Page 103 - Drumul_socialismului_1973_03

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 666 © VINERI 30 MARTIE 1973

Materialized măsurile
stabilite de secretariatul
Comitetului
Munca educativă şi culturală partid pregătirii judeţean de Amplă şi complexă activitate de aplicare a Decretului Consiliului de Stat
privind
îmbunătăţi­
rea
tehnico-pro-
ductive a elevilor, condu­
cerea Liceului din Haţeg, privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice
nu se poate realiza în colaborare cu întreprin­
derea de industrie locală şi
Cooperativa de artă popu­
lară şi meşteşuguri artisti­
cu jumătăţi de măsură ce „Haţegana“, sub îndru­ Io(i cui redistribuiţi vor I structură personal
de
organelor
locale
marea
partid şi de stat, desfăşoa­
ră, In aceste zile, ultimele
Din satul Balomir, apar- de popularizare a legilor, a tiviştilor Comitetului jude­ pregătiri pentru inaugura­
ţinind comunei Sîntămăria- documentelor de partid- şi ţean U.T.C. nu este destul rea celei de a doua micro- lucra în producţie. realistă, care să nu
Orlea, am primit de curînd de stat, cadrele didactice de consistentă. Intreprinderi şcolare din ju­
la redacţie o scrisoare prin petrecîndu-şi majoritatea E adevărat că organizaţia deţ.
care semnatarul atrăgea a- timpului din zi In alte lo­ de tineret din Balomir e Ce îşi propune noua ca­
tenţip asupra unor defici­ calităţi mică. In sat însă domici­ tedră obştească, de la Li­ ismeni nu va părăsi uzina stânjenească producţia
enţe în munca politico-edu- Cu sprijinul căminului liază un număr mare de u- ceul din Haţeg, să înfăptu­
cativă şi cultural-artistică a cultural de centru din Sîn- tecişti, după cum ne infor­ iască, In viitor, pentru a-
organizaţiei de tineret din tămăria-Orlea, la Balomir mează secretarul organiza­ propierea dezideratului şcoa- Ampla acţiune de reor­ rind astfel acest sector de
localitate. Se semnala slaba au avut loc întîlniri ale ţiei de partid pe briga­ lă-producţie cit mai mult bază al uzinei. Dintre ei, — In urma aplicării De­ ficarea a 136 de muncitori
activitate pe care o desfă­ brigăzii ştiinţifice cu cetă­ da C.A.P., Danciu Drăghlci. de realitate 7 Ne răspunde ganizare a activităţii între­ 28, care aveau pregătire cretului privind stabilirea în cele mai diverse activi
centralelor
şoară organizaţia U.T.C. ţenii. Cu această ocazie s-a Majoritatea figurează însă tovarăşul Ioan Groza, di­ prinderilor in şi lumina re­ profesională, au fost repar­ normelor unitare de struc­ tăţi : argăsitorie, înnobilări,
industriale,
din sat şl cea comunală răspuns întrebărilor culese în evidenţa organizaţiilor rectorul liceului. centului Decret privind sta­ tizaţi la locuri de muncă tură pentru unităţile econo­ croitorie şi cusătorie de
pentru mobilizarea tineri­ precum şi celor adresate din întreprinderile in care bilirea normelor unitare de concrete, şi-au luat deja mice, Fabrica „Vidra“ O- confecţii din blană etc.
lor la acţiuni diverse, în- lucrează, la Călan şi Sime- structură pentru unităţile posturile în primire, lucrea­ răştie şi-a reorganizat acti­ — Pentru realizarea aces­
tîrzierea dării In folosinţă ria. In localitate, prezenţa ză efectiv, contribuind la vitatea în mod mai realist, tui scop este necesară însă
a căminului cultural şi de FieiiîiiT lor se reduce doar la aceea economice, se desfăşoară cu sporirea producţiei materia­ ponderea personalului teh- şi o asistenţă tehnică-profe-
aici munca cultural-artisti­ de „chiriaş grăbit". Ne în­ bune rezultate in judeţul le. Alţi 16 vor urma cursuri nico-administrativ coborînd sională corespunzătoare.
nostru, ca dealtfel în În­
că improvizată ce are loc. DE DUCAŢIE trebăm : cită muncă, porni­ treaga ţară. de recalificare fără scoate­ la 5 la sută din totalul sa­ — Intr-adevăr. Iată de ce
E
Se menţionează, de aseme­ tă din proprie iniţiativă, La Uzina de utilaj mini­ rea din producţie, organi­ lariaţilor, ceea ce a condus unul dintre cei doi ingineri
nea, influenţa la care slnt au desfăşurat uteciştii din er Petroşani — unitate e- zate în uzină, în meseriile la sporirea numărului de şefi ai fabricii a preluat
predispuşi unii tineri din SOCIALISTĂ Balomir pentru a se da mai conomică specializată în de strungari, frezori, bobi­ muncitori de bază şi deci conducerea unei secţii pro
partea sectelor religioase. repede în folosinţă căminul construirea şi repararea u- natori. Fiecare va avea po­ la creşterea producţiei de ductive, înlesnind ornai bu­
Pentru verificarea fapte­ !l ACŢIUNE cultural ? Din păcate, pre­ tilajului minier din exploa­ sibilitatea să-şi aleagă me­ bunuri materiale. nă asistenţă tehnico-profe-
lor consemnate In scrisoa­ zenţa lor la realizarea con­ tările Văii Jiului, unitate seria care îi place. Aceştia Pornind de la această sională şi, în acelaşi timp,
re, purtăm discuţii cu se­ strucţiei a fost minimă. 16 sînt, în totalitate, la o primă consideraţie, pe care o urgentare a aplicării unor
cretarul comitetului de par­ spontan In sală, s-au purtat Peste aproximativ o şăp- aflată în plin proces de ex­ vîrstă la care nu le va fi a făcut-o tovarăşul Ioan noi tehnologii de lucru.
—
tindere
modernizare
şi
tid şi primarul comunei, discuţii apropiate cu cei tămînă, aşa după cum ne acţiunea de aplicare a nor­ greu să-şi însuşească în Probsdorfer, directorul fa­ — Ce aspect particular
loan Dumitru, cu alţi fac­ prezenţi. Ba Şcoala gene­ asigura primarul comunei, melor unitare de structură scurt timp şi In bune con- bricii, am făcut o succintă consideraţi că a intervenit
tori de răspundere din Sin- rală de 10 ani îşi desfăşoa­ căminul va fi terminat. El este pe terminate. Au fost diţiuni o meserie, devenind investigaţie în rîndul noi­ în activitatea de la „Vidra"
tămăria-Orlea şi Balomir. ră, de asemenea, activita­ va fi dotat cu mobilierul comasate o serie de servi­ muncitori de nădejde ai u- lor servicii şi birouri re­ în urma aplicării Decretu­
Acum doi ani, In această tea un cerc de ateism şti­ necesar, cu un televizor ca­ cii, birouri, secţii şi atelie­ zinei, oameni utili societă­ cent organizate. lui privind stabilirea nor­
localitate a început con­ inţific In care slnt cuprinşi re în momentul de faţă se re în mai puţine comparti­ ţii. Ne vom preocupa să le — Este de datoria mea melor unitare de structură
strucţia unui cămin cultu­ elevi, printre care mulţi din află în magazia consiliului. Prin componenţa sa, cu- mente, mai puternice, cu creăm toate condiţiile de să precizez că şi în fabrica pentru unităţile economice ?
ral care nici In momentul Balomir. In şedinţele aces­ Un grup Insă de certaţi cu prinzînd cadre din şcoală, atribuţiuni precise, a căror muncă şi de studiu, să le noastră s-au manifestat pî- — adresăm o nouă întreba­
de faţă nu este terminat. tuia slnt abordate teme ca : disciplina nu au aşteptat maiştri. specialişti şi alte activitate este coordonată cultivăm respectul pentru nă nu de mult forme de re directorului fabricii.
Cu clţiva ani In urmă s-a ri­ „Originea şl conţinutul clipa clnd uşa de la intra­ cadre din întreprinderile direct, nemijlocit, de ca­ meserie, încrederea In for­ concentrare în aparatul — In primul rînd este
dicat o şcoală generală de divinităţii", „Cunoaşterea re le va fi larg deschisă la patronatoare, catedra ob­ drele cele mai competente. ţele fizice şi capacitatea in­ funcţional a unor cadre cu vorba de eliminarea unor
4 ani. In această perioadă, ştiinţifică şi credinţa reli­ inaugurare, ci au pătruns ştească a microîntreprinde- In felul acesta, structura telectuală de care dispun. mai- multă sau mai puţină verigi intermediare între
aşa după cum ne informea­ gioasă" ş.a. cu forţa Înăuntru pentru a rii noastre urmăreşte reali­ de producţie, concepţie şi — Cum a fost redistri­ specializare în defavoarea conducere-concepţie şi acti­
ză învăţătoarea Tiberia Pe linia educării ateist- se porni pe chef şi joc. zarea pe un plan superior buit elementul feminin ? evidentă a producţiei — ne vitatea productivă. Acesta
întărită
fost
Boantă, directoarea căminu­ ştlinţifice a elevilor, a ti­ Pentru curmarea unei a sarcinilor privind legarea dezvoltare a bine pregătit — Am chibzuit cu multă spune şeful biroului perso­ este aspectul general. Trans­
personal
cu
lui, acţiunile cultural-edu­ nerilor în general, un a- astfel de situaţii, a slabei mai strînsă a Invăţămîntului profesional, care îşi va pu­ grijă ca toate cele 22 de nal, Ioan Ocolişan. Pornind pus la specificul activităţii
cative s-au desfăşurat In- port însemnat trebuie să-şi activităţi politico-ideologice cu practica productivă, pen­ tea pune în valoare inteli­ femei provenite din pos­ de la această realitate şi noastre, mă voi referi doar
tr-una din sălile de clasă aducă şi organizaţiile co­ şi cultural-educative de aici tru integrarea mai rapidă a genţa tehnică, cunoştinţele turi administrativ-funcţio- avînd în vedere „greuta­ la activitatea primitorilor-
ale şcolii, In condiţii im­ munală şi sătească U.T.C. se impune intervenţia ho- absolvenţilor într-o activi­ de specialitate acumulate năreşti să (ie repartizate la tea" fostelor noastre servi­ distribuitorilor. Pînă acum
proprii. Despre activitatea lor, Insă, tărîtă a comitetului comu­ tate social utilă. Cunoaşte­ în anii de studii superioa­ locuri de producţie cores­ cii, s-a hotărît desfiinţarea aceasta era executată în
Situaţia de provizorat In secretarul comitetului de nal de partid. Acesta tre­ rea de către elevi a struc­ re, redueîndu-se, în acelaşi punzătoare pregătirii şi po­ tuturor serviciilor şi trans­ multe cazuri de maiştrii
găzduirea acţiunilor cultu­ partid ne spunea că este buie să urmărească cu mai turii organizatorice a între­ timp, structura administra- sibilităţilor lor. Unele a- formarea lor în birouri. In sau şefii de formaţie care
ral-educative a generat In­ extrem de firavă. Acestea multă atenţie şi în perma­ prinderilor economice, a tiv-funcţională, care nu-şl veau calificare obţinută acest fel, 29 de funcţionari în locul supravegherii di­
să o apreciabilă doză de nu reuşesc să abordeze cu nenţă munca ce se desfă­ modului de aplicare în justifica pe deplin forma prin şcoala profesională, au fost integraţi în activi­ recte a producţiei se ocu­
dezinteres din partea facto­ răspundere, cu spirit de practică a unor forme ale de organizare. dar, absolvind liceul de tatea secţiilor productive. pau şi cu îndeletniciri bi­
rilor răspunzători, care s-au combativitate sarcinile ce şoară la Balomir de către democraţiei socialiste slnt Despre modul în care a cultură generală, au fost Cei care aveau dobîndită o rocratice. Aceste sarcini au
lijnitat doar la acţiuni sim­ le revin. Din practica obiş­ toţi factorii educaţionali. alte aspecte pe care le vi­ fost aplicat Decretul pri­ promovate pe diferite pos­ calificare prin şcolile pro­ fost preluate de o parte din
plu şi uşor de organizat. nuită, se constată că jţici zează catedra noastră. vind stabilirea normelor u- turi la diferite birouri, un­ fesionale şi tehnice au po­ personalul T.A. Consider
Au fost neglijate acţiunile munca de îndrumare a ac- M. BODEA In fapt, însă, catedra ob­ nitare de structură pentru de se ocupau de întocmi­ sibilitatea să lucreze în me­ că supleţea noii structuri
ştească realizează lâ un ni­ seriile lor de bază. de personal constituie o
vel superior aceste sarcini unităţile economice, la rea unor situaţii, referate, nouă treaptă în perfecţiona­
prin întărirea continuă a U.U.M. Petroşani, ne-a vor­ formulare etc. Acum au re­ — Dar cei care n-au o rea organizării şi conduce
legăturii dintre întreprinde­ bit'tovarăşul ing. Gheorghe venit la munca pentru care calificare ? rii activităţii de Ia „Vidra",
rile patronatoare şi secţiile Olariu, directorul uzinei. s-au pregătit în şcoală, ca­ — Aceştia — intervine în dezvoltarea producţiei
microîntreprinderii şcolare. — Exceptîndu-i pe cei re este mai interesantă şi în discuţie Emil Romcea, noastre, pentru înfăptuirea
Inedită în organizarea cinci salariaţi care au ie­ mai necesară pentru socie­ şeful biroului organizare- programului partidului de
catedrei obşteşti de la Ha­ şit la pensie şi pe cei doi tate. Cele care nu au pre­ salarizare — au fost orien­ creştere a venitului naţio­
ţeg, va fi aplicarea încă de care au solicitat şi cărora gătire profesională se vor taţi spre producţie, unde nal şi deci de ridicare a
la înfiinţare a Decretului li s-a aprobat transferul, putea recalifica în meseria au posibilitatea să se reca­ bunăstării celor ce mun­
Consiliului de Stat privind toţi ceilalţi salariaţi deve­ de bobinatoare, de care u- lifice, să înveţe o meserie. cesc
stabilirea normelor unitare niţi disponibili au fost ori­ zina are nevoie. De fapt, numai pentru a- Discuţie consemnată de
de structură pentru unităţi­ entaţi spre producţie, întă­ DUMITRU GHEONEA cest an ne-am propus cali­ ILIE COJOCARII
le economice. Aşadar, ini­
ţiativa catedra obştească se
extinde la nivelul valorii şi
eficienţei sale în activitatea (Urmare din pag. 1) bilităţile concrete, în funcţie muncă cu materiale, piese de — Nu voi angaja o discu­
de pregătire tehnico-pro- de sarcini şi condiţii, fieca­ schimb, energie electrică, aer ţie asupra sarcinilor de plan
ductivă a elevilor şi de o- astfel de situaţii nu lăsăm lu­ re sector a fost aprovizionat comprimat, aplicarea unor
rientare profesională. In crurile să se perpetueze; corespunzător. Lunar, conco­ măsuri privind protecţia mun­ pe ^următoarele trimestre.
Vom "munci şi vom acţiona
curînd, la Liceul din Ha­ luăm operativ măsurile cu­ mitent cu îndeplinirea sarci­ cii. Am luat în serios, în sen­ în spiritul plenarelor Comi­
ţeg, o nouă microîntrcprin- venite. nilor de producţie, am urmă­ sul cel mai strict al cuvtntu- tetului Central din noiembrie
dere va funcţiona pe baza — Şi rezultatele ? rit cum se ocupă conducerea lui, învăţămintele din greşe­ anul trecut şi februarie mar­
instituirii catedrelor obşteşti, fiecărui sector de asigurarea lile anului trecut ea: netn- tie anul acesta pentru a rea­
o nouă unitate şcolară va — Brigăzile din sector ob­ capacităţilor noi de produc- cadrarea în programul de 6 liza sarcinile la nivelul ma­
adopta această formă su­ ţin succese în aplicarea ini­ ximal. Ne preocupă, ne fră-
perioară de transpunere în ţiativelor menite să ducă la mîntă mult acele probleme
viaţă a sarcinilor de par­ creşterea productivităţii mun­ pe care trebuie să le reali­
tid privind îmbunătăţirea cii şi a vitezelor de avansare.
pregătirii pentru muncă a In februarie, la frontalele zăm pentru a atinge în cel
elevilor prin muncă nemij­ conduse de Nicolae Stoian şi de-al doilea semestru capa­
Operatorul loan Cleşlu, un ul dintre „slăpînii“ uriaşelor regale furnizoare de electricitate locită. Constantin Ciobănoiu s-au citatea medie de producţie a
de la Termocentrala Mintia. Foto: V. ONOIU extras cîte trei fîşii în plus, anului 1974 ) adică, să Înre­
N. STANCIU
iar în abatajele cameră con­ gistrăm o creştere, faţă de
duse de Florea Petrişor s-ati primul trimestru, de circa
extras cîte 5 cîmpuri de căr­ ii 300 tone de cărbune pe zi.
In toate unităţile- Creşte volumul de mărfuri bune faţă de 4 cît şi-au pro­ Aceasta ne obligă să acor­
toată
atenţia
lucrărilor
dăm
pus.
In activitatea sectorului de pregătire pentru a putea
fruntaş se reflectă experien­ pune la timp în funcţie noi­
ritmo! de muncă desfăcut prin unităţile ţa întregului colectiv. aceeaşi le capacităţi de producţie,
La
exploatării
—
dintre care un abataj frontal
scara
constantă
înde­
cooperaţiei de consum preocupare ritmică a : planului ţie. Anul 1973 ne-a găsit pre­ ore, nerealizarea planului de dotat cu complex de susţi­
plinirea
nere şi tăiere OMKT, care va
trebuie Volumul desfacerilor de mărfuri prin cele 556 de de către fiecare sector, fie­ gătiţi cu un excedent de li­ deschideri şi necorespunzătoare, marca şi un mare pas pe ca­
apro­
pregătiri,
Pe
care
lea modernizării.
brigadă.
parcursul
nie de front în toate sectoa­
vizionarea
magazine ale cooperaţiei de consum care, în majo­
minei
Colectivul
Vulcan
ri latea lor, funcţionează în mediu rural, este în con­ întregului trimestru, doar în­ rele de producţie, asiguraţi proasta întreţinere a unor u- care, în primul trimestru, a
sector
singur
un
lună,
tr-o
tilaje.
cu forţa de muncă necesară.
tinuă creştere. In ultimii doi ani populaţia a cumpă­
intensificat! rat un volum sporit de bunuri cu folosinţă îndelun­ nu — şi-a îndeplinit planul. Membrii colectivului de con­ ţie deosebită. ridicat ştacheta atins do
— E un prilej de satisfac­
realizărilor
Cum s-a întîmplat aceasta ?
ducere au fost repartizaţi să
nivelului
deasupra
gată şi anume : 1 550 frigidere, 5 200 aparate de radio,
Rezultatele acestui tri­
— Mă bucură faptul că am
peste 3 000 televizoare, 1 800 maşini de spălat rufe, mestru, spunea inginerul E- răspundă concret, în afara a- dat în primul trimestru un celelalte colective de mineri
ce
tribuţiilor
le
revin,
de
Valea
se
din
Jiului,
ocupă
mai mult de 1 300 maşini de cusut, mobilă in valoa­ mil Muru, directorul exploa­ cîte un sector de producţie. plus de 12 000 de tone, dar cu răspundere de asigurarea
{Urmare din pag. 1) sin a fertilizat 125 ha semă­ re de 42 milioane lei şi alte produse. tării, au fost pregătite încă Fiecare membru al comitetu­ mai mult mă bucură faptul
nături cu azotat. Mecanizato­ Anul acesta, populaţiei din comunele şi satele ju­ din trimestrul IV al anului lui oamenilor muncii a pri­ că în lunile februarie şi mar­ condiţiilor pentru a face noi
rul Acs Francisc a semănat deţului nostru i se pune Ia dispoziţie, prin unităţi­ trecut. Planul a fost defalcat mit sarcini directe în legă­ tie am reuşit să realizăm paşi înainte. Este un mod de
vor termina de arat 35 ha 8 ha cu ghizdei. De aseme­ le cooperaţiei de consum, un volum mult sporit de din timp, în mod judicios, tură cu urmărirea rezolvării planul ritmic, aproape zi de a gîndi şi a acţiona în spi­
teren destinat culturii sfe­ nea, aici s-au mai semănat şi mărfuri industriale şi alimentare. pe sectoare şi brigăzi, in unor probleme îndeosebi pri­ zi. ritul documentelor recentei
clei de zahăr şi porumbului. -13 ha cu ovăz. La ferma le­ funcţie de condiţiile şi posi­ vind' asigurarea locurilor de — Şi în perspectivă ? Plenare a Comitetului Cen­
La arat munceau cu multă gumicolă mecanizatorul Ioan tral al partidului.
hărnicie mecanizatorii Ale­ Filimon a pregătit terenul
xandru Floran şi Ionel Cri- pentru 5 ha ce vor fi însă-
şan. Cooperatorii Gheorghe mînţate cu ceapă. Coopera­
Coza, Petru Covaci, ioan toarele care muncesc în ca­ Una din trăsăturile princi­ nomiei naţionale pentru apă­
Mărgoi, Albu Petru şi alţii, drul fermei au plantat pe­ pale ale legii constă în aceea rare.
că prevederile ei creează ca­
au transportat eu atelajele ste 3 ha cu ceapă. drul menit să asigure valori­ Apărarea ţării - obligaţie de înaltă răspun­ Sistemul de apărare a Re­
5 000 kg gunoi, iar alţi coope­ In cooperativa noastră — publicii Socialiste România,
ratori lucrau la împrăştiatul preciza tovarăşul Sergiu Sbu- ficarea şi subordonarea, în aşa cum este consfinţit de
gunoiului. chea, inginerul - şef al C.A.P. caz de nevoie, a întregului Legea privind organizarea a-
rare a ţării, să asigure con­ dere patriotică a tuturor cetăţenilor (II)
La C.A.P. Tîmpa — ne re­ Bobîlna — s-au ' fertilizat 28 potenţial material, economic părării naţionale şi în alte
şi uman. eforturilor de apă­
lata tovarăşa Marla Baciu, ha cu superfosfat şi 6 ha cu legi care o vor completa pe
inginer şef, mal sînt de pre­ gunoi pentru cultura carto­ diţiile necesare ducerii luptei aceasta, evidenţiază încă o
gătit 10 ha pentru sfecla de fului de către mecanizatorul de apărare pe tot cuprinsul dată grija neslăbită a Partidu­
zahăr şi 5 ha pentru cartofi. Ioan Niţă şi cooperatorii Ioan patriei. In acest sens legea sporirea operativităţii măsu­ a cetăţenilor pentru apărarea şi trupele subordonate Minis­ interesele personale legitime lui Comunist Român pentru
Mecanizatorii Gheorghe Pa- Haţegan, Gheorghe Matiş, Li­ precizează că organizarea a- rilor şi eficienţei activităţilor patriei cuprinde, alături de terului de Interne. Din for­ ale fiecăruia. In această con­ sporirea valorii tuturor fac­
nait şi Gheorghe Birtom . au na Irimie, Sabina Bocan, Li­ părării naţionale priveşte ce trebuie desfăşurate pe a- forţele armate, alte compo­ ţele armate fac parte — cu cepţie, legea stabileşte cu torilor pe care se întemeia­
arat 6 ha. Terenul destinat na Mihăilă şi alţii. De ase­ pregătirea populaţiei, a teri­ cest tărîm. nente — gărzile patriotice, excepţia specificată de lege precizie condiţiile şi modali­ ză capacitatea de apărare a
culturii sfeclei de zahăr a menea, la C.A.P. Bobîlna s-au toriului şi a economiei pen­ Este neîndoielnic faptul că formaţiile de apărare locală — toţi cetăţenii români, fără tăţile recrutării tinerilor în- patriei, pentru viitorul şi
fost în întregime fertilizat cu discuit 20 ha pentru sfecla tru apărare şi stabileşte în­ stabilirea şi precizarea rigu­ antiaeriană, formaţiunile de deosebire de naţionalitate, in corporabili şi condiţiile exe­ destinele naţiunii noastre so­
gunoi de grajd. Tot aici, un de zahăr, s-au fertilizat 35 tr-o concepţie unitară atribu­ roasă a competenţelor, atri­ pregătire a tineretului pentru vîrstă de 20 la 50 ani ; în cutării serviciului militar o- cialiste. Constituirea sistemu­
număr de 35 cooperatori lu­ ha grîu eu azotat si s-au tă- ţiile şi răspunderile ce revin buţiilor şi răspunderilor tu­ apărarea patriei, alte organe timp ce îndeplinesc serviciul bligatoriu de către diferitele lui nostru de apărare se în­
crau la fertilizarea suplimen­ vălugit 65 ha semănături de organelor puterii şi adminis­ turor organelor şi organizaţi­ şi organizaţii care se mai pot militar cetăţenii sînt militari, categorii de tineri, drepturile temeiază pe valorificarea li­
tară cu azot a griului de toamnă. traţiei de stat, instituţiilor şi ilor de stat şi obşteşti cre­ stabili prin lege. Fiecare din iar cei care se găsesc în re­ şi obligaţiile recruţilor, mili­ nei bogate experienţe istori­
toamnă. Bine s-a muncit şi la organizaţiilor socialiste şi ează condiţii pentru armoni­ aceste componente are o zervă sînt rezervişti. Pot fi tarilor şi rezerviştilor, obliga­ ce, experienţă care demon­
In C.A.P. Totia şi Petrenl C.A.P. Foit. Aici mecanizato­ obşteşti în vederea întăririi zarea tuturor activităţilor în­ structură proprie, are prin­ luate în evidenţa militară şi ţiile organizaţiilor socialiste strează că atunci cînd un po­
se lucra la pregătirea şi fer­ rii Petru Evi şi Petru Brcten- capacităţii de apărare a ţării. dreptate spre dezvoltarea po­ eu privire la asigurarea drep­ por este din timp pregătit şi
tilizarea terenului destinat nu au arat 6 ha şi au semă­ In vederea coordonării şi tenţialului naţional de apă­ turilor celor chemaţi să-şi în­ îşi pune toate resursele de
culturilor de primăvară. La nat 17 ha cu trifoi şi 2 ha cu înfăptuirii măsurilor privind rare, va direcţiona, într-o deplinească serviciul militar care dispune în slujba cau­
Potreni s-au îngrăşat cu gu­ ovăz. Am remarcat că în a- apărarea pe plan local, se concepţie unitară eforturile Legea privind organizarea apărării sau ale celor concentraţi, zei sale drepte îşi poate a-
noi 10 ha pentru sfecla de ceste unităţi, ca şi în colo creează la judeţe, municipii, tuturor factorilor spre asi­ simplificarea sistemului de păra cu succes independen­
zahăr şi s-au însămînţat de din comuna Băcia şi oraşul oraşe şi comune, consilii lo­ gurarea pregătirii ţării pen­ naţionale a Republicii Socialiste România evidenţă militară, modalităţi­ ţa şi suveranitatea.
către mecanizatorul Ioan Cri- Simeria, cooperatorii şi me­ cale de apărare ca organe tru apărare, la nivelul im­ le îndeplinirii obligaţiilor mi­ Legea privind organizarea
şan 10 ha cu trifoi, iar la canizatorii n-au încetat mun­ deliberative care au sarcina pus de exigenţele actuale. litare de către cei care au apărării naţionale a ţării
Totia s-au pregătit 15 ha. ca în 'cîmp decît după ce s-a de a soluţiona toate proble­ In virtutea prevederilor le­ situaţii speciale — au de în­ creează cadrul juridic pen­
specifice de organizare,
cipii
Mecanizatorul Ion Arunou- înserat şi nu se mai putea mele de apărare atît în timp gii privitoare la organizarea înzestrare şi ducere a acţiu­ vor putea fi chemate să în­ treţinut părinţi incapabili de tru luarea tuturor măsurilor
teanu a semănat ovăz pe în­ lucra. Toată lumea — ne de pace cît şi în timp de răz­ apărării naţionale ..cetăţenii deplinească serviciul militar muncă, au copii, urmează necesare în timp de pace şi
treaga suprafaţă planificată — spunea tovarăşul Ioan Filip, boi. Prin competenţa şi atri­ români, bărbaţi şi femei, fără nilor de luptă pentru înde­ şi femeile în vîrstă do la 18 cursurile sau şcolile de cali­ război în scopul pregătirii în­
plinirea misiunilor ce le re­
10 ha. secretarul comitetului comu­ deosebire de naţionalitate, re­ in 45 ani. De asemenea, în in­ ficare sau de perfecţionare a tregului popor, a economiei
nal de partid, primarul co­ buţiile ce le sînt fixate, a- ligie şi ocupaţie, au dreptul vin. In acelaşi timp, prin Je- teresul apărării patriei, per­
munei Rapoltu Mare — lu­ ceste organe sînt menite să şi obligaţia să participe la gea cu privire la organizarea soanele apte de muncă, tnce- pregătirii lor, inclusiv insti­ şi a teritoriului pentru a res­
Zile de muncă rodnică crează cu hărnicie. Volumul aducă şi vor aduce o contri­ una din formele de pregătire apărării naţionale sînt stabi­ pind cu vîrstă de 16 ani îm­ tuţii superioare de învăţă- pinge orice agresiune impe­
do muncă în această perioa­ buţie de seamă la valorifica­ militară stabilite prin lege, lite principiile cooperării şi pliniţi, pot fi chemate pen­ mi nt etc. rialistă. îndeplinirea integra­
prevederilor
Zilele de 28-29 martie au dă este în continuă creştere. rea deplină a tuturor posibi­ să-şi însuşească mînuirea metodele coordonării într-o tru prestări de serviciu, in Pornind de la concepţia po­ lă a la organizarea legii cu
privire
apără­
fost. pentru cooperatorii şi Dar folosind în mod chib­ lităţilor materiale, umane, mijloacelor de luptă şi să-şi concepţie unitară a acţiuni­ condiţiile prevăzute de legea trivit căreia capacitatea de a- rii naţionale va constitui un
mecanizatorii din cooperati­ zuit forţele şi mijloacele de morale din fiecare unitate te- perfecţioneze continuu aceas­ lor tuturor componentelor rechiziţiilor. părare a patriei este deter­ factor primordial de sporire
vele agricole aflate în raza care dispunem putem face faţă ritorial-administrativă în con­ tă pregătire spre a fi ori­ sistemului nostru de apărare, Pornind de la interesele minată nu numai de resur­ a potenţialului de apărice a
comunei Rapoltu Mare, zile cu succes tuturor sarcinilor, formitate cu nevoile apărării cine! în măsură să lupte cu atît in timp de pace, cît şi supreme ale apărării patriei sele materiale şi umane, teh­ patriei, va determina crearea,
de muncă rodnică. Inginerul iar munca se poate desfăşu­ ţării. Crearea acestor consi­ arma în mînă pentru apăra­ în timp de război. şi în spiritul profund uma­ nice, ştiinţifice etc., ci şi de la nevoie, a unei uriaşe for­
şef al C. A. P. Rapoltu ra normal. Facem totul pen­ lii va duce, pe de o parte, la rea patriei socialiste". In cadrul sistemului de nist al întregii politici a arta de a le valorifica, legea ţe capabile să asigure salvgar­
Mare, tovarăşul Constan­ tru ca lucrările de sezon să creşterea răspunderii organe­ In concordanţă cu poten­ pregătire a populaţiei pentru Partidului Comunist Român, organizării apărării stabileş­ darea cuceririlor socialiste
tin Coriciue, ne relata se facă în timp optim şi în lor puterii şi administraţiei ţialul economic, cu cel uman apărare, rolul cel mai impor­ Legea cu privire la organi­ te atribuţiunile şi responsa­ ale poporului român, integri­
că mecanizatorii Iosif Bu- condiţii agrotehnice cit mai de stat clin fiecare judeţ, c- şi cu ccl tehnico-ştiinţific na­ tant îl îndeplinesc forţele ar­ zarea apărării naţionale îm­ bilităţile ce revin tuturor or­
bune, asigurînd în acest fel raş sau comună pentru înde­ ţional, cu condiţiile geogra­ ganelor centrale şi locale de tatea, independenţa şi suve­
da şi Nicolae Gligor an a- mate, alcătuite din armată — bină armonios, în prevederi­ ranitatea României socialis­
obţinerea unor producţii spo­ plinirea uneia din cele mai fice ale ţării şi cu cerinţele principalul element do forţă stat, tuturor organizaţiilor
rat 8 ha, Lazăr Moldovan a rite, îndeplinirea şi depăşirea importante îndatoriri faţă de luptei în condiţiile moderne, le constituţionale de a se te.
şi care dispune de cea mai
discuit 36 ha, iar Ioan Baio- prevederilor de plan. patrie şi, pe de altă parte, la sistemul de pregătire militară mare capacitate manevrieră — pregăti şi a fi gata oricînd socialiste în ce priveşte pre­ Colonel GHEORGHE STANCU
pentru apărarea patriei, cu
gătirea teritoriului şi a eco-