formă de alocaţii de stat pentru copiii cooperatorilor tie a.c., după-amiază. Am aş­ lingă Haţeg, s-a împă- pa şi maiî^za
din C.A.P., suma de 235 4 00 lei. Au beneficiat un nu­ teptat o oră, două, trei. In mintenit moda porţilor şi a Spuseseră a j* t/ ' ap
măr de 233 de familii pentru 329 de copii. In vremea asta intrau clienţii gardurilor noi, frumoase, dar cu alte în^fuf^^Lhp
r
trimestrul I al acestui an numărul copiilor care pri­ din metal. ¡Moda au împru- 1
mesc alocaţie a crescut la 369. casei. Mie nu mi-a venit rîn­ mulat-o cei din Unirea de ciupit la cîntărire“ °P
dul. legea Ioan Horvat. „Trebuie
Pentru 1973, număr- de 631 de ţărani coopera­ plătite şi capetele de fier
tori vor, putea fi trimişi la tratament în staţiuni Aş propune să se lucreze care au căzut la confecţio­
balneare. 187 dintre ei au primit deja biletele sau In locul pieţei din Hunedoara a fost ridicată o modernă hală comercială. Sute şi sute mai organizat la acest cabi­ alte sate, căci peste tot nare şi electrozii de sudu­
efectuează tratamentele de care au nevoie. de hunedoreni îşi fac aici tîrguiellle de fiecare zi, în cele mai bune condiţii de igienă, cură­ net. Să se dea bonuri de or­ fac case, porţi şi garduri
ţenie şi operativitate. Foto: V. ONOIU ca la nişte oameni cu c ră“ — a încercat Ioan Zepa
dine cum se făcea cu ani în „să-i ia faţa“ lui Ioan Hor­
de mină, cum sînt locu vat. Nu s-a prins. Şi ca să
rii satelor noastre. se pună de acord conţinutul
Ioan Horvat. un locu celor două replici, o comi­
al satului, a intrat şi el
Condica de sugestii şi re­ insistenţe sau pur şi simplu sie în frunte cu inginerul
clamaţii este unul din mij­ eşti refuzat. Dar chiar şi da­ horă. Da-n ce horă a şef al întreprinderii s-a de­
trat!
comandat,
Şi-a
locitorii dialogului dintre ce­ Comerţul să fie mult mai receptiv că scrii ceva, nimănui nu-i I.G.C.L. Haţeg o poartă • plasat la Unirea. S-au uitat
tăţean şi instituţia menită pasă. talică, o portiţă şi un pa la porţile ji la gardul nou,
să-l servească. Acolo unde Sigur că unităţi vizitate au le-au cîntăril din ochi, apoi
există preocupare pentru bu­ fost mai multe. Ne-am oprit de gard. încă nu apucai le-au mai pus o dată pe
nul mers al unităţii, unde la cele mai semnificative e- „elementele“ să-şi ia Ic „decimal" şi au hotărît că
conştiinţa duce la străduinţa la cerinţele consumatorilor I xemple, dorind să atragem a- rezervat în imprejmui omul are dreptate; trebuia
de a face din munca depusă tenţia conducerilor organiza­ curţii lui Ioan Horvat, ci să i se restituie circa o mie
o chestiune de onoare, con­ ţiilor comerciale că aceste cineva a şi lovit cu oiş de lei. „Aşa da“ — şi- zis
a
dica nu prezintă o piedică rător a plătit ulei şi acasă a „mărfuri deficitare" sau „am A ajuns în aşa hal că ţi-e ta : atitudinea necuviincioa­ condici de sesizări şi recla­ în gardul său. Horvat. „Nici chiar aşa" —
ci, din contră, un mijloc de descoperit că in sticlă era a- cerut şi nu mi s-a adus"... silă să pui mîna pe ea. Deşi să a ospătarilor, porţii cu maţii nu au fost înfiinţate S-a uitat Ion la panoul de a decis controlul financiar
verificare a activităţii. pă minerală. Sesizării nu i In cadrul T.A.P.L. sînt u- Inspectoratul comercial de lipsă de gramaj sau cu con­ întîmplător şi nici dintr-un gard şi la porţile „made intern cînd a verificat
In multe unităţi comerciale s-a dat un răspuns telegrafic, nităţi unde treburile se des­ stat sesizează încă în 28 no­ ţinut altul decît cel din lis­ capriciu. Ele trebuie să re­ I.G.C.L. Haţeg“ şi şi-a zis: I.G.C.L. Haţeg. „La manope­
din municipiul Hunedoara, ca în alte părţi, ci unul au­ făşoară normal, unde preo­ iembrie 1972 că nu s-au re­ tă pentru care plăteşte, în li­ flecte dorinţele consumatori­ „Parcă-s cam uşurele“. S-a ra pentru confecţii nu s-au
uitat şi la punga lui şi iar
din filele condicilor, ne-am tocritic. cuparea pentru servirea cli­ zolvat peste 20 sesizări de nele zile s-au servit mîncă- lor şi în acelaşi timp con­ aplicat cheltuielile indirecte,
putut da seama în mare mă­ Dintre unităţile O.C.L. Pro­ enţilor e la ordinea zilei aşa la pag. 54 la 74, ţotuşi şeful ruri vechi, se practică servi­ ducerea unităţii poate con­ şi-a zis: „Parcă-i cam uşu­ beneficiarii trebuie să mai
sură de munca depusă de co­ duse industriale, unde trebu­ cum la ordinea zilei e şi dia­ unităţii perseverează în a- rea preferenţială etc. E de stata cum se achită de sar­ rată". I se părea, vedeţi plătească ceva". Şi după ce
lectivul unităţii. Aceasta da­ rile merg bine şi unde con­ logul între unitate şi clienţi. ceastă indiferenţă şi nu re­ mirare cum permite condu­ cini cei ce stau la dispozi­ dumneavoastră. că între a luat, Ioan Horvat a tre­
torită faptului că personalul, dicile spun acelaşi lucru, a- cerea T.A.P.L. ca la atîtea re­ ţia clienţilor. Ele sînt o o- greutatea gardului şi uşura­ buit să restituie vreo 400 de
în frunte cu responsabilul, au mintim unitatea „Uz casnic clamaţii, şi de atîta vreme glindă a realităţii din fieca­ rea pungii sale n-ar fi o lei. A dat, a luat şi iar a
ţinut să ştie ce au făcut bine, şi menaj" din complexul Poş­ să nu se răspundă, să nu se re unitate şi în acelaşi timp deplină concordanţă cu nor­ dat. A dat cu două şi a
cît şi ce trebuie să mai facă ta nouă, „Galanterie" şi „în­ intervină cu promptitudine. un mijloc prin care cetăţea­ mativele după care se taxea­ luat cu una, dar tot a luat.
pentru ca treburile unităţii călţăminte" din piaţa Casei Ce spun condicile de sugesfii şi pro­ Prin ce poate dovedi condu­ nul poate să-şi exprime do­ ză confecţiile metalice. Drept Şi uite aşa, mai pune, mai
să meargă şi mai bine. de cultură. Şi aici condicile cătorul acestei unităţi aportul rinţele şi să participe prin pentru care şi-a luat poar­ lasă, porţile şi gardul s-au
ta^ sa şi... a „plimbat-o“ pî­
Una din aceste unităţi este vorbesc despre lipsa unor puneri ale unor unifăfi din Hunedoara său la ridicarea prestigiului sugestii la bunul mers al co­ nă la un „decimal“ in co­ pus de acord cu realitatea
şi Alimentara nr. 73 din ca­ mărfuri, sesizează faptul că unităţii ? merţului. mună. Uşurică poarta. Cî­ şi cu legile. Nufnai în sufle­
drul complexului comercial nu se insistă în onorarea co­ Situaţia nu e mai roză nici Un cuvînt de spus în a- teva zeci de kilograme pe tul lui Ioan Horvat a rămas
Poşta' nouă. Nu spunem că menzilor. Dacă toate recla­ la restaurantul „Intim". E a- ceastă privinţă îl au echipele metrul pătrat mai puţin de­ o mică îndoială despre
treburile în unitate merg maţiile au primit răspuns, Aci condica de sugestii şi re­ zolvă nici în acest an nici o devărat că interiorul e mo­ de control obştesc, precum şi cît fusese taxat. S-a minu­ cinstea unor oameni.
strună, că nu mai e nimic, mai e necesar ca asupra re­ clamaţii nu e privită ca o sesizare începînd cu data de bilat cu gust, îneît dă un as­ inspectoratul comercial de nat el că poarta a putut
de făcut, dar dorim să scoa­ zolvării lor să se insiste mai cenuşăreasă, ei i se dă aten­ 16 ianuarie a.c. pînă la data pect plăcut, intim. Ce folos stat care prin competenţa lor slăbi atît de la Haţeg la ION CIOCLEI
tem în evidenţă ceea ce nu mult. Cu formule ca : „nu mi ţie ca şi celorlalte probleme. vizitei noastre. Acest fapt nu însă că o parte a personalu­ pot aduce la ordine pe unii Unirea şi a extins verifica­
am găsit în alte unităţi — s-a onorat comanda..." nu Dar la bufetul „Expres" în- arată altceva decît sfidarea lui şi mai ales conducătorul care uită pentru ce încasea­ rea la portiţă şi la gard. P.S. „Bomba“ încărcării la
preocuparea responsabilului înseamnă că a fost rezolvată tîlnim în condică cîteva re­ obligaţiilor de serviciu cît şi unităţii nu se străduiesc să ză salariul în' fiecare lună. Nici astea nu sufereau de preţ aruncată de I.H. în „gră­
unităţii de a rezolva toate reelamaţia. zolvări neconcludente. La ri­ â celor ce calcă pragul aces­ dea „culoare" acestei firme. In acelaşi timp, este de da­ obezitate. La întreaga con­ dina“ I.G.C.L. Haţeg e, gata.
reclamaţiile aduse prin con­ La unităţile Oficiului de le­ nele referiri privind slaba tei unităţi. E observat acest In condica de sugestii şi re­ toria organizaţiilor de par­ fecţie fusese „tuns“ cu a- să facă explozie şi lîngă gar­
dică sau verbal. Sînt mulţi gume şi fructe am întîlnit curăţenie din local sesizate lucru şi de un grup de la- clamaţii sînt multe file care tid, sindicat şi U.T.C. din co­ prnape 100 de kilograme. durile noi ale lui Sabin
clienţi vechi ai acestei uni­ aspecte pozitive privind com­ în condică se răspunde: „e minorişti de la „800" care reclamă comportarea indolen­ merţ să depună o mai mare Socotind, a văzut că punga Barboni, Simion Bradea şi
tăţi care remarcă buna com­ mare aglomeraţie", sau la deşi recunosc că au fost bine tă a unor ospătari care în­ pasiune în educarea şi mo­ lui fusese uşurată cam cu ale altora care şi-au confec­
portare a personalului, fap­ portarea personalului, cură­ serviţi rămîn surprinşi de a- delarea caracterelor lucrăto­ ţionat porţi şi garduri noi
tul că unitatea e bine apro­ ţenia şi aranjamentul mărfii. lipsa unor sortimente... „ce ceastă nepăsare a conducă­ carcă notele de plată, răs- rilor din comerţ în aşa fel vreo mie de lei mai mult. la această întreprindere. „Su­
vizionată, aşa după cum tot Reclamaţiile se repetă şi aici vină am eu ~că nu e rachiu torului unităţii faţă de do­ pun urît, stau de vorbă în ca în fiecare unitate să se „Nu se poate“ — şi-a zis el flul exploziei“ nu l-o mă­
şi a dat fuga la I.G.C.L. Ha­
ei observă în ultima vreme o privind lipsa unor legume şi alb" etc. leanţele consumatorilor. De timp ce clientul aşteaptă. asigure o deservire promptă, ţeg. „Nu se poate!“ — au tura pe vinovatul de aceste
oarecare nervozitate la per­ La restaurantul „Mioriţa" aceea nu e de mirare că re­ Condica nu e la vedere şi o civilizată. falsuri de la I.G.C.L. Haţeg ?
sonalul de la pîine şi raio­ fructe. Ele primesc aceeaşi
nul de mezeluri. Un cumpă­ rezolvare ca şi la O.C.L.-uri, condica e sub orice critică. clamaţiile curg una după al­ primeşti numai după multe GEORGE BOJANU
----------------—............ ................ /