Page 102 - Drumul_socialismului_1973_03
P. 102
Proletar! din toate iările, unifl-vă i
ÎN PREZENTA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
 avut loc inaugurarea expoziţiei „80
de ani de la crearea partidului politic
al clasei muncitoare din România“
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Dincă, precum şi Chivu Stoi Academiei de ştiinţe sociale
secretarul general al Parti ca, Constantin Pîrvulescu, şi politice.
ANUL XXV Nr. 5 666 VINERI 30 MARTIE 1973 4 PAGINI - 30 BANI dului Comunist Român, pre Petre Constantinoscu-Iaşi, Mi In aplauzele celor prezenţi,
şedintele Consiliului de Stat, hai Cruceanu, alţi militanţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu
împreună cu tovarăşa Elena din ilegalitate ai partidului taie panglica inaugurală a
Ceauşescu, a inaugurat, joi la şi ai mişcării muncitoreşti expoziţiei.
din ţara noastră. Au luat, de
amiază, expoziţia intitulată asemenea, parte membri ai O sugestivă prefaţă a istoriei
Încheierea sesiunii Cu planul citoare din România". C.C. al P.C.R., primii secre o constituie aprecierea tovară
„80 de ani de la crearea parti
muncitoreşti
mişcării
noastre
dului politic al clasei mun
judeţene
tari
ai
comitetelor
şului
La festivitate au participat de partid, conducătorii unor scrisă Nicolae Ceauşescu, în
primul
panou
al
pe
organi
şi
centrale
Manea
tovarăşii Niculescu-Mizil, Mănescu, instituţii obşteşti, activişti de a Partidului Social-Democrat
expoziţiei:
în
1893
„Crearea
trimestrial
zaţii
Paul
Gheor
MARII ADUNĂRI NATIONALE ghe Pană, Gheorghe Rădu prinderile bucureştene. din între al Muncitorilor din România
partid şi de stat, personali
tăţi ale vieţii ştiinţifice, oa
lescu, Virgil Trofin, Ilie Ver
constituie un moment de în
meni
muncii
ai
Maxim
Berghianu,
deţ,
semnătate istorică în dezvol
îndeplinit
Gheorghe Cioară, Florian Dă
tarea luptelor sociale din ţa
Numeroşi cetăţeni ai Capi
Drăgan,
Constantin
nălache,
organizarea
în
noastră,
ra
Emil Drăgănescu, Janos Fa talei fac o caldă şi însufle clasei muncitoare pe plan na
I.M. HUNEDOARA zekas, Petre Lupu, Dumitru ţită primire conducătorului ţional, începutul afirmării
iubit al partidului şi statu
Lucrările sesiunii a zecea a Adunare Naţională a inclus prîm-vicepreşedinte al Comi pentru agricultură şi silvicul Popescu, Leonte Răutu, Va lui nostru ; ei scandează cu sale in principalele probleme
sile Vîlcu, Ştefan Voitec, Io-
actualei legislaturi a Marii A- pe ordinea de zi un nou tetului executiv al Consiliului tură — eliberarea tovarăşului îndrumate cu competenţă sif Banc, Constantin Băbălău, înflăcărare „Ceauşescu — care frămîntau viaţa social-
dunâri Naţionale au conti punct : eliberarea din funcţia popular judeţean Botoşani. Barbu Popescu, numit şeful de organizaţiile de partid, Petre Blajovici, Cornel Bur P.C.R.", „Ceauşescu — P.C.R.". politieă a societăţii din acea
nuat, joi, cu dezbaterea ce de procuror general al Re După discutarea pe artico Departamentului agriculturii colectivele unităţilor miniere tică, Miron Constantineseu, Pionieri oferă cu dragoste vreme".
lorlalte puncte aflate pe ordi publicii Socialiste România a le a proiectelor de legi, Ma de stat, membru al guvernu din bazinul Poiana Ruscăi Mihai Dalea,. Miu Dobrescu, garoafe roşii tovarăşului
nea de zi. tovarăşului Alexa Augustin, în rea Adunare Naţională a a- lui, şi alegerea tovarăşului au muncit in ultimul timp cu Aurel Duca, Mihai Gere, Ion Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Emoţionantă retrospectivă,
In sală, alături de deputaţi vederea pensionării sale, şi doptat succesiv, în unanimi Nicolae Babici ; la Comisia mai multă strădanie şi pa Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Pa- Elena Ceauşescu. expoziţia însumează un ma
erau prezenţi numeroşi invi alegerea noului procuror ge tate, prin vot secret cu bile, pentru consiliile populare şi siune pentru realizarea rit re număr de piese documen-
taţi — membri ai CC. al neral al Republicii Socialiste ' legile pentru modificarea Co administraţia de stat — elibe mică şi depăşirea sarcinilor tilineţ, Ion Păţan, Mihai Te- Cuvîntul de deschidere
P.C.R., miniştri, conducători România. dului penal şi Codului de pro rarea tovarăşului Nicolae Mi- de producţie ce le sint în lescu, Iosif Uglar, Richard este rostit de tovarăşul Mih-
de instituţii centrale şi orga Ministrul justiţiei, tovarăşul cedură penală ale Republicii hai, numit ministru secretar credinţate. O dovadă con Winter, Ştefan Andrei, Ion nea Gheorghiu, preşedintele (Continuare in pag. a 4-a)
nizaţii obşteşti, activişti de Teodor Vasiliu, a prezentat Socialiste România, precum şi de stat, şi a tovarăşului Tra cludentă o constituie in a-
partid şi de stat, oameni ai expunerea la proiectele de ale Legii nr. 23/1969 privind ian Gîrba, numit ambasador, ceastă privinţă însuşi faptul
muncii, personalităţi ale vieţii legi pentru modificarea Co executarea pedepselor. şi alegerea tovarăşilor Gheor că pe ansamblul întreprin
noastre economice, ştiinţifice, dului penal şi Codului de pro S-a trecut apoi la alegerea ghe Oiţă şi Gheorghe Bobo- derii miniere Hunedoara s-a
sociale şi culturale, ziarişti. cedură penală ale Republicii noului procuror al Republicii cea ; la Comisia juridică - îndeplinit cu 2 zile înainte Sarcinile anului 1973-realizate la nivel maximal!
de termen planul trimestrial
La intrarea în sala de şe Socialiste România, precum şi Socialiste România. Deputaţii eliberarea tovarăşului Emil de producţie.
dinţe, conducătorii de partid a Legii nr. 23/1969 privind au votat, prin buletine, eli Bobu, numit ministru de in Cu toate că realizările ob
şi de stat sint întîmpinaţi cu executarea pedepselor. berarea din această funcţie a terne, şi alegerea tovarăşului ţinute în prima parte a tri RITMICITATE . CĂUTATE - EFICIENTĂ
Pavel Chiorean.
Raportul Comisiei juridice
vii aplauze. a Marii Adunări Naţionale, tovarăşului Alexa Augustin, în Ordinea de zi fiind înche mestrului au fost mai puţin
vederea pensionării sale, şi
In loja din dreapta iau loc care a examinat şi discutai au ales în unanimitate pe to iată, lucrările sesiunii vor con satisfăcătoare, colectivul în
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, aceste propuneri de modifi varăşul Filimon Ardeleanu ca tinua în comisiile permanente, treprinderii a creat premise
Manea Mănescu, Paul Nicu- cări, a fost citit de deputa procuror general al Republi care vor examina proiectele le intrării în cea de-a patra
lescu-Mizil, Gheorghe Pană, tul Traian lonaşcu, preşedin cii Socialiste România. de legi ce urmează a fi su lună a anului cu o produc
Gheorghe Rădulescu, Virgil tele comisiei. In încheierea şedinţei de puse spre dezbatere, în con ţie industrială suplimentară Mina Vulcan—fruntaşă pe bazinul carbonifer
Trofin, Mie Verdeţ, Maxim Ber- La discuţia generală asu joi, la propunerea Biroului tinuare, in şedinţe plenare in valoare de circa 2 milioa
ghianu, Gheorghe Cioară, pra respectivelor proiecte de Marii Adunări Naţionale, de ale Marii Adunări Naţioncrle, ne lei.
Florian Dănălache, Constantin legi, au luat cuvîntul depu putaţii au aprobat, prin vot aducindu-şi totodată la înde
Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja- taţii: loan Ceterchi, preşedin deschis, o serie de modificări plinire sarcinile ce fe revin UZINA CHIMICA al Văii Jiului! Unde se află secretul
nos Fazekas, Petre Lupu, tele Consiliului legislativ, E- in componenţa unor comisii din împuternicirea Consiliului
Leonte Răutu, Vasile Vilcu. ORĂŞTIE
milian Nucescu, preşedintele permanente ale Marii Adunări de Stat.
In loja din stingă se află Tribunalului Suprem al Repu Naţionale: la Comisia consti Data convocării viitoarei
Colectivul cinstei şi onoa-
membrii Consiliului de Stat. blicii Socialiste România, Tu- tuţională — eliberarea tovară şedinţe a plenului Marii Adu rei de la Uzina chimică O- acestui reviriment?
La propunerea făcută în dor Gheorghe, vicepreşedinta şului George Macovescu, nu nări Naţionale urmează să fie răştie - care s-a angajat să
numele Biroului M.A.N., de al Comitetului executiv al mit ministru al afacerilor ex comunicată din timp. v finalizeze cincinalul în 4 ani
tovarăşul Ştefan Voitec, care Consiliului popular judeţean terne, şi alegerea tovarăşului şi jumătate - se înscrie şi
a prezidat şedinţa, Marea Buzău, Octavian Cratchi, loan Ceterchi la Comisia (Agerpres) de data aceasta în plutonul Un bilanţ semnificativ: 12 000 tone Am stat de vorbă cu ingi
nerul Mihai Cioiu, şeful sec
fruntaş al unităţilor economi torului IV. Colectivul pe ca-
ce, raportînd îndeplinirea de cărbune extras peste prevederi re-1 conduce interlocutorul
Expunerea la proiectele de legi pentru modificarea Codului penal, înainte de termen a sarci este fruntaş pe mină. A în
nilor maximale planificate
pe primul trimestru al anu Preocupări pentru amplificarea cheiat trimestrul cu 10 zile
o
devreme
mai
pceliminînd
Codului de procedură penală şi a Legii nr. 23/1969 lui. succeselor producţie suplimentară pină
Prin creşterea productivită
ţii muncii cu aproape 420 In bilanţul general al Văii tilnirea cu activul de partid la finele Iui martie de pe
ste 5 000 tone de cărbune.
privind executarea pedepselor lei pe salariat, colectivul u- Jiului pe primul trimestru. al Văii Jiului din toamna a- — „Secretul" ?
zinei a realizat peste preve
derile primului .trimestru o Exploatarea minieră Vulcan nului trecut şi privind creşterea — Am depus un interes
îmbunătăţirea
un
s-a
înscris
producţiei
cu
rezultat
producţie globală şi marfă fructuos : 12 000 tone de căr condiţiilor de muncă şi de deosebit în aprovizionarea, pe
prezentată de tovarăşul Teodor Vasiliu, ministrul justiţiei suplimentară de 2,3, respec bune peste plan. O cifră pli viaţă ale minerilor. cît posibil, sută la sută a
tiv 1,7 milioane lei, concre nă de semnificaţii. Se ştie că Acesta este un adevăr va brigăzilor, îneît să nu piar
dă timp cu transportul ma
Infăţişînd, din însărcina fermitatea In combaterea de procuror sau de instanţa In acelaşi ti'mp, pentru tizată în mai mult de 23 to în întrecerea pe Vale. E M. labil pentru întregul bazin terialelor. In plus, am căutat
rea Consiliului de Miniştri, manifestărilor antisociale. judecătorească. sporirea operativităţii în ac ne produse din mase plasti Vulcan a fost ani în'şir pur carbonifer. Dar ce eveniment ca atît şeful de sector cit şi
unele modificări ce se pro In aces scop, s-a conside Se prevede, de asemenea, tivitatea organelor judiciare, ce şi 17 tone de pigmenţi tătoarea lanternei roşii. Din deosebit s-a produs la Vul locţiitorul să fie prezenţi in
pun a fi aduse Codului pe rat indicată introducerea u- pentru infracţiunile cu un se prevede lărgirea substan metalici, în alte produse. octombrie anul trecut a în can ? Ce măsuri, ce fapte au fiecare zi nu numai în schim
nal, Codului de procedură pe nor dispoziţii prin care se grad redus de pericol social ţială a competenţei judecăto ceput să-şi îndeplinească pla ridicat mina pe primbl loc ? burile I şi II, ci şi în schim
nală şi Legii privind execu prevede posibilitatea pentru posibilitatea executării pe rilor şi unităţilor locale de nul, iar în anul acesta hotfi- — N-am făcut nimic deo burile III şi IV. Este un lu
tarea pedepselor, vorbitorul procuror sau instanţa de ju depsei prin muncă, fără pri procuratură, precum şi ri rîtor al cincinalului a dema sebit — spunea cu modestie cru îndeobşte cunoscut că a-
a spus : decată de a decide că nu vaţiune de libertate. Munca nele simplificări în activita Astăzi, vineri 30 martie, rat bine, după cum atestă şi unul dintre fruntaşii rnrnei, tunci cînd minerii te văd la
Aplicarea în practică a le constituie infracţiune acele corecţională nu se poate dis tea de urmărire penală. posturile noastre de radio rezultatul enunţat. brigadierul Constantin Popa, frontul de lucru, îţi simt a-
gislaţiei penale — ce s-a do fapte care, deşi prevăzute de pune decit dacă pedeapsa a- Propunerile de îmbunătă şi televiziune vor transmi Cum se explică revirimen şeful unei formaţii de fron- jutorul şi îndemnul, muncesc
vedit un instrument activ în legea • penală, în concret nu plicată este închisoarea de ţire a legislaţiei penale — a te direct de Ia Sala Pala tul ? Am căutat răspunsul la talişti din sectorul III. Ne cu mai multă tragere de ini
combaterea faptelor antiso- - prezintă pericolul social ne cel mult doi ani, fiind ex relevat în încheiere vorbito tului Republicii Socialiste această întrebare în discuţi-/ străduim să dăm valoare cit mă. De regulă, toate brigăzi
ciale — a învederat că pen cesar pentru existenţa unei ceptate expres infracţiunile rul — consacră, prin carac România Adunarea festi ile purtate cu mineri, cu ca mai mare fiecărui minut din le din cărbune îşi îndepli
tru asigurarea în continuare infracţiuni. La luarea hotărî- grave. terul şi finalitatea lor, uma vă organizată cu prilejul dre de conducere. Răspunsul cele şase ore din program, nesc sarcinile lunare. Sp i-
a unei cit mai bune admi rii, procurorul sau instanţa O altă modificare ce se nismul socialist al legisla împlinirii a „80 de ani de a fost unanim : prin aplica să folosim cit mai bine uti vesc însă cazuri cînd o bri
nistrări a justiţiei sint nece va ţine seama de modul, mij propune se referă la aplica ţiei noastre penale: ele sint Ia crearea partidului poli rea consecverită a unor mă lajele, capacitatea abatajului. gadă întîmpină greutăţi. In
sare unele modificări, care loacele şi. împrejurările în rea amenzii pentru un nu menite să asigure, tot mai tic al clasei muncitoare suri bune luate pe baza in Sîntem mai bine asiguraţi cu
să permită o evaluare mai care fapta a fost săvîrşită, măr mai mare de infracţiuni mult prevenirea săvîrşirii de din România'. dicaţiilor date de secretarul tot ce avem nevoie la locul M. CRISTESCU
realistă a gradului de peri de scopul urmărit, de urmă şi majorarea limitelor aces fapte antisociale, fără a se Transmisia va avea loc de muncă, avem posibilita
col social .concret al fapte rile produse şi de persoana teia, în. funcţie de gravita slăbi fermitatea în combate în jurul orei 17,00. general al partidului, tovară tea să producem după pu
lor ce cad sub incidenţa le făptuitorului. Totodată, pen tea faptelor. rea faptelor penale. îmi ex şul Nicolae Ceauşescu, la în- terea şi voinţa noastră. (Continuare in pag. a 2-a)
gii penale şi instituirea unui tru ca asemenea fapte să nu, Prin modificările propuse prim convingerea că adopta
sistem mai variat de indivi rămînă nesancţionate, se in se prevăd şi alte îmbunătă rea proiectelor prezentate va
dualizare a pedepselor, spre stituie în privinţa lor sanc ţiri ale reglementării actua contribui la întărirea ordinii
a se conferi posibilităţi mai ţiuni cu caracter administra le, privind recidiva, efecte de drept, a legalităţii, servind
largi de reeducare a celor tiv — mustrarea, mustrarea le circumstanţelor atenuante interesele societăţii noastre Campania agricolă de primăvară
care încalcă legile, fără ca cu avertisment sau amenda şi conţinutul unor infrac
prin aceasta să se slăbească — ce pot fi aplicate numai ţiuni. socialiste.
Din principalele prevederi ale legilor privind modificarea In toate unităţile—ritmul
Codului penal, Codului de procedură penală şi a legii
privind executarea pedepselor de munca trebuie intensificat!
Draşo-
Avram
Ţăranii cooperatori şi me
Noile proiecte de legi a- mustrare, mustrare cu aver plini obligaţiile ce-i revin şi tă dacă în intervalul de timp canizatorii, mobilizaţi de or tina, Ilie Jura, loan Fihban Mecanizatorul de cooperatoa zefa Bădică, Cristina Sehnei-
ajutat
veanu,
şi alţii — ne spunea tovară
der, Iozefa Irimie şi altele,
optate joi de forul suprem tisment sau amendă. desemnează un colectiv care de la încetarea obligării la ganizaţiile de partid, mun şul Mihai Huieţ, preşedinte rele Victoria Popa şi Dorina au plantat 5 ha cu ceapă,
ţării completează legisla- Pentru a se asigura în mai îi va supraveghea conduita, muncă corecţională şi pînă cesc cu sîrguinţă, din zori şi le cooperativei — au făcut Cismaş — ne spuneau ing. Alte cooperatoare, între care
a penală actuală, care şi-a mare măsură reeducarea in sprijinindu-1 în vederea în la împlinirea duratei pedep pînă seara, la executarea lu se aflau Maria Gîrliştean,
3vedit viabilitatea în cursul fractorilor, prin muncă, s-a dreptării sale. Condamnatul sei, cel condamnat nu a să- crărilor de pregătire a tere Lucrările de pregătire a terenului şi semă Ghifta Cacuci şi Paraschiva
jlicării sale, contribuind la prevăzut posibilitatea obligă nu are dreptul la concediu virşit din nou o infracţiune. nului şi semănat, la întreţi nat — preocupare de prim ordin a lucrători Avram au plantat un heet3r
mai bună apărare a ordi- rii la prestarea unei munci de odihnă, durata pedepsei Prin modificările aduse Co nerea răsadurilor, plantarea cu salată.. Mulţi cooperatori
:i de drept socialiste şi la utile pentru societate a per nu se socoteşte la calcularea dului de procedură penală în cîmp a legumelor şi alte lor de pe ogoare munceau aici la împrăştiatul
ifăptuireâ mai eficientă a soanelor care săvîrşesc in vechimii în muncă, nu poa s-a prevăzut procedura de lucrări de sezon. Munca pe Forţa de muncă, toate mijloacele mecanice gunoiului de grajd, udatul
uliticii penale, a statului fracţiuni ce nu prezintă o te părăsi, fără aprobarea or urmat în cazul faptelor ca ogoare s-a intensificat. Or şi atelajele — utilizate cu randament sporit răsadurilor de varză timpu
Dstru, în etapa actuală. gravitate deosebită. Munca ganului de miliţie, localitatea re nu prezintă pericol social ganele comunale de partid şi şi cît mai eficient rie şi de vară.
unde se află organizaţia so
Din practica aplicării aces- urmează să se efectueze fără cialistă în, care prestează al unei infracţiuni, în cazul de stat au luat măsuri şi a- Cu forţe sporite
i legislaţii a rezultat însă- privaţiune de libertate. Ast munca. obligării condamnatului la sigură ca întreaga activitate arături, în zilele de 28 şi 29 Vlad Georgescu, şeful fermei,
îcesitatea unor modificări, fel, procesul reeducării şi munca corecţională, precum să fie temeinic organizată şi martie, pe o suprafaţă de 22 şi Emil Pauleţ, şeful secţiei In comuna Băcia — ne
întru a nu se mai menţine îndreptării acestor infractori In modificările aduse Co şi pentru punerea în execu munca să se desfăşoare în ha, iar Costică Rentea şi loan de mecanizare — au plantat spunea tovarăşul Traian Cris-
i sfera de aplicare a legii are loc în cadrul unui colec dului penal se menţionează tare a amenzilor penale. Jn condiţii optime. Iată ce am Vizitiu au pregătit 45 ha te o suprafaţă de 5 ha. Meca toiu, secretarul comitetului
;nale faptele mărunte ce tiv de muncă, fără ca aceşti că dacă cel condamnat a e- cadrul aceloraşi preocupări, constatat în raidul întreprins ren destinat culturii sfeclei nizatorul Petru Paveluc a comunal de partid, primarul
u prezintă gradul de peri- condamnaţi să fie rupţi de xecutat cel puţin două treimi a fost realizată o stabilire în mai multe unităţi aparţi- de zahăr. De asemenea, Ia însămînţat 5 ha cu morcovi comunei — se lucrează cu
>1 social al unei infracţiuni, viaţa socială. Munca corec din durata pedepsei, a dat mai judicioasă a competen nînd consiliului intercoope- ferma legumicolă s-au însă- şi 6 ha cu pătrunjel. Alţi forţe sporite la pregătirea şi
-ecum şi pentru a se insti- ţională se execută pe şan dovezi temeinice de îndrep ţei de supraveghere a urmă ratist Simeria. mînţat în aceste zile 7,5 ha mecanizatori, între care Ni fertilizarea terenului, la arat
ii un sistem mai variat de tiere, în unităţi agricole, fo tare, a avut. o bună condui ririi penale de către procuror^ Insămînţează sfecla de cu morcovi, 5 ha cu pătrun colae Boltan, Pavel Vinerean, şi semănat. Pînă în prezent
mcţionare a infracţiunilor restiere ori in alte- organiza tă, a fost disciplinat şi stă precum şi a competenţei or jel şi s-au plantat 5,5 ha cu loan Ganea şi Alexandru s-au însămînţat 15 ha cu orz
de individualizare a pe- ţii socialiste, infractorul ur- ruitor în muncă, instanţa ganelor de urmărire penală ceapă. Mazilac, au transportat în şi 10 ha cu trifoi, un hectar
îpselor, menit să asigure mînd să presteze o activita poate dispune încetarea obli şi instanţelor judecătoreşti, zahăr Au început plantatul cîmp 240 tone de gunoi de cu spanac şi s-a plantat un
osibilităţi mai largi de re- te productivă sau de specia gării la muncă corecţională, lărgindu-se competenţa pro grajd. Marcel Giolcantina, hectar cu salată, rntr-adevăr
lucare a făptuitorului, fă- litate. In timpul prestării la cererea organului colectiv curorilor de la unităţile loca La cooperativa agricolă din Vasile Beni şi Viorel Chiş la C.A.P. Băcia se lucra la
i a se slăbi fermitatea muncii, condamnatul nu poa de conducere al organizaţiei le de procuratură, precum şi Sîntandrei s-a început semă cartofilor au arat 20 ha, iar Victor arat cu 10 tractoare. In două
, combaterea manifestărilor te ocupa funcţii de conduce socialiste în care condamna sfera cauzelor care vor fi natul sfeclei de zahăr. In pri La ferma legumicolă a Bogdan a discuit 24 ha. Un zile — 28 şi 29 martie — se
ma zi de muncă mecanizato
ntisociale grave. Astfel, in re, administrative, instruc- tul prestează munca. Pe judecate, în primă instanţă, rul Vasile Birar a semănat 7 C.A.P. Simeria s-a început număr de 40 cooperatoare,
odul penal au fost intro- tiv-educative sau de gestiu deapsa se consideră executa- de către judecători. ha. Mecanizatorii Aurel Cos- plantatul cartofilor de vară. dintre care amintim pe So
îse unele prevederi potrivit ne. fia Bertoi, Măriţi Irimie, Io- (Continuare în pag. a 2-a)
irora fapta prevăzută de Astfel în Legea nr. 23/1969
:gea penală nu constituie privind executarea pedepse
[fracţiune dacă nu prezintă lor s-au prevăzut dispoziţii LA EXPORT manifestare are loc as va, In sala şcolii profe noi cadre necesare activi
•adul de pericol social nece- referitoare la modul de sta tăzi, la aceeaşi oră, la sionale de materiale de tăţii feroviare. Astfel, Ia la şi acţiuni de gospodări VREMEA
înfrumuseţare
re
co
a
ir pentru existenţa unei in- bilire a locului în care se Unităţile agricole din magazinul „Eva‘‘ din De construcţii. Deva, peste 50 de elevi munei. Printre realizările
vor
unde
de
•acţiuni. Sint arătate, tot- prestează munca corecţiona judeţul nostru şi-au ono va, noi modele fi de prezenta CONSFĂTUIRE PRIVIND au încheiat pentru curînd lor se înscrie plantarea a Pentru 24 oro
confec
te
meca
cursurile
100 tei şi curăţarea a pe
ăată, şi criteriile de care lă, la condiţiile de efectuare rat exemplar prevederile ţii pentru femei. CULTURA CARTOFILOR nici de locomotivă şi au ste l 000 mp zonă verde,
planului
trimestrial
de
a acesteia, la cotele ce se re
■ebuie să se ţină seama in ţin din remuneraţia cuveni export la carne. Recent, tomotor, lăcătuşi revizie în faţa magazinului, consi
Vreme
în
uşoară
răci
s-a livrat un lot de peste
Ieri, la Haţeg, a avut loc
plicarea acestora, prevederi 400 capete tineret bovin, FESTIVALUL o consfătuire de lucru pri vagoane şi cantonieri. permanentei liului popular şi şcolii ge re. Cerul va fi mai mult
linia
Pe
In
acţiu
.im sint: atingerea minimă tă celui condamnat, în ra din care mai mult de 300 GIMNASTICII MODERNE vind cultura cartofilor. La preocupări pentru pregă nerale. fost aceeaşi teii şl acoperit. Temperatura mi
ne
văruiţi
au
dusă unor valori sociale, port de veniturile realizate s-au expediat de la com consfătuire au participat tirea de noi cadre şi per pomii din Burjuc. aflăm nimă va fi cuprinsă între
grade,
şi
iar
pregătirii
pro
onţinutul concret al faptei, şi de situaţia sa familială, plexul intcrcooperatist din Se desfăşoară din plin, ingineri şefi, preşedinţi, şefi fecţionarea zilele trecute, de la Lucreţia Radu, se minus 2 va o oscila intre
maxima
Orăştie.
fesionale,
mecanizare
iodul şi mijloacele de să- precum şi la obligaţiile pe în aceste ale zile, repetiţiile ai secţiilor de unităţile cu la Simeria, au început cretara Comitetului comu 9 şi 13 grade. Vînt în ge
servesc
care
10
nal, Burjuc al U.T.C.
an
celor
generale
îrşire a acesteia, urmările care acesta le are în timpul NOI MODELE sambluri şcolare de gim suprafeţe mai mari desti cursurile şcolii de gradul neral slab din sud-est.
respective,
roduse, scopul urmărit, îm- executării pedepsei. este DE CONFECŢII nastică modernă din De nate culturii preşedinţi ai I M, iar în toate ramuri PRIMII PE JUDEŢ
regio
ale
activitate
condamnat
le
de
cel
Dacă
şi
precum
Petroaşni,
rejurările în care a fost va, Hunedoara, Simeria, Ha consiliilor intercoopera- nalei se desfăşoară cursuri La Hunedoara a avut Pentru următoarele
Călan,
Brad,
omisă, precum şi persoana minor, cotele se reduc la Ieri după-amiază, la ţeg şi Orăştie, care se vor tiste. de perfecţionare â pre loc o analiză asupra des
jumătate. gătirii profesionale. făşurării activităţii de in două iile
i conduita făptuitorului. In In cazul condamnaţilor ca orele ÎS, la magazinul „E- alinia la startul etapei ju INTENSA ACTIVITATE venţii, în toate şi întreprin
raţiona
inovaţii
primului
deţene
a
festival
lizări
celaşi timp, pentru ca ast- re au, potrivit legii, per legant" din Deva, O.C.re de acest gen, organizat DE PREGĂTIRE ACŢIUNE DE derile şi instituţiile din Vremea se menţine re
or
a
produse
industriale
căi
judeţ.
Regionala
de
2I de fapte să nu rămînă soane în întreţinere, cotele ganizat prezentarea noilor de C.C. al U.T.C. şi Mi PROFESIONALA MUNCĂ PATRIOTICĂ ferate Deva si Combina lativ rece, cu cerul mai
Invă-
nisterul
şi
Educaţiei
prevăzute se diminuiază. In cadrul Regionalei de mult acoperit, favorabilă
otuşi nepedepsite, procurorul modele de confecţii băr ţămintului. De curînd, tinerii din tul siderurgic Hunedoara
Conducerea organizaţiei are căi ferate Deva se acor comuna Burjuc, mobili s-au situat pe primul loc ploilor slabe. Vînt slab,
i instanţa de judecată au îndatorirea să creeze con băteşti pentru sezonul de Etapa judeţeană va a- dă o atenţie deosebită zaţi de comitetul comunal în această importantă în din vest. Temperatura sta
primăvară-vară. Aceeaşi
reptul de a aplica sancţiuni damnatului condiţii de mun vea loc duminică, la De problemei pregătirii de al U.T.C., au participat trecere. ţionară.
:u caracter administrativ — că pentru a-şi putea înde-